23,236 matches
-
a reușit sevrajul de droguri. Doamna B. este invadată în mod regulat de dorința de a muri care răspunde sentimentelor de tristețe, de angoasă, de rușine și de mânie care o copleșesc. Sunt mulți ani de când ea își controlează aceste emoții dureroase provocându-și arsuri cu ajutorul țigărilor. Ea s-a internat de mai multe ori în clinici de boli somatice și psihiatrice ca urmare a douăsprezece tentative de suicid începând de la vârsta de cincisprezece ani. Faza de angajare în terapie Trei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B. Intăriri ale temerilor legate de abandon de către anturajul său după apariția Evitarea situațiilor conflictuale comportamentelor probleme Alinare emoțională Non-dezvoltare a competențelor de control a emoțiilor Grupurile psiho-educaționale Caracteristici generale Prima ședință Prima ședință a fiecăruia dintre cele patru module respectă același mod de desfășurare: - prezentarea participanților și a co-animatorilor, - obiectivele grupurilor psiho-educaționale, - reamintirea criteriilor de excludere, - ședințe filmate cu camera video, - fișe de auto-observare. Co-animatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceste apeluri au legătură cu ședințele. In legătură cu regula celor „Patru ședințe neonorate”, Doamna B. se revoltă împotriva acesteia, considerând că este ridicolă: „Si dacă mor, mă scoateți din tratament?”. Animatorii o ajută pe Doamna B. să-și identifice emoțiile: este evidențiată o teamă puternică legată de perspectiva de a fi abandonată dacă nu este la înălțimea așteptărilor terapeuților. Aceștia din urmă îi validează cu bunăvoință emoțiile resimțite și îi reamintesc Doamnei B. faptul că aceste reguli au drept obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mă scoateți din tratament?”. Animatorii o ajută pe Doamna B. să-și identifice emoțiile: este evidențiată o teamă puternică legată de perspectiva de a fi abandonată dacă nu este la înălțimea așteptărilor terapeuților. Aceștia din urmă îi validează cu bunăvoință emoțiile resimțite și îi reamintesc Doamnei B. faptul că aceste reguli au drept obiectiv desfășurarea în bune condiții până la capăt a tratamentului, fără o întrerupere unilaterală a contractului. Doamna B. este încurajată să lucreze din nou asupra acestei situații împreună cu terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru a trăi emoția) și de conștiință evoluată (competențe pentru realizarea sintezei dintre raționamente și emoții). Doamna B. vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină în încercarea de a intra în contact cu conștiința sa evoluată. In mai multe rânduri, ea își mărturisește teama
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru a trăi emoția) și de conștiință evoluată (competențe pentru realizarea sintezei dintre raționamente și emoții). Doamna B. vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină în încercarea de a intra în contact cu conștiința sa evoluată. In mai multe rânduri, ea își mărturisește teama că nu are o astfel de conștiință. Ea evaluează cu greutate dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la poștă pentru a recupera scrisoarea, a lua cunoștință de conținutul acesteia și a face ceea ce trebuie pentru a rezolva situația. Doamna B. descrie că a resimțit apoi un fel de declic și o imensă alinare. Modulul de reglare a emoțiilor Definiția emoțiilor Este propusă o teorie a emoțiilor: sunt identificate opt emoții de bază. Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a recupera scrisoarea, a lua cunoștință de conținutul acesteia și a face ceea ce trebuie pentru a rezolva situația. Doamna B. descrie că a resimțit apoi un fel de declic și o imensă alinare. Modulul de reglare a emoțiilor Definiția emoțiilor Este propusă o teorie a emoțiilor: sunt identificate opt emoții de bază. Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cunoștință de conținutul acesteia și a face ceea ce trebuie pentru a rezolva situația. Doamna B. descrie că a resimțit apoi un fel de declic și o imensă alinare. Modulul de reglare a emoțiilor Definiția emoțiilor Este propusă o teorie a emoțiilor: sunt identificate opt emoții de bază. Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și a face ceea ce trebuie pentru a rezolva situația. Doamna B. descrie că a resimțit apoi un fel de declic și o imensă alinare. Modulul de reglare a emoțiilor Definiția emoțiilor Este propusă o teorie a emoțiilor: sunt identificate opt emoții de bază. Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rezolva situația. Doamna B. descrie că a resimțit apoi un fel de declic și o imensă alinare. Modulul de reglare a emoțiilor Definiția emoțiilor Este propusă o teorie a emoțiilor: sunt identificate opt emoții de bază. Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a emoțiilor Definiția emoțiilor Este propusă o teorie a emoțiilor: sunt identificate opt emoții de bază. Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o teorie a emoțiilor: sunt identificate opt emoții de bază. Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care fiecare participant a învățat să-și manifeste emoțiile. Terapeutul inițiază o discuție și un travaliu terapeutic asupra comportamentelor non verbale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care fiecare participant a învățat să-și manifeste emoțiile. Terapeutul inițiază o discuție și un travaliu terapeutic asupra comportamentelor non verbale care sunt duse la bun sfârșit astfel încât pacientul învață să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care fiecare participant a învățat să-și manifeste emoțiile. Terapeutul inițiază o discuție și un travaliu terapeutic asupra comportamentelor non verbale care sunt duse la bun sfârșit astfel încât pacientul învață să-și armonizeze expresiile non
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care fiecare participant a învățat să-și manifeste emoțiile. Terapeutul inițiază o discuție și un travaliu terapeutic asupra comportamentelor non verbale care sunt duse la bun sfârșit astfel încât pacientul învață să-și armonizeze expresiile non verbale și cele verbale. Atunci când exprimă un sentiment de angoasă, Doamna B. nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B. să identifice mușchii faciali și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său corporal și verbal în timpul ședințelor de grup. Descrierea emoțiilor Activitatea de învățare continuă prin însușirea capacității de a numi cât mai exact posibil emoțiile. Analizând mai multe situații în care a resimțit o tristețe intensă, Doamna B. conștientizează faptul că această emoție este secundară furiei. Ea constată, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său corporal și verbal în timpul ședințelor de grup. Descrierea emoțiilor Activitatea de învățare continuă prin însușirea capacității de a numi cât mai exact posibil emoțiile. Analizând mai multe situații în care a resimțit o tristețe intensă, Doamna B. conștientizează faptul că această emoție este secundară furiei. Ea constată, de asemenea, că este speriată la ideea de a numi această emoție primară, temându-se ca utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și verbal în timpul ședințelor de grup. Descrierea emoțiilor Activitatea de învățare continuă prin însușirea capacității de a numi cât mai exact posibil emoțiile. Analizând mai multe situații în care a resimțit o tristețe intensă, Doamna B. conștientizează faptul că această emoție este secundară furiei. Ea constată, de asemenea, că este speriată la ideea de a numi această emoție primară, temându-se ca utilizarea cuvântului „furie” să nu declanșeze emoția și să n-o amplifice. Pentru a-i permite Doamnei B. să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
numi cât mai exact posibil emoțiile. Analizând mai multe situații în care a resimțit o tristețe intensă, Doamna B. conștientizează faptul că această emoție este secundară furiei. Ea constată, de asemenea, că este speriată la ideea de a numi această emoție primară, temându-se ca utilizarea cuvântului „furie” să nu declanșeze emoția și să n-o amplifice. Pentru a-i permite Doamnei B. să se expună în mod eficient cuvântului „furie”, terapeuții o invită să atribuie acestei emoții o culoare (roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care a resimțit o tristețe intensă, Doamna B. conștientizează faptul că această emoție este secundară furiei. Ea constată, de asemenea, că este speriată la ideea de a numi această emoție primară, temându-se ca utilizarea cuvântului „furie” să nu declanșeze emoția și să n-o amplifice. Pentru a-i permite Doamnei B. să se expună în mod eficient cuvântului „furie”, terapeuții o invită să atribuie acestei emoții o culoare (roșu ca sângele), o formă (un cub la care fiecare margine este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a numi această emoție primară, temându-se ca utilizarea cuvântului „furie” să nu declanșeze emoția și să n-o amplifice. Pentru a-i permite Doamnei B. să se expună în mod eficient cuvântului „furie”, terapeuții o invită să atribuie acestei emoții o culoare (roșu ca sângele), o formă (un cub la care fiecare margine este înzestrată cu muchii ascuțite), un miros (mirosul urât al unei pubele în care alimentele au fost depozitate timp de mai multe zile), un gust (acela al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]