25,309 matches
-
adâncime a favorizat formarea hardpanului (de peste 20 cm.), care pe lângă distrugerea structurii solului, are ca efect negativ stagnarea apei din precipitații la suprafața solului în zonele cu exces de apă. Activitatea umană s-a extins și pe locul fostelor pășuni amplasate în zone de alunecări stabilizate. Prin luarea în cultură, unele dintre alunecări s-au reactivat. În alte sectoare, eroziunea de adâncime a căpătat amploare, generând fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de lac, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de specii, cu precădere lăcuste, fluturi, gândaci, greieri, țânțari de baltă. Solul pe care este amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe care este așezat fostul târg este format din cernoziom levigat, iar în fostul sat Sulițoaia solul este podzolic. Din cauza ploilor, terenul este supus eroziunii apei din topirea zăpezilor și a apei provenite din ploi
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
herse, iar deasupra ei se afla turnul măcelarilor. La începutul secolului al XVII-lea a fost ridicată clădirea cu gangul scund de intrare, asemănător cu cel de la Prejmer. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Monumentul este amplasat în interiorul Bisericii Ortodoxe din comuna Hărman și este compus dintr-o cruce și o placă memorială. Acesta a fost ridicat prin strădania lui Ioan Corbu și a soției sale, în anul 1978, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în cele
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
Măieruș, mai demult "Măeruș, Măgheruș, Măghieruș, Alun" (în dialectul săsesc "Nâeršt, Nassbich, Nassbiχ, în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată pe DN 13, km 30, are rețea de alimentare cu apă, energie electrică și este deservită de cale ferată cu stație pentru marfă la distanță de 7 km. Face parte din zona istorică numită Țara Bârsei. Datorită poziției sale strategice
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
zonă verde de recreere și sport, reprezentată de stadion și în fază de proiect un nou stadion în localitatea Tătaru. În localitatea Dudești nu există obiective industriale și zone periculoase. Platforma de deșeuri menajere (gunoi grajd și gunoi menajer) este amplasată la 0,5 km de localitatea Dudești, în partea de sud-vest. Suprafața ocupată de aceasta este de 2 ha, capacitatea este de 20.000 tone, iar gradul de umplere al depozitului este de 70%. b)Disfuncționalități-priorități (mediu) Factorul de mediu
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
deșeurilor reprezintă factorul principal care stă la baza stabilirii procedeelor și tehnologiilor optime de tratare, valorificare și depozitare. În marea lor majoritate deșeurile menajere sunt materiale solide și cu umiditate redusă, cu excepția resturilor alimentare. Depozitul de deșeuri al localității este amplasat în partea de sud-vest a localității. Neexistând o platformă amenajată, împrejmuită și cu perdele de protecție, se înregistrează influențe negative atât la stratul de sol prin infiltrații cu încărcătură poluantă cât și la suprafața, prin antrenarea de către vânt a deșeurilor
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
casnici se face din PT1 pentru zona de sud-est, PT2 pentru zona centrală a localității, PT3 pentru zona de vest și PT4 ferma 3. Pe străzile pe care este și rețea de medie tensiune și retea de joasă tensiune, sunt amplasate pe o parte și de alta a străzii, stâlpii rețelei de medie tensiune fiind mai înalți. Consumul de energie pe locuitor se menține încă la o cotă scăzută, toți consumatorii casnici fiind racordați la rețea monofazat. Nu s-a pus
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
aparte. Datorită insularității și a relative sub-dezvoltări, insula se bucură de un regim fiscal relaxat, încă din perioada Revoluției Franceze Corsica își delectează vizitatorii cu peisaje frumoase și orășele pline de farmec. Una dintre cele mai pitorești așezări este Bonifacio, amplasată în vârful unor faleze de calcar.
Corsica () [Corola-website/Science/300998_a_302327]
-
opt săli de clasă și dependințe a fost construită în perioada 1974-1979. Începând cu anul 1983, această instituție de învațămant se numește Școala "Simion Bărnuțiu" din Bocșa. În vara anului 1985, a fost înființat muzeul din Bocșa (cu trei săli), amplasat în fosta clădire a primăriei construită în 1938. Tot atunci, în fata muzeului, a fost dezvelit cel de-al doilea bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa. Colaboratorul semioficial al regimului Ceaușescu, Iosif Constantin Drăgan, care a vizitat Bocșa în
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
1926, Crasna era sediu central de plasă, cu 25 de comune subordonate. Un moment important al istoriei interbelice a Crasnei o constituie ridicarea monumentului în onoarea lui Nicolae Titulescu, declarat cu acest prilej cetățean de onoare al localității Crasna. Monumentul, amplasat în fața Centrului de Sănătate (pe atunci judecătorie și prefectură), repezintă harta României Mari, încadrată sus de globul Pământesc înconjurat de un brâu cu inscripția: "Jus et lex pro patria", iar jos de un text care reproduce un fragment dintr-o
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
sat se găsesc două biserici de zid, în Cizer din 1946 și în Boian din 1938. Amândouă au înlocuit biserici mai vechi de lemn. Muzeul satului Cizer a fost înființat într-o casă de lemn cu paie, din secolul 18, amplasată în spatele școlii noi în 1987. Tradiția orală susține că în această casă s-a ținut slujbă în timpul ridicării biserici de lemn de la 1773. Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcției, motivelor decorative din portalul ușii interioare, din
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
9 iulie 1569. În Dacia romană, pe locul Islazului de azi exista o așezare rurală și un tezaur de denari republicani romani. Așezarea era punctul cel mai sudic al liniei de apărare de pe malul Oltului -- "limes Alutanus" -- pe care erau amplasate castre si alte elemente defensive. La Islaz s-a descoperit un castru de piatră și unul de pământ, amplasate în punctul "Racovița" și pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut și
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
denari republicani romani. Așezarea era punctul cel mai sudic al liniei de apărare de pe malul Oltului -- "limes Alutanus" -- pe care erau amplasate castre si alte elemente defensive. La Islaz s-a descoperit un castru de piatră și unul de pământ, amplasate în punctul "Racovița" și pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut și sub numele de "Cetatea Verdea" și avea dimensiunile de 340 x 120 m. Islazul era amplasat pe drumul strategic
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
unul de pământ, amplasate în punctul "Racovița" și pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut și sub numele de "Cetatea Verdea" și avea dimensiunile de 340 x 120 m. Islazul era amplasat pe drumul strategic Islaz - Romula (probabil Reșca de azi, Județul Olt). La 9/21 iunie 1848, la Islaz a avut loc Adunarea populară care a aprobat Proclamația de la Islaz, adică programul Revoluției de la 1848, elaborat de Ion Heliade Rădulescu. Evenimentul
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
lungul timpului (din secolul al XVIII-lea, până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în sat funcționau 8 mori de apă (construite din lemn, cu sisteme hidraulice primitive) pentru măcinarea cerealelor (grâu, porumb, secară). Acestea erau amplasate pe cursul văii Priei, în gospodăriile unor localnici; astfel: prima (în amonte) la „"Pavelea Savini"”, urmată de cele din aval de la „"Petrea'l Pavăl”, „Niculaie Coșară”, „Cula Tomești”, „Ciunea Farcaș”, „Pavelea Ciorchi”, „Gheorghica Jurjului”" și ultima, cea de la „"Petrea Păraschi
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
între anii 1923-1926, aparținând cultului greco-catolic, până în anul 1948 când a fost confiscată de regimul comunist și dată Bisericii Ortodoxe Romane, în posesia căreia se află și în prezent. Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial este amplasat în curtea bisericii. Are o suprafață de 144 mp. A fost amenajat în 1944. În cadrul acestuia sunt înhumați 25 de militari români. În Sălăjeni, există și un cimitir evreiesc, ce avea un număr de aproximativ 20 de morminte de piatră
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația este eterogenă, cu o gamă variată de formațiuni vegetale. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate în împrejurimile satului. Prima atestare documentară a satului Marin apare la 1458 însă urmele de locuire sunt mult mai vechi. Aici a fost descoperită o așezare neolitică, vestigii istorice aparținând civilizației dacice dar și fragmente ceramice din sec. XIII. Cea
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
fericită de tradiție și modernitate, un loc binecuvântat. Marinul este situat în Depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de pârâul Marin. Satul este amplasat pe două dealuri, unul cu expoziție nordică, iar celălalt cu expoziție sudică. Cei doi versanți sunt uniți printr-o coastă de deal, situată în partea de vest a satului. Înspre răsărit, dealurile sunt deschise, dând posibilitatea scurgerii apelor spre Râul
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și animale sălbatice care reprezintă fauna Marinului. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate în împrejurimile satului, în partea sudică, vestică și nordică. Distanța față de sat este foarte variabilă: dacă partea de vest se situează la aproape un kilometru de pădure, grupul de case de la “Muscănești” se află la liziera pădurii. Ca întreg județul
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
îndepărtându-ne în timp) se află la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim și Babadag. Cetatea "Yeni-Sale" are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozitățile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 și au continuat, cu mici întreruperi, în perioada anilor 1970-1998. Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice și mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăști, moldovene, muntene sau turcești atestă rolul militar, politic, administrativ și
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
Turbuța este un sat în comuna Surduc din județul Sălaj, Transilvania, România. Se află în partea central-estică a acestuia. Aparține din punct de vedere administrativ de comuna Surduc. Localitatea este amplasată pe malul drept al Văii Someșului, la poalele sud-estice ale Piscului Ronei. Prima atestare documentară a localității provine din anul 1387, când satul apare sub numele de "Villa olachalis Torbicza". Conform recensământului populației României din anul 2002, localitatea avea la
Turbuța, Sălaj () [Corola-website/Science/301843_a_303172]
-
Ulciug,în limba maghiară, Völcsök, este un sat ce aparține orașului Cehu Silvaniei din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul are aproximativ doua treimi locuitori de etnie Maghiara si o treime locuitori de etnie Romana. Localitatea este amplasată la extremitatea nordică a județului Sălaj, la limita cu județul Maramureș. Între localitățile, Cehu Silvaniei la sud, Motiș la sud-vest, Oarța de Jos la nord-vest, și Someș-Uileac la nord, nord-est. Din arealul așezarii, provin câteva dovezi istorice, din epoca veche
Ulciug, Sălaj () [Corola-website/Science/301847_a_303176]
-
băltii Jijila spre Dunăre. Dezvoltarea ulterioară spre vest și extinderea spre nord și sud din perioada primelor decenii ale secolului al XX-lea, au aceleași caracteristici „compacte”. Vatra veche, nucleul inițial al satului, s-a grupat în jurul bisericii unde sunt amplasate și majoritatea instituțiilor publice și unde s-a conturat și centrul civic prin amplasarea „naturală” a gospodăriilor. Această parte a satului nu se înscrie într-o anumită „ordine” și are aparentă dezordonată, prin străzi întortochiate. Tot ce s-a construit
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (97,62%). Pentru 2,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,25%). Pentru 2,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Viișoara este amplasată în sudul țării, la 21 km vest de cea mai sudică localitate din România, orașul Zimnicea și aparține de județul Teleorman. Este o așezare tipică de câmpie ce se găsește în sudul Câmpiei Române, subdiviziunea Câmpia Boianului, la contactul acesteia
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
găsește în sudul Câmpiei Române, subdiviziunea Câmpia Boianului, la contactul acesteia cu terasa a VI-a, a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia care o mărginesc pe latura vestică respectiv sudică. Vecinii teritoriului administrativ sunt: Vatra satului este amplasată în partea de sud-vest a teritoriului administrativ, fiind străbătută de drumul național DN51A, Turnu Măgurele - Zimnicea și drumul comunal 9, Viișoara-Vânători . Satele vecine se află la distanțe mici sau mijlocii după cum urmează: Piatra 2 km, Lisa 5 km, Suhaia 8
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]