24,349 matches
-
care însoțește excursul jurnalistic; cultivarea tehnicii exemplului și a analogiei, cu rol în plasticizarea noțiunilor și structurilor abstracte din spațiul politic; îmbinarea formelor lexicale vechi cu exprimări neologice care fac obiectul unei glosări constante în corpul articolelor. Jurnalistul selectează și adaptează mijloacele de expresie la problematica abordată, urmărind efecte particulare la nivelul receptării. Preocupat de normarea și modernizarea limbii literare, Eminescu mărturisește țelul de a impune o limbă literară clară, asigurând în același timp continuitatea cu limba textelor vechi românești. "Maimuțărelile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să se adapteze și integreze social; • să empatizeze cu ceilalți; • să dezvolte capacități pentru rezolvarea problemelor și a situațiilor dificile. c) Etapele și pașii medierii a) Medierea conflictelor impune parcurgerea obligatorie a unor etape: I. Etapa preliminară. 19 * Intervenția Prezentați-vă ca mediator
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
p. 13). Se recomandă elevilor cu ritm lent și mediu de învățare; • Curriculum elaborat în școală implică disciplinele opționale sugerate de MEC sau propuse de cadrele didactice, respectânduse metodologia de proiectare și aprobare. Se recomandă tuturor elevilor. Activitățile propuse se adaptează cerințelor specifice ale școlii și ale comunității. Aceste discipline se pot proiecta într-un cadru mono-, transși interdisciplinar. 2.2. Expertizarea Conform legislației în vigoare, școala elaborează proiectul curricular al școlii, în care stabilește și filierele, profilurile și specializările pe
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
ce a aparținut mitropolitului Țării Românești, Teodosie Veștemeanu), cărora le-a parvenit într-o formă nedefinitivată textul, astăzi pierdut, al spătarului moldovean, și care ar fi perfectat traducerea acestuia, probabil între anii 1683 și 1686. Respectând metoda și exigențele filologice adaptate de Milescu însuși, autorii (sau autorul) manuscrisului 45 au urmărit colaționarea unui număr mai mare de izvoare (între care se număra și ediția R. Daniel a Septuagintei, tipărită la Oxford în 1653 sau la Cambridge în 1655) și au amplificat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
că "aceleași tehnici de argumentare se regăsesc la toate nivelurile, la cel al discuției din jurul mesei familiale, ca și la acela al unei dezbateri dintr-un mediu foarte specializat"539, astfel încât oratorul, cunoscând aceste tehnici argumentative, va trebui să le adapteze în funcție de auditoriu. De altfel, contribuția adusă în marginea retoricii contemporane de către Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca în La Nouvelle Rhétorique. Traité de l'argumentation vine să contureze mecanismele de ordinul raționalității prin intermediul cărora se poate obține performanță discursivă. Deschiderea oferită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discuției, pe lângă ideea de dominantă discursivă, și pe aceea a condițiilor de producere a discursurilor, care pot fi externe (norme deja instituite social, larg acceptate de către o comunitate în ceea ce privește activitatea discursivă) și interne (instituite în însuși demersul scriiturii, care poate adapta și transforma normele discursive general acceptate). 320 Dominique Maingueneau, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, p. 69. 321 Søren Gosvig Olesen, "Filosofia franceză mai recentă", în Anton Hügli, Poul Lübcke (coord.), Filosofia în secolul XX, vol. 1, p. 508
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
observă faptul că odată cu creșterea gradului de tortuozitate arterială se reduce valoarea razei și crește valoarea stressului de forfecare. Calcularea cu acuratețe a forțelor de forfecare este virtual imposibilă fără cunoașterea profilului precis al velocității prin lumenul arterial. Arterele se adaptează pentru a menține un stress de forfecare de aprox. 15 dynes.cm-2 (Glagov, 1988). Stresul de forfecare parietală modulează răspunsurile adecvate ale diametrului, grosimea intimală și tromboza plachetară. Ateroscleroza este o afecțiune generalizată dar cu o distribuție segmentară, leziunile fiind
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a frontului de analiză a fost implementată pentru arhitecturi cu memorii partiționate. Una dintre modificările importante în analiza computerizată a fluxurilor este introducerea tehnologiilor agent-based (ex. SimAgents creați de Susan Mabry care simulează un sistem de agenți migratori ce se adaptează caracteristicilor de flux) oferind flexibilitate în modelare și perspective care nu se regăsesc în alte paradigme de procesare, agenții migratori apropiindu-se foarte mult de caracteristicile proceselor biologice reale. Două premize stau la baza acestor simulări: premiza Rampling: sistemul cardio-vascular
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
avea talentul de a călca În picioare orice adversar, până ce echipa ajungea aproape de linia de marcare. În acel moment, urma să aplice o „furișare a fundașului”, joc ce-i permitea acestuia să alerge În spatele unui atacant pe o distanță scurtă. Adaptând un astfel de joc la linia de țintă, Swag marca toate punctele și primea uralele. Era o vedetă. Pe măsură ce Swag Înscria eseu după eseu, reputația sa creștea. Era aplaudat și aclamat de fiecare dată. La Început, echipa se bucura de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
valabil”. Motivul este simplu: potențialul de succes al unui manager Își are rădăcinile În capacitatea sa de a rezolva problemele. Abilitatea respectivă depinde foarte mult de angajamentul managerului de a se pregăti neîncetat pentru viitor. Vă voi da un exemplu adaptând un concept care Îi aparține profesorului universitar de la Harvard John Kotter. Să presupunem că trei persoane se angajează la o companie În aceeași zi. Deoarece abilitățile și calificările lor sunt În mare parte aceleași, Îi vom da fiecăreia dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
la relegarea lui la Tomis. După cum observa Ovidiu în zilele fericite, anii trec, chiar dacă pe nesimțite, și diversele întâmplări ale vieții modifică atitudinile lor de dinainte. Se pare că Ovidiu vroia să învețe această lecție a vieții și să se adapteze într-un fel sau altul, dar timpul zburase aproape cu totul. Inițierea poetică a lui Ovidiu a avut loc, după cum se știe, la cenaclul lui Messalla Corvinus: "Primul care mi-a insuflat curajul de a încredința versurile publicului, și care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să existe o școală și pentru părinți care să clarifice multe din aspectele legate de dezvoltarea copilului. Un copil este cu atât mai bun la scoala, cu cat părintele se implică mai mult în activitatea lui. Așadar, trebuie să ne adaptăm programul, să ținem cont de nevoile copiilor noștri și să nu uităm că timpul petrecut acum împreună se transformă în amintirile prețioase de mai tarziu.
ARTA DE A FI PĂRINTE by Margareta-Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93082]
-
Întotdeauna se apreciază proiecția pe plan a detaliului morfologic raportat la un reper. CAPITOLUL 3 ODONTONUL Un dinte și elementele sale de susținere formează odontonul. Odontonul reprezintă o componentă morfologică a sistemului stomatognat, structurat din țesuturi diferite, dar în ansamblu adaptate funcțional să participe la îndeplinirea funcțiilor globale ale sistemului stomatognat. Didactic, noi îl studiem separat, dar tot timpul trebuie să îl considerăm o componentă care respectă toate caracteristicile morfo-funcționale ale sistemului stomatognat. Odontonul este format din două componente principale: dintele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
calcifiate ale tecii lui Hertwig - epitelială. La nivelul coletului - joncțiunea amelo-cementară poate fi: -cementul acoperă smalțul; -cap la cap; -dentină denudată-cementul nu întâlnește smalțul. Principala funcție a cementului este de a oferi inserție ligamentelor desmodontale și, ca atare, se va adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și îngroșat la extremități, acolo unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar, după Beltrami - Fig. 14 - este situat la nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei dentare Coroana dentară are pe suprafața ei un relief format din proeminențe (pozitiv) și depresiuni (negativ) care, împreună cu convexitățile suprafețelor verticale, realizează o arhitectonică perfect adaptată la solicitările funcționale ale dinților (Fig. 32.) Proeminențele sunt reprezentate de: a) cuspizi, b) lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu patru laturi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de masticație. Repetarea stereotipică a mișcărilor de masticație și deglutiție va determina uzura acestor fațete ale reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară. Atriția, ca fenomen adaptativ, trebuie să se manifeste de la începutul perioadei evolutive de modelare a morfologiei dinților și arcadelor dentare. Inexistența atriției la peste 30 ani constituie anormalitate
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai sus. Prin poezie se exprimă, după opinia sa, impulsiunile, puterile Marelui Verb. Ca și acesta, verbul scriitorului poate naște obiectul dîndu-i un nume. Deocamdată, preocuparea lui Heliade este să folosească bine verbele existente și să umple golul prin altele, adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi cu gîndul de a grăbi nașterea unei literaturi originale prin Îmbogățirea unei limbi capabile să exprime toate subtilitățile. Limba este, după Heliade, fundamentul spiritualității
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unde, după cum singur spune: „Cer, pămînt, eter și lună, aiurează, se-nfior.” Este greu și, În fond, fără prea multă importanță să deducem din aceste poeme atinse de vreme ce reprezintă imitație și ce aparține inspirației originale. Bolintineanu ia subiecte de unde găsește, le adaptează cu ușurință, inventează subiecte noi, le repetă, le nuanțează, totul În mare grabă, cu ușurință, fără complexe. Nu se gîndește deloc la dificultățile poeziei. Nici la dificultățile, nici la esența ei. „Poezia - scrie el Într-un loc - este poezie. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
El admiră modelele fără să facă o teorie a poeziei. Folosește retorica fără să fie conștient de utilitatea ei. Bolintineanu este, Într-adevăr, exemplul cel mai elocvent al retorismului fără retorică. Poeții dinaintea și din timpul lui Încearcă să inventeze (adapteze) o retorică a poeziei, cu sentimentul că inventează Însăși Poezia. Și cum retorica este, În ultimă instanță, o rețea de figuri, de legi ale limbajului, ei Încep prin a disciplina limbajul. Bolintineanu are, În aceste timpuri fierbinți, o psihologie de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o vocație, literatura este Însă și o practică, o Îndeletnicire care necesită o pregătire și un program. Poetul are cabinetul său și tabieturile de la care nu se abate. Se supune necesităților epocii (scrie, În afara versurilor, piese de teatru, compune narațiuni, adaptează altele, publică note de călătorie, cînd se produce un mare eveniment - Unirea, Războiul de independență - evenimentul este numaidecît celebrat), Însă necesitatea se adaptează disciplinei lui interioare. Orice accent de urgență este eliminat. Poetul are de la Început instrumentele trebuitoare pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de la care nu se abate. Se supune necesităților epocii (scrie, În afara versurilor, piese de teatru, compune narațiuni, adaptează altele, publică note de călătorie, cînd se produce un mare eveniment - Unirea, Războiul de independență - evenimentul este numaidecît celebrat), Însă necesitatea se adaptează disciplinei lui interioare. Orice accent de urgență este eliminat. Poetul are de la Început instrumentele trebuitoare pentru a exprima orice idee. Dispare din literatura lui acea senzație (pe care o găsim la Heliade, Bolintineanu) de naștere grea a poeziei din spuma
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
victimă. Arma lui nu e cinismul, ci umilința. Ca să cîștige, el Își strigă netrebnicia. Iată o nuanță pe care Denis de Rougemont n-o observă În literatura erotică a Occidentului. Orientul a subțiat și I corupt simțurile sau le-a adaptat unei mentalități care face din femeie un obiect exclusiv erotic. Un obiect ce trebuie corupt prin daruri, cucerit printr-un complicat ceremonial. Ceremonialul prevede, s-a putut constata și din analiza versurilor lui Ienăchiță și Alecu Văcărescu, mai multe probe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
epocii În privința iubirii. Văcăreștii, Conachi le sugerează În modul lor galant, Pann le prezintă, mai didactic, prin mijlocirea unei prelucrări. Într-o adaptare, limbajul este inevitabil contaminat de limbajul poetic al timpului și de stilul individual al poetului. Pann care adaptează În chip curent temele altora, Își impune temperamentul și stilul său. Este ușor de Închipuit că nimeni nu se mai Întreabă asupra modelelor cînd citește CÎntece ca acestea, trecute repede În repertoriul lăutarilor bucureșteni: „Unde-ți este frumusețea, Suflețelul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este o sursă de viață pentru el. Trebuie, de aceea, să fie un bun meșteșugar, ceea ce vrea să zică: și un bun gestionar. N-are o mare cultură, dar cunoaște bine cultura populară și are un dar extraordinar de a adapta, prelucra orice. Scrie mereu, din plăcere. Scrie, mai ales, din necesitate. CÎtă deosebire, la acest capitol, Între psihologia lui Alecsandri care așteaptă vremea rea ca să se Închidă În cabinetul de lucru și psihologia de meseriaș a lui Pann, hărțuit de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]