25,049 matches
-
E 79 (între Borod-Bratca-Damiș-Roșia-Remetea-Beiuș), sau de calea ferată București-Cluj-Napoca-Oradea, cu oprire în stația Bratca și apoi se continuă pe drumul județean menționat. Depresiunea Damiș dispune de o serie de resurse turistice naturale, între care putem menționa: peșteri (Toaia, Peștera din Dealul Berii), ponoare (Munău, Toaia, Peșteruță), avene și doline (Avenul din Hârtopul Mare, câmpul de doline din zona centrală, legat de prezența drenajului subteran Toaia-Munău-Izbucul Dămișenilor ș.a.), puncte de belvedere (Măgura Dosului, Glimeia Mare, Dealul Bere), lacuri temporare (Bălțile Munău, Bălțile
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
putem menționa: peșteri (Toaia, Peștera din Dealul Berii), ponoare (Munău, Toaia, Peșteruță), avene și doline (Avenul din Hârtopul Mare, câmpul de doline din zona centrală, legat de prezența drenajului subteran Toaia-Munău-Izbucul Dămișenilor ș.a.), puncte de belvedere (Măgura Dosului, Glimeia Mare, Dealul Bere), lacuri temporare (Bălțile Munău, Bălțile Bivolilor, Toaia) etc. Totodată, Depresiunea Damiș poate fi inclusă în câteva trasee turistice, astfel: I. Bratca-Secătura-Damiș. Traseul pornește din centrul comunei Bratca, urmând drumul județean 764D, apoi după ce părăsește ramificația spre Valea Brătcuței și
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
drumul spre fosta exploatare minieră, se depășește cătunul menționat și, după ce se străbate o mică pădurice, se ajunge la primele case din satul Damiș (cătunul Mochești). După o frumoasă perspectivă asupra bazinului Brătcuței (pe stânga), se coboară lent pe la baza dealului Glimeia Mică și, după depășirea unei șei, de unde se poate observa întreaga depresiune a Damișului, se coboară până în centrul satului, la o triplă bifurcație. Distanța de parcurs: circa 10 km. II. Bratca-Valea Brătcuței-Damiș. Traseul are același punct de plecare, dar
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
află ponorul cu același nume. La ape mari, aici se formează un lac temporar. Traseul continuă pe o curbă de nivel a Glimeuțului, de unde se observă o priveliște deosebită a întregii depresiuni, apoi trece de înșeuarea ce îl desparte de Dealul Oașului și avansează pe un drum de căruțe, care îl conduce spre drumul județean. Pe dreapta, înainte de a ajunge la drumul respectiv, se urmează cursul unui pârâu (ce coboară din Măgura Dosului) și după circa 200m se ajunge la un
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
lacul temporar Tăul Bivolilor iar peste drumul amintit, mormântul soldatului-erou, mort în timpul celui de-al doilea război mondial. De aici, urmând drumul județean, revenim la punctul de plecare. Distanța de parcurs: circa 4 km. Variantă: de la înșeuarea dintre Glimeuț și Dealul Oașului, traseul se poate continua spre Depresiunea Ponoraș sau satul Zece Hotare. IV. Damiș-Poiana-Ponorul Runcșor- Fântânele. Traseul începe din centrul satului și urmează drumul județean pe direcția Roșia-Beiuș. După ce trece de cătunul Fundătura, drumul face un cot la stânga, apoi la
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Gay și Feminist and Queer International Film Festival. În 2006, filmul "Legături bolnăvicioase" a avut premiera în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin ca parte a Premiilor Teddy. Filmul prezintă povestea de dragoste dintre studentele Alex și Kiki. Pelicula "După dealuri", în regia lui Cristian Mungiu, a fost nominalizată în 2012 pentru Queer Palm, premiu acordat filmelor cu tematică LGBT în cadrul Festivalului de Film de la Cannes. În toamna lui 2016, HBO a difuzat "Valea mută", prima miniserie românească în care este
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
I. Dobrescu, care fusese primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934, opinase că mănăstirea Văcărești, „cu superba ei priveliște, cu frumosul bulevard Văcărești, ar putea fi destinată ca reședință Patriarhiei noastre”, ale cărei instituții religioase erau „înghesuite” în Dealul Patriarhiei. În 1973 Șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi a vizitat România și i-a sugerat lui Nicolae Ceaușescu ideea înființării unui muzeu de artă religioasă. Deoarece Direcția Penitenciarelor, în subordinea căreia se afla Complexul Văcărești, tocmai construia pe Calea Rahovei o
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
elibera terenul în vederea construirii unui complex de clădiri pentru justiție, în care trebuiau să se instaleze Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Tribunalul Suprem și alte instanțe judecătorești. După ce în 1988 a început turnarea fundațiilor, în 1990 lucrările au fost abandonate. Nici măcar dealul nu a fost cruțat, el fiind aproape total distrus. În incinta Mănăstirii Văcărești, cu puțin timp înainte de demolare, Sergiu Nicolaescu a turnat câteva scene de luptă, cu tancuri, pentru filmul "Noi, cei din linia întâi", aducând grave deteriorări ansamblului, precum
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
se varsă în Arieș. A fost înființată la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit centurionul Alexandru Bistran. În această tabără se concentrau și se instruiau combatanții proveniți din peste 25 sate și crânguri (cătune): Bistra, Aronești, Bălești, Bălăești, Ciuldești, Crețești, Dealul Muntelui, Dâmbureni, Durăști, Gănești, Hodișești, Hudricești, Gipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Perjești, Poiana, Runcuri, Stefanca, Tomnatec, Tărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și altele. Tabăra de la Bucium era amplasată la 8 kilometri sud-est de orașul Abrud, pe Valea Buciumului
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
legate în special de evenimentele din anul 1848 și cele din preajma Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859. Familia boiernașilor Magheri își are originea în localitatea Vidra, parte a comunei Vârfurile din județul Arad. Și astăzi câteva repere toponimice ("crângul Magerești", "Dealul Mageresc") dar mai ales o parte a locuitorilor satului, poartă numele de Mager sau Magheriu, precum profesorul Traian Mager (1887-1950) care întreprinde câteva cercetări asupra zonei și a istoricului ramurii ardelene a familiei. Într-un act datat 14 octombrie 1665
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
din voluntari olteni. Chiar în cursul aceluiași an, în bătălia de la Preajba, Șerban Magheriu moare eroic în urma exploziei unei ghiulele de tun. În amintirea faptelor sale de vitejie, nepotul de frate omonim, tatăl generalului Magheru, construiește la 1800 biserica "din deal" a satului Bârzești, monument astăzi dispărut, trecând printre ctitori pe porojnicul Șerban, chipul său din pictura murală păstrându-se într-o imagine din 1894 a unui fotograf neamț din Târgu Jiu. Protopopul Ioan moare după 5 martie 1779 când apare
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
în „Monitorul Roman” Nr. 14 din 26 august 1848, inserat în colecția „Anul 1848 în Principatele Române”, în care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandă al districtului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, fratele căpitanului de pompieri Pavel Zăgănescu, eroul bătăliei din Dealul Spirii, raporta Ministrului Treburilor din Lăuntrul Țării Românești, cadrul în care fusese sărbătorită revoluția în orașul Râmnicu-Vâlcea și care menționează și participarea lui Anton Pann: „Într-acest pompos constituțiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Vurpăr (în dialectul săsesc "Burprich", "Burpriχ", în , în trad. "Dealul Cetății", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Vurpăr este situată pe cursul superior al pârâului cu același nume, în centrul județului, pe drumul județean 106S - Vurpăr - Daia, la o distanță
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
în centrul județului, pe drumul județean 106S - Vurpăr - Daia, la o distanță de 60 km. față de orașul Agnita și municipiul Mediaș. Descoperirile făcute de-a lungul timpului pe teritoriul acestui sat, demonstrează prezența omului aici încă din neolitic, astfel sub dealul "Pădurea Copiilor" (Kinderwald), s-a găsit un topor aparținând acestei epoci. În anul 1877, în locul numit "Rodeburg" au fost găsite trei securi de bronz cu cârlig și două cercuri de bronz (pentru butucul roții carului) datând din epoca bronzului. Pe
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
folosită că o locație în aer liber în timpul filmărilor filmului ”Faraon” - au transformat Kirsajty într-o insula artificială a fost creată la care Sarah și Ramses navigau pe Nil. Peisajul post-glacial a terenului este diversificat ca urmare a apariției numeroaselor dealuri, a căror înălțime ajunge până la 300m deasupra nivelului mării. Zonele forestiere imense cele mai caracteristice sunt: Pădurea Napiwo - da - Ramuki (pădure de pin), Pădurea Rominty (pădure de pin și molid, numită uneori taiga poloneză), Pădurea Borki (diferite tipuri de arbori
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
mai caracteristice sunt: Pădurea Napiwo - da - Ramuki (pădure de pin), Pădurea Rominty (pădure de pin și molid, numită uneori taiga poloneză), Pădurea Borki (diferite tipuri de arbori ) și Pădurea Pisz. Acesta din urmă merită o atenție specială datorită numeroaselor lacuri, dealuri de morena frontală și câmpii ondulate de morena recesionala. Pădurea Pisz este dominată de speciile pin și molid de pădure. Pădurea ascunde o istorie neobișnuită și multe legende uimitoare, datorită cărora îi este specific caracterul misterios ce atrage cu succes
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
menționate pînă la rezervele de minuni naturale. O parte considerabilă este considerată zona de liniște și este posibil sa acostezi canoea sau cu barca numai în locurile indicate. Parcuri peisagistice: Brodnice , Górzno-Lidzbark, Mazuria, Pădurea Rominta, Lacul District Iława, Wei, Elbląg, Dealurile Dylewo. Parcul cel mai cunoscut și cel cea mai vechi este Parcul Peisagistic Mazurian , care cuprinde cel mai mare lac din Polonia , Śniardwy , si o mică parte din Pădurii Pisz, de asemenea, cunoscut sub numele de Jańsborski Forest . Ar trebui
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
între 12 și 19 km, depresiunea relevă două tipuri principale de relief. Acestea se succed dinspre munte (Munții Făgăraș), sub forma unui vast amfiteatru cu deschiderea către nord, spre lunca largă a Oltului și Podișul Hârtibaciului. Relieful colinar format din dealurile submontane perșano-făgărășene, cu altitudini cuprinse între 500 și 800 m și adânc fragmentat de acțiunea freatică a râurilor montane, sugerează o anfiladă de contraforturi naturale, care dispar treptat la nord-est de Valea Veneției. Această unitate se află în legătură cu alte câteva
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
și adânc fragmentat de acțiunea freatică a râurilor montane, sugerează o anfiladă de contraforturi naturale, care dispar treptat la nord-est de Valea Veneției. Această unitate se află în legătură cu alte câteva subunități distincte de relief, compuse, de la est spre vest, din dealurile Perșanilor, central-făgăreșene, Măgurei și Blidăriei. Acest sistem este continuat spre nord de câmpia piemontană, care ocupă circa 83% din suprafața totală a depresiunii. Câmpia piemontană făgărășeană se extinde de la altitudinea de aproximativ 700 m, către munte, până la aproximativ 400 m
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
Oușoru la 655 m și gură de vărsare la 60,3 m în râul Siret. Cursul se desfășoară pe 41 de km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și Șoldești
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
3 m în râul Siret. Cursul se desfășoară pe 41 de km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și Șoldești (371) constituind limită cu bazinul râului Cașin (afluent al Trotușului
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și Șoldești (371) constituind limită cu bazinul râului Cașin (afluent al Trotușului](fig.1). Formă bazinului hidrografic este alungita în partea superioară, lățindu-se ușor pe masura ce înaintează în zona de câmpie. Lățimea bazinului în zona de obârșie
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
lățime (fig.1). Bazinul hidrografic(b.h.) Zăbrăuți se carcaterizează printr-o litologie complexă, data de evoluția reliefului în relație cu Carpații și Câmpia Română (fig.2). Se poate observa cum relieful este dispus între 800 m în zona de deal și 60 de m în câmpia Șiretului Inferior (fig. 2). Aspecutul văii și profilul transversal surprinzând trecerea de la un relief cu caracter deluros la unul plat de câmpie În cadrul b.h. Zăbrăuți temperatura medie anula variază între un minim de
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
știa nimeni. Și întreabă: aici e Mănăstirea Sihăstria? Da, i se răspunde. Zice, mai departe: Aici a trăit un pictor Protcenco? Da, i se spune. Așa-i c-a murit. Unde-i îngropat? În cimitir. Unde-i cimitirul? Uite, pe dealul acela. Nimeni nu i-a dat importanță. O femeie bătrână și străina. S-a dus la cimitir și a început să plângă. Era femeia lui dintâi. Plângea ca un copil: "Eu te-am înșelat, eu te-am lăsat, eu sunt
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
de vedere administrativ aparține de orașul Amantea. Are o populație de 7.340 de locuitori. Campora are vedere spre coasta și a fost realizat un mic platou cu vedere spre o zonă adiacenta la plajă. Satul este înconjurat de un deal cu podgorii și cu măslini de o calitate bună. Acest deal, ușor înclinat, oferă o priveliște impresionantă: în stânga spre Golful Lamezia Terme, chiar la orizont, într-o zi senina se observă vulcanul Stromboli din care iese un nor de fum
Campora San Giovanni () [Corola-website/Science/313037_a_314366]