227,325 matches
-
Iar în timp ce noi nu suntem capabili să ne propagăm valorile, străinii au materiale foarte frumoase și foarte riguros îngrijite. Iată, de pildă, am găsit trei volume din Romanian folk music de B. Bartök, dar după câte-am auzit s-a ajuns deja la volumul V al versiunii engleze. Ei bine, nu știu dacă în țară sunt câteva zeci de exemplare! Cât privește descoperirile mele, am avut suficiente satisfacții. Am găsit la un lăutar român din Timoc 40 de balade, din care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
regionale și locale și dedicate, mai ales, valorilor și personalităților băcăuane, care s-au bucurat de o bună apreciere din partea istoricilor și criticilor literari. Regret însă că toată strădania mea de a aduce la lumină aceste valori spirituale n-a ajuns în atenția edililor și administrației locale, cu prilejul acordării unor distincții pentru merite și activități deosebite, de care s-au bucurat deja unii dintre elevii și discipolii mei. Dar voi continua să am încredere în posteritate, care va ști să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și cu toate acestea încă nu sunteți membru al Uniunii Scriitorilor. Cum vă explicați această anomalie? Nu. N-am fost primit în USR. Nici înainte de 1990, când nici n-am îndrăznit să solicit așa ceva, și nici după aceasta, când am ajuns la peste 20 de volume publicate, deși am încercat de vreo două ori să tatonez problema. Prima dată mi s-a răspuns că sunt prea bătrân și Uniunea nu poate plăti pensie pentru asemenea membri, iar a doua oară, când
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de ambiția mamei de a-și vedea feciorul „domn cu multă carte”, care, însă, n-a ajuns dascăl decât la 30 de ani, când „și-a găsit Bacăul”, unde s a apucat să scormonească arhivele și să dea la iveală, printr-o droaie de scriituri și cărți, oameni de seamă și faptele lor din trecutul istoric al
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lucrăm continuu, arta fiind o muncă permanentă, iar boema o artă falsă. Tind să merg cât mai mult spre simplitate, simt că pot începe ceva nou și din punct de vedere al experimentului tehnic și din cel al concepției. Ca să ajungi la esența impusă de Brâncuși, îți trebuie însă o viață. Datoria mea e să sper. Succes! GEORGE GENOIU: Orice scriitor are câteva obsesii asupra cărora revine Domnule Genoiu, spre deosebire de alți confrați în ale scrisului, dumneavoastră ați așteptat evenimentele din decembrie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
această stare, mai ales că el își face zilnic datoria la masa de lucru? Există un sentiment de insatisfacție. Omul scrie, îi scapă de sub pană niște lucruri pe care le consideră bune, dar ele rămân să dospească și nu pot ajunge fie și la puținii cititori care mai vor să-1 citească. Dorința fiecăruia este să-și vadă Cuvântul scris tipărit și să-1 guste și alții. Pînă când cifra trei se va împlini și în ceea ce privește numele volumelor, îți propun să ne întoarcem
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
știu dacă le am grupat vreodată pe anotimpuri, ca să trag anumite concluzii, însă defavorabil mi se pare sfârșitul toamnei, apoi iarna și încă ceva din începutul primăvarii. Dar acest încă ceva este anulat de faptul că nu durează mult. Când ajungi în noiembrie e mai greu, știind că vin decembrie, ianuarie, februarie, însă încet-încet te obișnuiești. Lucrurile sunt adesea defavorabile, ca și acum, că nu este căldură, că nu sunt 115 posibilități materiale, dar timpul trece, odată cu timpul trece și viața
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
noiembrie e mai greu, știind că vin decembrie, ianuarie, februarie, însă încet-încet te obișnuiești. Lucrurile sunt adesea defavorabile, ca și acum, că nu este căldură, că nu sunt 115 posibilități materiale, dar timpul trece, odată cu timpul trece și viața și ajungem la scadență. Asta numai Dumnezeu o hotărăște! El e Cel ce decide în toate! Mai reușiți să sculpați? Acum nu mă mai ocup decât de lucruri mici, de desen. Desenul, de altfel, a fost una din pasiunile dumneavoastră încă din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la o nouă vârstă, mai ales când se schimbă și prima cifră a anilor încrustați pe răbojul vieții, care în cazul de față sunt și mulți, te emoționează. Primul gând este să mulțumești lui Dumnezeu că ți-a îngăduit să ajungi aici. Privind în viitor, fiecare nouă zi este parcă tot mai importantă. Vasile Pârvan spunea că „nimeni nu știe cînd îi vine sfârșitul... important este să nu fii găsit dator“. Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cultura plantelor, în speță a grâului, a meiului și a altor plante necesare hranei, admițând că râșnițele cu una din fețe ușor albiată erau folosite la măcinatul boabelor de cereale. Remarcăm dimensiunile mari ale câtorva obiecte de acest gen, ce ajung până la 38 x 27 cm suprafața prelucrată. Cinci, șase percutoare, între ele unul sferic din cuarțit, au analogii cu piese similare găsite de noi într-o așezare neolitică inedită încă, situată la nord de satul Malul Alb, comuna Drăgănești (Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Stoicani-Aldeni, aspect cultural în care se integrează și așezarea eneolitică de la Tămășeni, comuna Umbrărești, la sud de Tecuci. Majoritatea vaselor au fost împodobite cu diverse ornamente, plecându-se de la tehnica simplă a barbotinei, a alveolelor și împunsăturilor în pastă, și ajungând la rafinatele modelări de caneluri și incizii desfășurate paralel, în spirale sau cercuri și semicercuri, tangente la cerc, paranteze etc. De asemenea, a fost întrebuințat material colorant dat înainte de ardere, atât culoarea albă, cât și roșul-vișiniu, găsindu-se fragmente ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vestigii arheologice. Am identificat pe acest loc un bogat și interesant complex arheologic, neexplorat prin săpături. Este situat pe malul stâng al Bârladului, între plantația de salcâmi a satului Siliștea și pădurea Bărcii, în colțul de sud-vest. Urmele depistate au ajuns la suprafață în urma lucrărilor de grădinărie. Ele aparțin unor epoci și culturi diferite, ce s-au succedat în timp. Întâlnim urme ale perioadei târzii a bronzului, constând din materiale ceramice ce se încadrează în cultura Noua-Coslogeni: un vârf de silex
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
relevă importanța actului și prin natura sa clară, căci el „arăta vechimea satelor moldovenești, în părțile de jos, spre Galați. Și în aceste părți, țara era plină de oameni și sate, în veacul al XV-lea”. La aceeași concluzie au ajuns și cercetătorii Mircea D. Matei și Emil I. Emandi, când resping afirmațiile acelora care „văd anume pete albe pe harta demografică a Țării Românești și a Moldovei ca fiind lipsite de fundament”, explicând just că numai cunoașterea nesatisfăcătoare a situației
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pasul (ca unitate de măsură) a fost la început, după definiția dată în volumul Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, o „măsură de lungime, egală cu distanța dintre picioarele unui om mijlociu în timpul mersului”, între timp mărimea pasului a variat, ajungând să fie egală, nu cu o singură deschizătură de pas, ci cu două, respectiv pasul dublu, așa cum am apucat să vedem că măsurau părinții noștri în perioada interbelică, pe locurile ce fuseseră și se păstraseră răzeșești. În felul acesta, pasul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie egală, nu cu o singură deschizătură de pas, ci cu două, respectiv pasul dublu, așa cum am apucat să vedem că măsurau părinții noștri în perioada interbelică, pe locurile ce fuseseră și se păstraseră răzeșești. În felul acesta, pasul a ajuns să echivaleze cu stânjenul, instrument și unitate de măsură ulterioară pasului, multă vreme coexistând. Dovada că toate acestea au fost unități de măsură vechi și că au evoluat cu timpul, o găsim în faptul că documentele explică mărimile diferite și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
socială, ce se regăsește și în zona noastră, iar satele de pe teritoriul comunei Umbrărești au fost integrate unui asemenea complex teritorial, acesta situându-se pe cursul inferior al râului Bârlad, pornind de pe hotarul de mai târziu al târgului Tecuci și ajungând, spre miazăzi, până la sud de satele Fundeni și Piscu. Spre exemplu, pe baza actelor privind sate de la nord și de la sud de teritoriul comunei noastre (zapise, mărturii, planuri hotarnice, anaforale etc.), am putut constata că aprox. 15 sate cu moșiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trasate și stabilite din timpuri foarte îndepărtate, cu mult înainte de înființarea statului medieval românesc al Moldovei. Legăturile dintre ele se realizau prin regula impusă de fenomenul însorăririlor, la început poate între două, trei comunități, apoi mai multe, până s-a ajuns să se formeze un complex teritorial, cunoscut sub numele generic de uniune de obști. Nu am găsit știri sau indicii că acestui complex teritorial i-ar fi aparținut satele de la sud de Șerbănești, dar, judecând după organizarea lor administrativ-teritorială de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
roit” celelalte. Desprinderile acestea s-au produs succesiv și observăm că ceea ce documentele din secolul al XVII-lea ne arată ca fiind Bozieștii, cu dihotomia jos-sus, și Tămășenii să fi fost cândva o singură unitate, Bozieștii. La această concluzie am ajuns tot în baza documentului din 1687 care, într-un loc, spune că Ionașco Corpaci a făcut lui Miron Costin „zapis dumisali logofătului pre ocina sa din Bozieștii de Sus, care se chiamă Tămășenii acmu”. Prin urmare și Tămășenii se vede
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
remarca faptul că nici unul din ultimele sate nu are terminația străveche -ești. Situația se prezintă asemănător și în ceea ce privește întemeierea și forma de organizare a unor sate de pe latura vestică a ținutului Tecuci, latură care, în vechime, pe direcția zonei noastre, ajungea pe unde se va fixa mai târziu hotarul dintre Moldova și Țara Românească. Și aici, printre satele cu vechime și limite teritoriale stabilite înainte de întemeierile statale medievale, domnia a atribuit locuri pentru așezarea unor grupuri de oameni, de regulă în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținut lanț, ca urmare a unor repetate încălcări ale hotarelor bătrâne. De reținut și faptul că actele juridice referitoare la aceste sate abundă comparativ cu satele vecine, cu o vechime mai mare, care doar datorită acestor pricini de judecată au ajuns să fie menționate. Înseamnă aceasta că satele cu documente numeroase au o vechime mai mare și au jucat un rol mai important în istorie ? Noi credem că nu. Comparația dintre ele nu ne arată decât că vechile comunități devălmașe, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea Umbrăreștilor de moșiile Sineștii de la est și vest de Siret, încheindu-se, astfel, limita hotarului de sud tot pe pârâul Dimaciului. Observăm ușor că în lungul lor, hotarele obștii umbrăreștene separă și se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost forma cea mai durabilă de organizare social-economică a oamenilor pe parcursul secolelor, formă ce a izvorât din îmbinarea intereselor și nevoilor individuale cu cele obștești, satisfăcând, în bună măsură, și partea, și întregul social. Atât prin unele realități străvechi ajunse până la noi, cât și cu ajutorul numeroaselor mențiuni documentare, se poate dovedi că această formă de muncă și de viață s-a manifestat aici plenar și s-a păstrat prin unele elemente specifice, mai mult sau mai puțin esențiale și modelate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
privire existența succesivelor faze ale devălmășiei în obștea umbrareșteană. Mai ales că e mai mult decât probabil că originea devălmășiei din satele noastre poate fi găsită, documentar, în ambele situații sociale. În afara practicilor și deprinderilor caracteristice vieții devălmașe, păstrate și ajunse până la noi, amintite în rândurile precedente, cele mai convingătoare și mai concludente dovezi pentru istoric, chiar și pentru cei mai puțin avizați în asemenea probleme, deci în relevarea organizării devălmașe a satelor în vechime, rămân, până în prezent, tot documentele scrise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vor numi Torceștii, Bozieștii și Tămășeni, precum și cea veche a Umbrăreștilor, actualul sat Siliștea. Pentru primele trei nu s-au păstrat informații din care să rezulte cum, când și din ce motive concrete au ieșit din devălmășia absolută și au ajuns stăpâniri individuale, exceptând, într-o oarecare măsură, Torceștii. În schimb, pentru cea din urmă se știe că separarea s-a făcut în secolul al XVII-lea și a devenit efectivă, prin act scris, în anul 1704. Așadar, în perimetrul hotarelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apare ca vânzător la Torcești, în 1633, fără însă să i se arate ascendența și descendența, ci doar dregătoria, aceea de pârcălab. E lesne de constatat că acești nepoți ai lui Bilăi își aveau rosturile prin părțile noastre și că ajunseseră în slujbe domnești. Alt document, din care se vede că umbrăreștenii erau organizați pe principiul devălmășiei, este cel din 9 aprilie 1639, dat tot de domnul Vasile Lupu, prin care se întărește lui Ștefan căpitanul stăpânirea pe moșii și sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]