23,803 matches
-
întretăierea drumului ce venea de peste dealul Bahnarilor cu cel de la Munteni. De aici se deschidea, spre târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului se ridicau case boierești, alături de biserică se vedeau casele familiei Ghica, cu acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului se ridicau case boierești, alături de biserică se vedeau casele familiei Ghica, cu acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului se ridicau case boierești, alături de biserică se vedeau casele familiei Ghica, cu acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele dealului, se oglindea un heleșteu imens, între Valea Vasluiețului și apa Bârladului. Iazul avea mult pește și târgoveții nu mai așteptau
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se ridicau case boierești, alături de biserică se vedeau casele familiei Ghica, cu acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele dealului, se oglindea un heleșteu imens, între Valea Vasluiețului și apa Bârladului. Iazul avea mult pește și târgoveții nu mai așteptau carele măjerilor care aduceau pește de la Galați. În depărtare, pe culmea dealului, se profila moara de vânt cu paletele ei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele dealului, se oglindea un heleșteu imens, între Valea Vasluiețului și apa Bârladului. Iazul avea mult pește și târgoveții nu mai așteptau carele măjerilor care aduceau pește de la Galați. În depărtare, pe culmea dealului, se profila moara de vânt cu paletele ei imense, ce se legănau în așteptarea vântului; în mijlocul târgului de vite se înălța turnul pojărniciei de unde se supravegheau 13 incendiile, destul de frecvente în acea vreme. Chiar la început de secol al XIX
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite de Ștefan cel Mare, acum numai ruine. Din ele târgoveții scoteau piatra și cărămida pentru construirea noilor case. Tot pe Ulița Mare, mai la deal, se ridica Biserica lui Ștefan cel Mare, cu turlele crăpate de cutremure, dar încă zvelte și impunătoare, amintind de trecutul de luptă al moldovenilor. Alături de biserică, spre nord, se găseau curțile familiei Ghica. În centru; un conac cu două coloane
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Alexei Șubin, ea devenea proprietara târgului; i se mai spunea „Polcovniceasa” sau „Șubinoaia”. Crescută într-o familie de boieri luminați și filantropi, ea donează terenuri pentru construirea primei școli și a primului spital din oraș. În partea din sud, pe dealul ce străjuiește valea Bârladului se ridicau, la mijlocul secolului trecut, clădirile albe ale Spitalului Drăghici, în mijloc cu o bisericuță amintind că odată, aici, fusese un țintirim și o altă bisericuță din lemn. Acest spital, transformat de-a lungul anilor, există
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
decenii, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un călător francez nota o descriere interesantă a orașului: „În zori eram la Bârlad, altă capitală de district, alt târg construct cu case de lemn și vălătuci, valea urcă tot timpul îngustându-se, dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt aici uscate iar culturile mai rare; totul se schimbă, totul înverzește în împrejurimile Vasluiului. Acest oraș se află în mijlocul unei vâlcele surâzătoare, pe o măgură pe care o împodobește ca un
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
LUI DRĂGHICI După cum s-a menționat într-un capitol anterior, primul așezământ spitalicesc a fost înființat de postelnicul Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit și Spitalul lui Drăghici sau „casă ospitalicească”. Clădirea se afla pe marginea unui deal, în partea de apus a orașului Vaslui, locul fiind proprietatea Elenei Șubin, născută Ghica, proprietara orașului. În “ Epitropia Generală a Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași” se menționează că spitalul Vaslui a fost înființat de către aga Dimitrie Drăghici în anul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Vorbind despre satul natal, Labiș va conchide mai târziu: „Lumea aceasta a noastră e viguroasă și tare, miroase a sudoare și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice seara pe dealuri...” Pe acest fond de vitalitate se încrustează filonul folcloric. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o concepție mult mai generală despre valoarea propriei poezii. Era firesc ca
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rolul fiecăreia în dezvoltarea armonioasă a minții, trupului și sufletului elevilor. Respectul pe care i-l purtau „băieții” nu crea între institutor și elevi o prăpastie. „Domnul” era văzut adesea jucându-se cu elevii săi în curtea școlii sau pe dealul Copoului, antrenându-se cu drag și nostalgie în jocurile lor copilărești, chiar dacă uneori sănătatea nu-i permitea. „Ion Creangă nu a fost numai dascăl, cu sufletul turtit de cei patru pereți ai școalei și de cei doi pereți ai cărții
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
147 ) „Bojdeuca de căsuță” din mahalaua Țicăului a fost locul cel mai plin de liniște și pace pe care cei doi prieteni l-au găsit în Iași. În cerdacul din spatele casei stăteau împreună până noaptea târziu și priveau cerul și dealurile din jur, povestindu-și visele, dragostea sau neliniștile. Acele nopți, rememorate în lipsa prietenului drag, îl scufundă în nostalgie și în decembrie 1877, Creangă îi scrie poetului cu emoție: „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nu-i bine să te pui viziteu la cai albi și slugă la femei” orice lucru care aduce satisfacție presupune niște riscuri pe care omul trebuie să și le asume; r. 19 21 : „și cu încărcat și cu descărcat, la deal moș Nichifor se da pe jos și trăgea de-a valma cu iepele” dragostea și mila pentru animal, exprimată de stăpânul ce înțelege greutatea sarcinilor și dorește să o ușureze, pe cât posibil; p. 15, r. 32 33 : „de nu curge
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
responsabil pentru selecția, distribuția și combinarea lor); în plus, el se deduce din întregul text și nu este înscris în el ca povestitor. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Ucigașii, Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul multor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE: Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Bronzwaer 1978; Chatman 1978; Genette 1983. autoritate [authority]. Orizontul cunoașterii de către narator a situațiilor și evenimentelor narative. Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1976]; Bronzwaer 1978; Chatman 1978; Genette 1983. autoritate [authority]. Orizontul cunoașterii de către narator a situațiilor și evenimentelor narative. Un NARATOR OMNISCIENT (Tom Jones, Roșu și Negru) are mai mare autoritate decît unul care nu oferă o vedere interioară a personajelor (Dealuri ca elefanți albi). Vezi și PRIVILEGIU. auxiliant [auxiliant]. Un ROL ACTANȚIAL prin care SUBIECTUL este calificat de-a lungul axei de capacitate (modalizat în virtutea faptului că poate, sau nu poate să facă ceva). La nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ, auxiliantul poate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATAR: primul este publicul unui autor implicat și este deductibil din întregul text, în vreme ce al doilea este publicul NARATORULUI și este înscris ca atare în text. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui naratar eclipsat la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Cuibul de vipere). ¶Booth 1983 [1976]; Genette 1983; Gibson 1950; Iser 1974, 1978; Rabinowitz 1977. cititor postulat [postulated reader
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PUNCT DE VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1972]; Todorov 1966 [1972a], 1981. mod dramatic [dramatic mode]. Unul din cele opt puncte de vedere în clasificarea pe care Friedman o operează înlăuntrul PUNCTULUI DE VEDERE. Cînd se adoptă modul dramatic ca în așa-numita narațiune OBIECTIVĂ sau COMPORTAMENTISTĂ (Dealuri ca elefanți albi, Vîrsta ingrată) informația furnizată e în mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele și nu există vreo indicație despre ceea ce percep ele, sau gîndesc, sau simt. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și FOCALIZARE EXTERIOARĂ, PUNCT DE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
IMPLICAT: primul constituie publicul naratorului și este înscris ca atare în text; cel de-al doilea constituie publicul AUTORULUI IMPLICAT (și este deductibil din întregul text). Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui naratar eclipsat la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu deosebită claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Nodul de vipere). ¶Genette 1980, 1983; Mosher 1980; Piwowarczyk 1976; Prince 1980, 1982. Vezi și DISTANȚĂ, INSTANȚĂ POVESTITOARE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca fiind responsabil pentru selectare, distribuire și combinare); în plus, el este deductibil din întregul text, mai curînd decît înscris în el ca povestitor. Deși distanța poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu foarte mare claritate (de ex., în cazul unor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE ca Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Friedmann 1910; Genette 1980, 1983; Kayser 1958 [1979]; Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
au un caracter "construit" și apar în contexte specifice de povestire. ¶Van Dijk 1974-75; Pratt 1977. narațiune nenarată [nonnarrated narrative]. O narațiune cu un NARATOR ABSENT; o narațiune care prezintă situații și evenimente cu o cantitate minimă de mediere naratorială (Dealuri ca elefanți albi). ¶Chatman 1978. Vezi și MIMESIS, REPREZENTARE. narațiune non-focalizată [nonfocalized narrative]. O narațiune care are FOCALIZARE ZERO (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). ¶Bal 1977, 1981a; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. narațiune obiectivă [objective narrative]. 1. O narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și sentimentelor); el exclude prin aceasta orice informații privitoare la sentimente și gînduri și se limitează la înregistrarea cuvintelor și acțiunilor personajelor, a înfățișării și a mediului înconjurător din care ele vor ieși în prim-plan (PUNCT DE VEDERE EXTERIOR: Dealuri ca elefanți albi). ¶Potrivit acestei definiții înguste (inspirată din Genette), punctul de vedere ("cel ce vede") ar trebui deosebit de VOCE ("cel ce vorbește"): nu este echivalent expresiei, ci instituie perspectiva care guvernează expresia. Totuși, în special de la cartea lui Lubbock
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PERSOANA A TREIA, și între descrierea internă și observarea din exterior a evenimentelor: (1) persoana întîi (NARAȚIUNEA AUTODIEGETICĂ: Marile speranțe); (2) observator la persoana întîi (naratorul este personaj principal în povestirea relatată: Marele Gatsby); (3) autor-observator (punct de vedere exterior: Dealuri ca elefanți albi); (4) autor omniscient (Tess D'Urberville). ¶Grimes, care vorbește despre viewpoint, identifică, de asemenea, patru categorii de bază: (1) punct de vedere omniscient FOCALIZARE ZERO (echivalent cu autorul omniscient de la Brooks și Warren); (2) punctul de vedere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
heterodiegetic cu punct de vedere intern: Ambasadorii); și SITUAȚIE NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (narațiune la persoana întîi: Marile speranțe, Greața). Acestor trei categorii (sau altora care sînt în esență similare), Romberg o adaugă pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
FOCALIZĂRII INTERNE; naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); și (3) viziune "din afară" (vision du dehors, analoagă FOCALIZĂRII EXTERIOARE; naratorul spune mai puțin despre anumite situații și evenimente decît știe un personaj sau altul: Dealuri ca elefanți albi). ¶Genette 1980; Pouillon 1946; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și ASPECT. viziune dublă [double vision]. Vezi FOCALIZARE DUBLĂ. ¶Rogers 1965. voce [voice]. Setul de semne care îl caracterizează pe NARATOR și, mai general, INSTANȚA POVESTITOARE și care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]