25,309 matches
-
Polocinului. Pe vechea vatră a satului Lespezi se mai regăsesc doar câteva case și Biserica reconstruită prin anii 1770. În satul Lespezi se află următoarele monumente istorice: Monumentul Eroilor căzuți în primul război mondial. Acest monument la început, a fost amplasat în piața din fața școlii satului dar, în anul 1968, din motive politice, a fost strămutat în curtea bisericii satului. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" a cunoscut o dezvoltare în a doua parte a secolului al-XVIII- lea de către comunitatea monahilor ce trăiau
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
22 Tulcea - Constantă. Pe calea ferată, cea mai apropriata stație este Mihail Kogălniceanu, situată la 3 km față de centrul localității. Această stație asigura legătură cu municipiul Tulcea și orașele București și Constantă. De asemenea, pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu este amplasat aeroportul civil Mihail Kogălniceanu, care lega municipiul Tulcea cu orașele București și Constantă. În prezent, cursele de pasageri sunt suspendate. În ceea ce privește agricultură, comuna Mihail Kogălniceanu dispune de o suprafata agricolă de 7561 ha, din care 6011 ha reprezintă suprafață arabila
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susținut de subsidență întreținut de fracturi profunde cu orientări NV-SE și NE-SV, restul, de cca , revenind intervalului miocen inferior-carbonifer. Aparatura este montată într-o cabană mică, la subsolul căreia sunt amplasate, pe piloni de beton, un gravimetru de observator GS11 BN precum și 2 terminale ale clinometrelor cu lichid: terminalul W al clinometrului E-W și terminalul N al clinometrului N-S. Celelalte 2 terminale sunt amplasate în exterior, în cavități special
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
mică, la subsolul căreia sunt amplasate, pe piloni de beton, un gravimetru de observator GS11 BN precum și 2 terminale ale clinometrelor cu lichid: terminalul W al clinometrului E-W și terminalul N al clinometrului N-S. Celelalte 2 terminale sunt amplasate în exterior, în cavități special amenajate la o adâncime de 1,5 m sub pământ. Înregistrările continue se efectuează digital pe o aparatură construită în Institut, cu o rezoluție de 12 biți, valorile fiind mediate pe intervale de 1 minut
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona joasă a Băii pe culmele mai înalte ale dealului pe care este amplasat în prezent vatra satului. Satul nou format pe versantul sudic al dealului s-a numit Cotu-Băii. După anul 1800 satul se consolidează cu locuitorii veniți din partea de sud a satului (Chutor) și cu locuitori care au plecat din zona Băii
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
Câmpulung până în 1952, Coșna a făcut parte din raionul Vatra Dornei până în februarie 1968, când, prin reforma teritorial-administrativă, a devenit sat al comunei Dorna Candrenilor. A redevenit comună în septembrie 2003, baza Legii nr. 378 din 2003.. Comuna Coșna este amplasată în sud-vestul județului Suceava, la 14 km de mun. Vatra Dornei, la 126 km de mun. Suceava și la 70 km de mun. Bistrița. Se învecinează la nord cu comunele Cârlibaba și Iacobeni, la sud cu comunele Poiana Stampei și
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Giuvărăști este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Localitatea Giuvărăști este amplasată în sudul județului Olt, pe malul drept al râului Olt, la limită cu județul Teleorman. Vecinii sunt la nord localitatea Izbiceni, la sud satul Moldoveni, la vest de satul Ursa, iar la est de valea Oltului care o desparte de
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
județul Teleorman. Fața de orașele din apropiere se află de 17 km de Corabia, la 18 km de Turnu Măgurele, iar față de reședința județului Olt, orașul Slatina la aproximativ 100 km. Teritoriul localității în suprafață de 32 km pătrați este amplasat în Câmpia Română, subunitatea Câmpia Romanaților, având o altitudine ce variază între 36 m în est și 30 m în vest. Relieful prezintă o înclinare ușoară de la vest la est și de la nord la sud, lucru pus în evidența de
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
se învecinează la sud cu Comună Arbore și orașul Solca, la nord cu Comună Horodnic de Sus, la est cu Comună Volovat și Municipiul Rădăuți și la vest cu Comună Sucevita. b. Forme de relief, fauna, vegetația - specificități, influențe Fiind amplasată la confluienta râurilor Sucevita și Suceava, Comuna Marginea se constituie pe luncile și terasele acestora. În lungul pârâului Sucevita se întâlnesc două nivele de teren cu altitudine între 275 și 350 de metri. Relieful Morfologic teritoriul administrativ al comunei Marginea
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cu apă sărată și sulfuroasă (până în anul 1940 existau la Slătioara „Băile Crăescu”). Pincipalele obiective turistice sunt Mănăstirea Râșca, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România (sediul acesteia), pensiunile și cabanele vânătorești. (3) Mănăstirea Râșca este o mănăstire de călugări amplasată în satul Râșca (din județul Suceava), la o distanță de circa 21 kilometri de orașul Fălticeni. Aici se ajunge de pe Drumul Național Roman-Fălticeni, urmând drumul din partea stânga din dreptul comunei Vadu Moldovei și trecând apoi prin satele Bogdănești și Râșca
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
1844, a fost închis într-o încăpere din turnul clopotniță de la Râșca marele istoric și om de stat Mihail Kogălniceanu (1817-1891), surghiunit pentru vederile sale politice inovatoare. La 100 de ani de la moartea sa, la 20 iunie 1991, a fost amplasată o placă de marmură pe clădirea turnului-clopotniță care atestă acest fapt. În perioada marelui război pentrui întregirea neamului (1916-1918), călugării din această mănăstire au mers ca infirmieri pe câmpul de luptă pentru îngrijirea răniților, iar chiliile mănăstirii au servit ca
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
câmpul de luptă pentru îngrijirea răniților, iar chiliile mănăstirii au servit ca spital militar, îngrijit de călugării bătrâni, pentru ca "toți în acel vremuri grele pentru țară, ca buni români, să-și facă datoria" (după cum scrie pe o placă de marmură amplasată pe clădirea bisericii în anul 1931). În anul 1921 a avut loc un mare incendiu care a ars acoperișul bisericii, casa de oaspeți și chiliile cu întreaga gospodărie, astfel încât mănăstirea era amenințată cu pustiirea. Din îndemnul și stăruința mitropolitului Pimen
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
al Moldovei (1909-1934), între anii 1923-1931, mănăstirea a fost refăcută prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și de autorități, fiind terminată reconstrucția celor distruse în anul 1931, în timpul stăreției arhimandritului Paisie Cozma. În memoria acestui eveniment a fost amplasată pe clădirea bisericii placa de marmură menționată anterior. Noi lucrări de restaurare au avut loc la Mănăstirea Râșca între anii 1965-1968. Printre monahii care au vieuit aici menționăm pe monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
tehnica de construcție a acestora. La cca. est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit. Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
colecții ale Muzeului de Istorie a Artei, Muzeul „Sisi”),precum și Biblioteca Națională a Austriei. Kapela curții și kapela muzicală se regăsesc în aripa veche a palatului (Schweizerhof) ce datează din 1277. Grajdurile imperiale din secolul al XVI-lea au fost amplasate pe locul destinat inițial reședinței principelui Maximilian al II-lea. Astăzi se găsesc aici Școala de călărie spaniolă și muzeul „Lipizzaner”. În „Camera Comorilor” vizitatorul poate admira printre altele coroana imperială aparținând Sfântului Imperiu Roman (datând de prin 962), coroana
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Dâmburile este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este amplasat la 40 kilometri de reședința de județ Cluj-Napoca. Dâmburile este un sat de mici dimensiuni, cu populație preponderent maghiară, amplasat într-o zonă depresionară pe drumul care face legătura între Suatu și Cojocna. Zona în care este amplasat satul începe
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
Dâmburile este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este amplasat la 40 kilometri de reședința de județ Cluj-Napoca. Dâmburile este un sat de mici dimensiuni, cu populație preponderent maghiară, amplasat într-o zonă depresionară pe drumul care face legătura între Suatu și Cojocna. Zona în care este amplasat satul începe să fie locuită permanent abia după desființarea iobăgiei din iunie 1848, astfel că Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
Satul este amplasat la 40 kilometri de reședința de județ Cluj-Napoca. Dâmburile este un sat de mici dimensiuni, cu populație preponderent maghiară, amplasat într-o zonă depresionară pe drumul care face legătura între Suatu și Cojocna. Zona în care este amplasat satul începe să fie locuită permanent abia după desființarea iobăgiei din iunie 1848, astfel că Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096) nu indică existența unor așezări umane permanente în zonă. Amplasamentul celor trei sate ale comunei {Dâmburile, Aruncuta
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
Karacsay care și-a parcelat și vândut moșia sa țăranilor din sat(1904-1906). Tot în acea vreme mai trăiau în sat și doi frați evrei. "Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial", construit în anul 1944, este amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe. Acesta are o suprafață de 200 mp. În acest cimitir sunt înhumați 22 de eroi, dintre care 9 cunoscuți și 13 necunoscuți, în morminte individuale. Reportaje
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
o distanță de 76 km față de municipiul Cluj-Napoca și la 64 km față de municipiul Oradea. Așezată pe drumul național DN 1 și european E 60 ce leagă Cluj-Napoca de Oradea, aproape la jumătatea distanței dintre cele două reședințe de județ. Amplasată de o parte și de cealaltă a râului Crișul Repede, cu casele înșiruite în luncă sau împrăștiate pe pantele mai domoale ce coboară la nord de Vârful Vlădeasa și la sud de Munții Meseș și Plopiș, comuna este în mare
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
satele: Negreni, Bucea și Prelucele. Pe lângă acestea, mai are 33 de crânguri sau cătune. Clasificarea după fizionomie: sate de tip adunate pe vale cu aureolă de risipire pe versanți. Suprafața este de 6.562 ha (65,62 kmp). Comuna este amplasată între Muntii Vlădeasa (sudul văii Crișului Repede), Munții Plopiș și Meseș (la nordul aceleiași văi) și se învecinează cu: comuna Ciucea (județul Cluj), comuna Sig (județul Sălaj), comunele Bratca și Bulz (județul Bihor). Trăsătura carateristică a cadrului natural, în care
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
superioare. Depresiunea se continuă spre sud, cuplându-se cu o altă cuvetă creată de ocurența masivului de sare de la Coasta. Datorită eroziunii, masivul de sare Sic a fost treptat decopertat, mai ales în partea sa de vest, unde au fost amplasate primele exploatări de sare. Conturarea masivului de sare se poate face ținând seama de lucrările miniere vechi (la suprafață sau în subteran), de înclinarea stratelor adiacente, de distribuția pe teren a izvoarelor, eflorescențelor și vegetației saline. Masivul are forma unui
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
de către Dimitrie Coltofeanu împreună cu un sobor de 10 preoți. Biserica este zidită în formă dreptunghiulară cu un altar în laturi hexagonale, lungimea altarului este de 5m cu o fereastră în jur de 4m. Tavanul bisericii este orizontal, pe ziduri sunt amplasate câte două ferestre pe ambele laturi de aceeași înălțime. La intrarea în biserică catfasul este susținut de doi stâlpi de stejar. Lungimea totală a bisericii este de 23,35m cu o lățime exterioară de 8m. Zidurile sunt construite din cărămidă
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]