24,349 matches
-
deschisă În literatura română din moment ce, la 1872, Maiorescu introduce În estetica lui criteriul normalității. Problema are și un aspect sociologic. Cui se adresează Anton Pann? Fără Îndoială: clasei mijlocii și chiar clasei de jos, abia știutoare de carte. Scrisul se adaptează acestei necesități. Este, negreșit, și un principiu teoretic, dar este și nevoia de a veni În Întîmpinarea unor iubitori de cîntări care nu prea știu multă carte. „Totdeauna gata spre servire”, cum iscălește ceremonios (o ceremonie a umilinței) Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rele: femeia matură care se Îndepărtează de tradiție și de religia familiei. Ei mută accentul de pe planul crosului pe acela al moralei. Retorica amoroasă Întîmpină la poeții români dificultăți și de alt ordin. Retorica trebuie, Întîi, inventată: asta Înseamnă a adapta modele accesibile, a inventa un limbaj În interiorul unei limbi nefixate Însă. Iată de ce am Început acest studiu cu o temă care nu ține propriu-zis de erotică: nașterea poeziei. Ienăchiță, Ioan Cantacuzino, Heliade, Grigore Alexandrescu, toți au sentimentul că „limba noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția diastolei izovolumice cu curba presiunii maxime cu post-sarcină). Această prezentare grafică poate fi utilizată pentru a urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de volum, adică prelungirea spre dreapta a umplerii), a post-sarcinii (încărcare de presiune, adică ridicarea nivelului pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru ajustarea presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nivel sunt mult mai mici, apropiindu-se de 9-10% din totalul urinei primare. Epiteliul tubului distal este impermeabil, spre deosebire de cel al tubului proximal, ceea ce-i permite tubului distal să “disocieze” reabsorbția de Na și cea de apă, astfel, reușind să adapteze eliminările de apă și sodiu în funcție de necesitățile organismului. Porțiunea inițială a tubului distal formează parțial complexul juxtaglomerular, furnizând celulele-senzor ale maculei densa și participând la fenomenul de feed-back tubulo glomerular. Partea următoare este foarte răsucită, are mecanisme foarte eficiente de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de artă, cu toată incompatibilitatea "de fond" dintre romanul scriitorului francez (sinteză a secole întregi de cultură scrisă) și căznitele tentative de sincronizare ale romancierilor autohtoni. În aceste condiții, imitația n-avea cum fi altfel decât formală, proustianismul cerându-se adaptat la coordonatele unei alte geografii spirituale, dominate de o mentalitate inerțial-rurală și de spaima dezrădăcinării, care atribuie căutării timpului pierdut semnificația unui pelerinaj ce îneacă sufletul într-un șuvoi de lacrimi și de lirism indigest, după cunoscuta rețetă sămănătoristă. Or
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
polisemantici); 9 pot avea un limbaj expresiv limitat; 16 9 unii elevi au un ritm de vorbire inadecvat situațiilor de comunicare, găsindu-și greu cuvintele, făcând pauze mari în vorbire, folosind cuvinte improprii sau termeni vagi etc; 9 nu își adaptează limbajul în funcție de interlocutor (începe să vorbească într-un moment neadecvat, vorbește prea puțin sau prea mult); 9 au dificultăți de analiză și sinteză fonetica; 9 unii copii pot înțelege mai bine cuvintele auzite decât pe cele scrise; 9 nu utilizează
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fost utilizată în perioada preabecedară și abecedară. Lectură explicativa este o îmbinare a cititului (lecturii) cu explicația. Practic, apar mai multe procedee didactice. Gradual se parcurg următoarele secvențe: 1. Citirea integrală a textului De cele mai multe ori textele din manual se adaptează pentru elevul integrat. Acest text trebuie accesibilizat, simplificat, păstrându-se ideea de bază dezvoltată de textul propus de manual. În școala specială manualele fie sunt insuficiente, fie sunt depășite (textele propuse spre studiere sunt greoaie, inadecvate și nu se raportează
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de viață regulat (minimă igienă mintală și fizica obligatorie), până la introducerea unor momente de loisir (care să fie bine alese, oportune, relaxante, odihnitoare), familia are o contribuție majoră pentru educarea efortului intelectual, constituind un program care va fi individualizat și adaptat la caracteristicile psihofizice ale copilului. O atenție sporită trebuie să acorde familia activității de joc în colectiv știut fiind faptul că limbajul oral cu toate formele sale (nonverbal, paraverbal, mimico-gestual) se învață prin imitație. Copiii experimentează jocuri de rol la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Aspectul cartierului meu, satului meu”, „Curiozități ecologice”, „Pământul planeta vie”, „De ce aerăm camera?”, „Măști ecologice”, „Focul și paza contra incendiilor”, „ Detectivii curățeniei”. Un stimul foarte bun în educația elevilor sunt concursurile și jocurile. În acest sens, fiecare profesor poate să adapteze lecția la stilul său de predare. Important este ca ei săși manifeste spiritul creativ și să se distreze împreună cu elevii. Uneori astfel de experiențe pot da naștere unor adevărate capodopere. Bunăoară, elevii își pot valorifica ingeniozitatea prin confecționarea unor obiecte
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
și o bună educație a pacientului, care trebuie să devină propriul său medic. Se poate spune că educația pacientului nu este o simplă componentă a tratamentului, ci tratamentul însuși! Și în acest caz, programul structurat de educație trebuie să fie adaptat tipului de boală, întrucât spre exemplu, insulinodependența presupune o serie de cunoștințe specifice problematicii legate de tehnica de injectare a insulinei, precum și de precauțiile legate de efectele secundare posibile ale insulinoterapiei. Obiectivele imediate ale tratamentului T1DM diferă de cele ale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
și în general a bilanțului clinic al pacientului. b.Controlul lipidelor sangvine Reducerea valorilor LDL-colesterolului și a trigliceridelor serice s-a dovedit, alături de creșterea HDL-colesterolului benefică pentru scăderea riscului cardiovascular, oglindită prin reducerea mortalității cardiovasculare (7, 24, 27). Nivelele țintă, adaptate după recomandările ADA 2003, sunt ilustrate în tabelul 4. Profilul lipidic sangvin al pacienților cu diabet zaharat trebuie explorat anual dacă nu sunt prezente anomalii, iar în condițiile unor modificări patologice, prin tratament activ se monitorizează cel puțin de două
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
mărimea acestuia trebuie să fie cunoscută de tehnologul de control și prevăzută în contractele dintre producător și beneficiar. În caz contrar, este necesar ca în tehnologia de control să fie specificata pentru fiecare caracteristică în parte iar planurile de control adaptate în funcție de volumul lotului. O atare situație face însă dificilă evaluarea manoperei de control și recepție. Ideal, o mașină reglata corect ar trebui sa de a produse cu caracteristici identice. Măsurând o piesă din lot, în acest caz, ar fi suficient
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
intelectuală cât și emoțională. Această tensiune duce la tulburarea conduitelor motrice obișnuite, însușite. Rolul pregătirii psihice în vederea participării la concurs, constă în formarea la sportiv a unei structuri de conduite și atitudini cu caracter reglator, prin care acestă să se adapteze la situațiile impuse de concurs sau adversar. Zi de zi, lumea sportului are parte de situațiile specifice lipsei de adaptare a sportivilor față de condițiile de competiție , căderi și răsturnări de situații, precum și la situații de “euforie” ce duc la victorii
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
un număr de câte 4 specii de păsări. CAPITOLUL V ASPECTE ECOLOGICE ALE AVIFAUNEI STUDIATE 5.1 Caractere generale Viața păsărilor este rezultatul echilibrului dinamic care se stabilește între ele și mediul înconjurător. În cursul evoluției lor, păsările s-au adaptat la medii de trai și la regimuri alimentare diferite. Această adaptare se răsfrânge asupra întregului organism, asupra înfățișării externe, asupra structurii interne și asupra comportamentului. Mai bine se vede această adaptare în culoarea penajului și în conformația picioarelor, aripilor, și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
corp. Astfel, o pasăre de talia unei vrăbii emană la temperatura de 22 grade Celsius, 319 calorii pe oră iar la 14 grade Celsius, 992 calorii pe oră, pe lângă intensificarea necesităților de hrană. Față de regimul de lumină, păsările s-au adaptat în decursul evoluției în trei direcții: majoritatea sunt diurne, o mică parte sunt nocturne (Strigiformes) și câteva specii s-au adaptat la viața crepusculară (Ardeidae), iar unele sunt active și ziua și noaptea. Regimul hidric afectează mai puțin viața păsărilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
14 grade Celsius, 992 calorii pe oră, pe lângă intensificarea necesităților de hrană. Față de regimul de lumină, păsările s-au adaptat în decursul evoluției în trei direcții: majoritatea sunt diurne, o mică parte sunt nocturne (Strigiformes) și câteva specii s-au adaptat la viața crepusculară (Ardeidae), iar unele sunt active și ziua și noaptea. Regimul hidric afectează mai puțin viața păsărilor, deoarece penajul le protejează de efectele dăunătoare ale umezelii, de uscăciunea excesivă. Speciile cu glande uropigiene slab dezvoltate pot suferi de pe urma
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
nevertebratele care au constituit hrana multor păsări dispar, sau se retrag pentru iernat. Hrana devine tot mai puțină, iar timpul procurării ei tot mai scurt. Față de aceste condiții noi, păsările reacționează în mod diferit. Unele din zonele temperate s-au adaptat la suportarea acestor condiții schimbate și sunt capabile să supraviețuiască și în timpul iernii. Păsările care s-au adaptat la condițiile din timpul iernii se numesc sedentare și rămân în locurile natale ( Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae). Unele păsări sunt oaspeți de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
iar timpul procurării ei tot mai scurt. Față de aceste condiții noi, păsările reacționează în mod diferit. Unele din zonele temperate s-au adaptat la suportarea acestor condiții schimbate și sunt capabile să supraviețuiască și în timpul iernii. Păsările care s-au adaptat la condițiile din timpul iernii se numesc sedentare și rămân în locurile natale ( Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae). Unele păsări sunt oaspeți de iarnă: toamna și iarna sosesc dinspre nord pentru a-și petrece anotimpurile nefavorabile în țara noastră. Alte specii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
reducere a abundenței majorității speciilor de animale, în mod deosebit a celor care prezintă un interes economic și științific ridicat. Rezultatul acestui lucru este distrugerea ecosistemelor ceea ce determină implicit dezechilibrarea naturii, alterarea condițiilor umane de viață. Unele specii s-au adaptat traiului în sate și orașe, devenind adevărate specii urbane care beneficiază de locurile de cuibărit și de resursele alimentare disponibile în perimetrul localităților. Abundența resurselor de hrană (fabrici cu specific alimentar, produse din carne și lactate, de legume și fructe
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]