25,627 matches
-
Pentru că... moare de mai multe ori pe zi, ursul trăiește mult. * Cel mai bun tunelist este cârtița. * Melcul și racul nu se iau la întrecere, pentru că ei merg în sensuri diferite. * Omul de la cocostârc a învățat să bată toaca. * De frica vânătorilor, cerbul și-a pus coarne și s-a travestit în copac. * De frica vrăbiilor, ciorile umblă în cârduri. * Privighetorile sunt fete care nu au vrut să se mărite. * Pasărea de gripă aviară piere. * Albina nu atacă decât în legitimă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
tunelist este cârtița. * Melcul și racul nu se iau la întrecere, pentru că ei merg în sensuri diferite. * Omul de la cocostârc a învățat să bată toaca. * De frica vânătorilor, cerbul și-a pus coarne și s-a travestit în copac. * De frica vrăbiilor, ciorile umblă în cârduri. * Privighetorile sunt fete care nu au vrut să se mărite. * Pasărea de gripă aviară piere. * Albina nu atacă decât în legitimă apărare. * Țânțarul atacă numai în picaj. * Au și mincinoșii o limită: nu pot face
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pe deșteptul, că se vede. * Minciuna e un adevăr întors pe dos. * A recomanda unui șef de stat mersul pe jos e ca și cum l-ai condamna la moarte. * Protecția unui șef de stat nu exprimă dragostea poporului față de el, ci frica lui față de popor. * Electoratul votează, nu alege. * Cabina de vot e o carceră în care intri... dinainte condamnat. * În cabina de vot pui ștampila pe propria condamnare la dezamăgire. * Buletinul de vot este un document care suportă orice modificare. * Uneori
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
papură, căutătorii înghit cu noduri. * Lupul își schimbă părul; omul și-l păstrează. * Cel ce-și face semnul crucii pentru a fi văzut de alții, nu este văzut de Dumnezeu. * Cel ce te pălmuiește, regretă că ai numai doi obraji. * Frica păzește bostănăria, dar nu și casa de bani. * Paza bună atrage atenția. * Nu aduna mai mulți bani decât poți să numeri. * Puterea stă în minte, nu în flinte. * Decât să tragi de-a surda, mai bine tragi cu durda. * Unii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
toate ceasurile dau ora exactă. * Cea mai primitivă satisfacție este vânarea de sălbăticiuni. * Ne este milă să sacrificam animale, dar le consumăm cu plăcere. * Unele regimuri social-politice seamănă perfect cu cele alimentare. * Unele păsări cântă noaptea, fiindcă ziua le este frică de oameni. Scaunele înalte sunt mai expuse privirilor. * Nu toți băutorii sunt bețivi, cum nu toți bețivii sunt băutori. * Vinurile bune nu se beau; ele se savurează. * Vinul bun se cunoaște a doua zi. * Apreciază cum se cuvine frumusețea femeii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nimic n-am priceput. Să ne punem noi, prostimea, Colo-n rând cu boierimea? Că țăranul când merge, tropăiește, Și când vorbește, hodorogește. Boierul: Ba nu, acum s-a dus vremea Când boierii porunceau, Si țăranii ascultau. Astăzi spunem fără frică De la Vlădica pan’ la opinca De-s nevoi și datorii Sau drepturi, sau bucurii, Luăm povară toți pe umeri, Mai ușor ca să ne fie Să trăim cu bucurie, În pace și omenie Să facem Sfântă Unire. Ei, acum ați priceput
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
tânăr blond, slăbuț, cu ochii precum culoarea cerului ne-a privit bucuros atunci când am apărut. Am rămas profund impresionat în momentul în care am dat mâna cu el. Un trup foarte slăbit, cu mâinile atât de fragile încât îți era frică să le atingi. La atingerea lor imediat am simțit că trupul îmi este învăluit de forța de viață a lui Vasilică, care în ciuda faptului că avea de dus o grea povară, conform zicalei: ,,fiecare își duce crucea”, avea puterea să
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
muntele. Odată cu intensificarea sunetului am zări un Aro vechi cu două locuri ce tușea urcând încet dar sigur și mai repede decât noi, panta. Erau doi ciobani ce își cărau oile la o stână sus pe munte. Oameni credincioși, cu frică de Dumnezeu, la vederea unei fețe bisericești ce gâfâia urcând spre mănăstire, au și oprit poftindu-ne în mașină. Sfinția Sa s-a urcat înghesuindu-se în față, rămânând ca eu să călătoresc doar în singurul loc unde mai era loc
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
intelectuali titrați universitar, trei comercianți, mai mulți muncitori calificați, care, în vederile Epitropului, urmau a fi educați de un prim gardian. Mentalitatea aceasta, de închisoare, de egalizare a pacienților față de gardian, disciplina rigidă din care nu lipseau relațiile întemeiate pe frică, era prezentă și aici, unde, totuși, ca urmare a atâtor realizări menționate până acum, lucrurile se prezentau, în ansamblul lor, mult mai bine decât în alte părți. Sunt interesante datele referitoare la bolnavi. Ele reflectă o lumină elocventă asupra psihiatriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vehement, temerar, salvându-i de la închisoare și tortură. Nu am întâlnit niciodată un om atât de curajos. La înmormântarea lui, în 1956 (murise în laboratorul în care locuia), au fost abia câțiva; erau alte timpuri și oamenii se antrenau cu frica. PETRU VANCEA " Nimeni nu îl poate uita pe doctorul Vancea dintre foști lui camarazi de pușcărie", îmi povestea ieri un veteran deținut politic, închis la Jilava într-o celulă cu profesorul oftalmolog Petru Vancea, prin 1950-53. "Era doctorul și tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
reînmatriculări la Cluj, chiar cu pierderea unui an, dar trebuia să fie sprijinit pentru asta de cineva cu autoritate. Decanul, un renumit lingvist, ajuns în anii târzii senator F.S.N., a refuzat orice sprijin, poate nu din rea voință, dar din frică, în orice caz, de autoritățile politice. Sorin s-a dus atunci, însoțit de o colegă a noastră și ea supusă persecuțiilor din aceleași mo tive, acasă la Vianu, care i-a primit și i-a ascultat, nerostind decât la urmă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dobândită în maniera în care Liverotto Fermo a dobândit-o și exercitată așa cum a exercitat-o Cesare Borgia după metode pe care Machiavelli, si mai tarziu Mussolini și Gramsci, le-a aprobat implicit sau explicit este o putere bazată pe frică pură. Când cineva caută să realizeze politică ca si cum ar fi autonomă, atmosfera în care ea operează tinde să devină una a cuzimii și fricii. Ar fi multe de spus în privința argumentului că autonomia politicii este o idee fundamentală a totalitarismului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai tarziu Mussolini și Gramsci, le-a aprobat implicit sau explicit este o putere bazată pe frică pură. Când cineva caută să realizeze politică ca si cum ar fi autonomă, atmosfera în care ea operează tinde să devină una a cuzimii și fricii. Ar fi multe de spus în privința argumentului că autonomia politicii este o idee fundamentală a totalitarismului modern. A crezut Machiavelli în autonomia politicii? Uneori se pare că da. În mod repetat el a redus viața politică la o simplă chestiune
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care excelează într-o artă. Apoi, trebuie să-și încurajeze cetățenii să fie capabili să-și practice meseriile, în comerț, agricultură și în alte ocupații umne, astfel încât un om nu ar trebui să se teamă să-și îmbunătățească averile de frica că îi vor fi luate, si un altul nu ar trebui să se teamă să pornească o afacere de teama taxelor. Dar trebuie să pregătească recompense pentru oricine dorește să facă aceste lucruri și pentru oricine se gândește să își
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prima parte a acestei scrisori se observă existența unei relații de prietenie între aceștia deoarece îi povestește secretarului florentin (care se află într-o misiune diplomatică în Franța) detalii despre propria familie: "Dragă Nicolò, celor din cancelarie nu le este frică de o pană, dar se țin bine de o vâsla"100. Și dacă nu ai fost informat amănunțit de starea activităților tale a fost pentru că niciunul dintre aceștia nu consideră că intră în atribuțiile lor. Soția ta este la noi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Acolo nu sunt rușinat să vorbesc cu ei, și să-i întreb despre rațiunile acțiunilor lor; iar ei, datorită umanității lor, îmi răspund. Și nu simt nicio plictiseală, câte patru ore-n șir. Uit de orice necaz, nu-mi este frică de sărăcie, moartea nu mă înspăimânta. Mă pun cu totul la dispoziția lor. Și pentru că Dante spune că ceea a fost învățat nu devine cunoaștere decât dacă este reținut 181, mi-am notat ce am valorificat din conversația cu ei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
motiv este suspect, si nu duce lipsă de circari, care, la fel ca Paolo Bertini, îi transformă pe ceilalti în musafiri (la răcoare)184 și apoi mă lasă pe mine să dreg lucrurile. Vă cer iertare pentru că v-am împărtășit frică mea, si apoi, oricum voi veni, în intervalul de timp stabilit, să vă vizitez. M-am sfătuit cu Filippo despre lucrărica mea, dacă ar fi bine să v-o trimit ori ba; și dacă aleg să v-o trimit, dacă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
declarat antrenoarea Științei. 9 IANUARIE Cronica unui eșec rușinos: RAPID CFR BUCUREȘTI - ȘTIINȚA BACĂU 32-23 (17-9) E foarte greu să te apuci să scrii o cronică a unui asemenea meci, cred că sunt mai nimerite câteva considerații: început timorat, cu frica în sân, ca și cum aveau în față o echipă câștigătoare a Ligii Campionilor. Frica a generat greșeli, rapidistele au inscris gol după gol, iar studentele au ratat nepermis de mult. Poarta băcăuană a fost ,,ciuruită”, noi am ratat și din 7m
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
BACĂU 32-23 (17-9) E foarte greu să te apuci să scrii o cronică a unui asemenea meci, cred că sunt mai nimerite câteva considerații: început timorat, cu frica în sân, ca și cum aveau în față o echipă câștigătoare a Ligii Campionilor. Frica a generat greșeli, rapidistele au inscris gol după gol, iar studentele au ratat nepermis de mult. Poarta băcăuană a fost ,,ciuruită”, noi am ratat și din 7m și singure cu portarul, pe contraatac. Știința: Bogdan, Angheluță - Vântu (6 goluri), Chiper
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
șanse egale de calificare în semifinale. În aceste condiții, Știința va beneficia de avantajul publicului, care i-ar putea ajuta decisiv în ultimele minute ale meciului de sâmbătă. B.S.: De ce vă e teamă mai mult pentru meciul din România? H.G.: Frică? Nu ne ne frică de nimic. Știm că va fi un meci mare, în fața unei săli arhipline, a unui public care-și va încuraja frenetic favoriții. B.S.: Care jucător al Științei te-a impresionat cel mai mult ? H.G.: Întreaga echipă
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
în semifinale. În aceste condiții, Știința va beneficia de avantajul publicului, care i-ar putea ajuta decisiv în ultimele minute ale meciului de sâmbătă. B.S.: De ce vă e teamă mai mult pentru meciul din România? H.G.: Frică? Nu ne ne frică de nimic. Știm că va fi un meci mare, în fața unei săli arhipline, a unui public care-și va încuraja frenetic favoriții. B.S.: Care jucător al Științei te-a impresionat cel mai mult ? H.G.: Întreaga echipă română e valoroasă, au
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
era foarte necăjit pentru înfrângerea de pe stadionul “Letea”: “Speram să obținem mai mult de la acest meci, dar sunt supărat în primul rând pentru eliminarea care s-a produs imediat după gol, fiindcă nu s-au produs injurii și mi-e frică să nu fie suspendat arbitrul din cauza asta. Sunt mai mult supărat pentru eliminare decât pentru gol și nu vreau să comentez mai mult pentru a nu crea alte animozități. Din punctul meu de vedere, a fost un joc bun, îmi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Grigore Ghika din scaunul Domniei și în locu-i Poarta Otomană numise Caimacan pe Theodor Balș. Eram un copilandru cu musteața abia răsărită, așa că n-am îndrăznit să mă duc la Iași spre a mă prezenta ministrului dreptăței, Costin Catargiu, de frică să nu-mi rupă decretul când m-a vedea. Numirea mea chiar a stârnit oarecare scandal în Fălticeni, și mai, mai că erau câțiva nemulțumiți să-mi arunce mere în tribunal, când m-am înfățoșat spre a mă așeza pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nici o para. Asta nu-i pe voia d-tale! Cu cât caii își domoleau mersul, cu atât el devenea mai obraznic. Ne trebuia o răbdare de înger, ca să nu facem explozie. Eu unul, drept să spun, îmi mușcam limba de frică să nu scap un cuvânt neparlamentar, care m-ar fi obligat apoi să trec de la vorbe la fapte. Când deodată auzii tbrrr... Ce era? Ajunsesem dinaintea unui han singuratic, în mijlocul drumului, unde jidanul opri trăsura. Era pe la 5 oare după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ochi, i-a făcut o strașnică lecție, dându-i cu degetul pe la nas și amenințându-l că, în caz de a se mai obrăznici cu noi, va fi și mai aspru pedepsit! Ei! Doamne! Bine a zis cine a zis: frica e din rai. Să-l fi văzut a doua zi pe jidan cum umbla pe pâșin 99, cum era de dulceag cu noi, l-ai fi legat la rană. Ne-a dus pănă-n Vatra-Dornei ca pe palme. Am scăpat ieftin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]