227,325 matches
-
de bejenire și de pribegie fiind destul de frecvente. Merită să fie remarcată conștiința acestor oameni că aparțin țării în care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se după ce „noi ne-am vorovit cu toți sătenii”, în fruntea lor fiind Dumitru Guneș, urmat de „Avrinti și Văsian și Gheorghe și Dumitru Neagul și Lazăr și Sava Bratiță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și adunarea lor la un loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu s-ar fi putut realiza dacă în 1817 stăpânirile pe bătrâni ar fi fost fixate și pe teren. Patru ani mai târziu, polcovnicul Sandu Avram, ajuns între timp privighetor la ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum atenția și asupra locurilor și comunităților umbrăreștene, care au fost aservite unor stăpâniri individuale, cu obligația de a da dijmă și a presta diferite munci gratuite noilor stăpâni. Înainte de a începe discuția despre care anume și cum s-a ajuns ca unele comunități și locurile lor să devină din libere aservite, aducem în atenție câteva considerente de ordin general. În principiu, s-a acceptat de cvasitotalitatea istoricilor și sociologilor de la noi ideea că satele românești medievale au fost de două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vrancea, „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, nu au știința de plug și toată munca lor este păscutul oilor”, afirmație doar parțial adevărată. Despre locuitorii din Tigheci scrie că „toți sunt călărași”. Prin urmare, concluzia la care ajunge Alex. I. Gonța rezultă de la sine, în sensul că nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El își continua astfel argumentația: „Pentru a se dumiri cineva dacă țăranii dintr-un sat întâlnit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
S.) au căpătat caracter de formațiune juridică”. Se poate stabili o vechime precisă pentru acest mod de relații ? O datare relativă e posibilă. Faptul că se realiza în produse, deci în natură, ne duce cu gândul la străvechime. Moneda nu ajunsese să poată înlocui darea în produse pentru schimbul de servicii. Lipsa monedelor ne face sa acceptăm dijma ca având prioritate în timp față de ceea ce se va numi dare = bir, ca obligație în bani percepută în mod regulat de către stat. Iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nimic altceva decât ceea ce individul obținea prin efort propriu (muncă și cheltuială), fără nici un fel de intermediar (autoritate, stat). Cu trecerea timpului și prin dezvoltarea social-economică, conținutul noțiunii stăpân a evoluat și chiar a degenerat în contrariul accepției inițiale, stăpânul ajungând, din protector, asupritor, privilegiat, acceptând și apoi pretinzând avantaje nemeritate. În același timp, stăpânitul, din proteguit ce era, devine supus persecutat, având mai mult, dacă nu chiar exclusiv, obligații decât drepturi. Că așa au evoluat lucrurile ne este demonstrat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
având mai mult, dacă nu chiar exclusiv, obligații decât drepturi. Că așa au evoluat lucrurile ne este demonstrat și prin „dreptul de dominium eminens al domnului ca supremul protector al supușilor săi” în concepția inițială ce l-a generat, dar ajungând, în cele din urmă, o povară greu de purtat de către supuși, de unde și neîncetatele și nesfârșitele lupte pentru a accede la putere, frământări însoțite de un vast cortegiu de suferințe suportate de către locuitorii de rând. Cu alte cuvinte, în loc de mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că „Armanca vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca, fiica Măricuții Cernătoaia, lasă prin zapis de danie fiilor săi „sat întreg Țigăneștii (sic) la ținutul Tecuciului”, evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana, soția lui Costache sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel de pe apa Bârladului, numit după ruperea sa de la această dată Boziești; dacă se acceptă ipoteza că Bozieștii a fost la origine parte componentă a comunității Umbrăreștilor, s-ar crea premise favorabile găsirii unor explicații pertinente privind felul cum a ajuns această parte a Umbrăreștilor stăpânire boierească. Situația se întrevede a fi fost aidoma cum o bănuim pornind de la unele documente de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se numea și era partea acelui Umbrărești de care pomenește documentul din 1546, când trece în stăpânirea lui Danciu. Admițând că ar fi vorba de Danciu Ureche și nu de altcineva, satul, sau o parte a sa, ar fi putut ajunge de la Danciu la nepotul său Nistor Ureche, iar de la acesta la fiica sa, Nastasiia, soția hatmanului Isac Balica. O stăpânire a acestuia pe cale matrimonială este plauzibilă dacă ținem seama și de faptul că Nistor Ureche, socrul său, apare și cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
slugerul Costache se dovedește a fi fost fiul unui preot, Ion, posibil originar din locurile noastre. Cârstea Ghenovici, prin cumpărături, stăpânise pe teritoriul comunei Umbrărești satul și moșia Țigăneii, dar și satele vecine cu Umbrăreștii, Blăjerii și Dimaciul sau Dimăcenii, ajunse și acestea stăpâniri Costăchești. Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor Dacă stăpâni efectivi, prin acte, se documentează a fi fost asemenea personalități, cei care conduceau direct și reglementau la fața locului treburile social-economice, politice și financiare, erau slujitorii ridicați din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care conduceau direct și reglementau la fața locului treburile social-economice, politice și financiare, erau slujitorii ridicați din categoria locuitorilor simpli cu sprijinul stăpânilor de sate, ori al altor mari dregători ce vizau, la rândul lor, asemenea stăpâniri. Se ridicau și ajungeau în slujbe mărunte de stat mulți locuitori din zonă, pe care îi întâlnim în diferite documente, fie în postura de beneficiari ai unor mici privilegii, inclusiv dreptul de stăpânire individuală, fie în aceea de donatori sau vânzători de ocine nealese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actual al cercetării și cunoașterii documentelor, ce implică abordarea aspectului respectiv, este greu de formulat și dat un răspuns sigur și definitiv. Pentru că documente scrise din care să rezulte clar și explicit modul cum, de când și în ce împrejurări au ajuns acești mari boieri să stăpânească jumătate din obștea Umbrăreștilor de la vest de Bârlad, apoi și de la est, nu am putut afla. Nici măcar actele ce existau la vedere în timpul procesului din 1835 nu s-au păstrat. În astfel de condiții ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnitorilor, în pricini și obligații ale căror rezolvări îi impuneau să stea în zona Tecuciului și a Galațiului. De remarcat, totuși, numeroasele alte dregătorii cu care a fost investit o lungă perioada de timp, diverse și importante. Urcă treptele dregătoriilor ajungând vel spătar, în timpul primei domnii a lui Constantin Mavrocordat (1733-1735), îl aflăm mare vornic al Țării de Jos în anul 1750, mare logofăt în 1759 și în anii următori, funcții în care se remarcaseră anterior și alți înaintași Costachești. Între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în anii următori, funcții în care se remarcaseră anterior și alți înaintași Costachești. Între timp, își va fi stabilit locuința, pentru cea mai mare parte a timpului, la Iași, dar și la alte stăpâniri din țară, mai ales atunci când ajungea în situația de mazil, adică fără funcție la stat, cum este menționat înainte de anul 1754, căci abia acum îi va reda voievodul Matei Ghica dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Avea case și alte acareturi, precum pivnițe, dughene
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia pentru urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care au putut fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vânzare-cumpărare decât foarte târziu, în epoca modernă, așa cum ne vor convinge datele pe care le vom expune în cele ce urmează. În Bozieștii de Jos, după moartea lui Grigore Miclescu, apare cu stăpânire fiul său mai mare, Gavril Miclescu, ajuns și el până la dregătoria de mare logofăt al Moldovei. Prin diata sa din anul 1741, lăsa, printre altele, „giumătate de sat Bozieștii de la Tecuci, fiicii noastre, Anicăi, ce o ține Lupul Bogdan medelnicer”. La rândul lor, ei vor înzestra cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe nume Lipănescu din Țara Românească. Urmașii acestora, motivând că „n-au putut-o căuta”, adică n-au fost în măsură să o administreze direct și să obțină foloasele corespunzătoare, o scot la vânzare prin licitație publică, în anul 1814, ajungând să încaseze suma de 17450 de lei. Anterior, urmare, probabil, a împrejurării că stăpânii Bozieștilor de Jos trăiau în afara hotarelor Moldovei, unii locuitori răzești au încercat să reintre în vechile lor drepturi. S-a desfășurat în timpul domniei lui Scarlat Al.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1679 de către Todosica Costache și pe care îi transmite fiicei sale, Safta, a doua soție a lui Ion Racoviță. Iar aceștia vor înzestra pe fiica lor, cu numele tot Nastasia, la căsătoria ei cu Ion Palade și de la ei satul ajunge la Manolache Costache, căsătorit, la rându-i, cu Maria Palade, zisă și Manolăchioae. Urmașii Pălădești nu au ajuns să stăpânească aici, așa cum ceruse Teodora Macri, deoarece Manolache Costache și soția sa au lăsat prin testament ca întreaga lor avere să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Racoviță. Iar aceștia vor înzestra pe fiica lor, cu numele tot Nastasia, la căsătoria ei cu Ion Palade și de la ei satul ajunge la Manolache Costache, căsătorit, la rându-i, cu Maria Palade, zisă și Manolăchioae. Urmașii Pălădești nu au ajuns să stăpânească aici, așa cum ceruse Teodora Macri, deoarece Manolache Costache și soția sa au lăsat prin testament ca întreaga lor avere să fie moștenită de o fină a lor, Măriuța, aceasta fiind fiica unui nepot de frate al marelui logofăt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Măriuța, aceasta fiind fiica unui nepot de frate al marelui logofăt, purtând tot numele Manolache, probabil și el fin de botez al celor doi testatori. Dar ceilalți nepoți de frate ai lui Manolache Costache contestă testamentul și, după repetate judecăți, ajung la o înțelegere prin care întreaga averea se redistribuie pe cei patru clironomi, urmași de drept ai logofătului, fiii fratelui său, paharnicul Iordache Costache de la Epureni. S-au păstrat hârtiile cu învoirea făcută și cu părțile repartizate pe cei patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache Costache, era fiica lui Dumitrașco Palade, unul din feciorii lui Ion Palade. Readucem în discuție câteva date în plus asupra unui fapt deja amintit, anume acela că, între Trohănești (Barcea actuală) și ceea ce a ajuns să se numească cândva Bozieștii de Sus, se documentează existența unui teritoriu numit într-o hotarnică pentru Trohănești, Locul Corpăceștilor. Într-un ispisoc de la Constantin Cantemir, din 30 noiembrie 1687, prin care întărește logofătului Miron Costin o stăpânire anterioară, este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
remarcat pentru cititori, frecvența numelui Corpaci în satele umbrăreștene de-a lungul timpului, unii dintre ei fiind preoți, poate urmași ai celor enumerați mai sus, alții oameni simpli, cultivatori de pământ. Toate aceste mici stăpâniri, mai puțin Bozieștii de Jos, ajung stăpâniri ale lui Manolache Costache, iar după moartea sa trec la moștenitori, respectiv Măriuța Costache. Imediat după ce se reglementează treburile cu moștenirea marelui logofăt Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților între clironomi, reglementare consfințită și prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pare-se, pentru familia lui Gavril Conachi, găsim notate detalii, după obicei, de cheltuielile făcute în contul bisericii de la Umbrărești, aspect despre care vom da amănunte într-un alt capitol. Gavril Conachi a avut trei băieți și două fete, toți ajunși la maturitate, unii însă bântuiți de maladii greu de vindecat pe acele vremuri, grăbindu-le sfârșitul vieții. Iată care au fost urmașii: Ion, născut în ziua de 25 februarie 1778, deci la un an după căsătoria părinților săi, a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]