23,978 matches
-
de un bătrân patriot ce se îngrijea proprietatea marchizei de Betmar. A vizitat ruinele din sat, văzând ""o biserică veche și dărăpănată, din timpul lui Ștefan cel Mare, poate; în grădina marchizei sunt mai multe ruine"". Poetul prezintă lupta de la Baia din 1467. Pe atunci, pe ruinele cetății era ""un sat de țărani nefericiți, amestecați cu evrei (...) Ei abia știu că aceste ruine sunt din timpul lui Ștefan."" Printre cei care au descris Biserica Albă din Baia se află și scriitorul
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Poetul prezintă lupta de la Baia din 1467. Pe atunci, pe ruinele cetății era ""un sat de țărani nefericiți, amestecați cu evrei (...) Ei abia știu că aceste ruine sunt din timpul lui Ștefan."" Printre cei care au descris Biserica Albă din Baia se află și scriitorul Alexandru Vlahuță. După cum scrie în povestirea "" În munții Sucevii"" din volumul "România pitorească" (1901), în drumul său prin Ținutul Suceava, ""cel din urmă ținut de munte al țării"", s-a oprit și la Baia pe care
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Albă din Baia se află și scriitorul Alexandru Vlahuță. După cum scrie în povestirea "" În munții Sucevii"" din volumul "România pitorească" (1901), în drumul său prin Ținutul Suceava, ""cel din urmă ținut de munte al țării"", s-a oprit și la Baia pe care-l descrie ca un ""sat harnic și bogat, oraș de frunte pe vremea lui Dragoș-vodă, pământ frământat în sânge"". Aici el rememorează momentele luptei din 14-15 decembrie 1467 între oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
așa măcel, că urla valea de vaiete, armele scăpărau fulgere-n beznă, pâlcuri întregi se abăteau stropșite-n picioarele cailor, și oriîncotro fugeau bieții unguri, tot de Ștefan dădeau"". După cum relatează scriitorul, ""pentru amintirea acelei biruinți, Ștefan a ridicat în Baia Biserica Albă — la ruinele ei, țăranii cu dare de mână, păzitori unei sfinte datine strămoșești, duc în toți anii, în ziua de Sfântu Gheorghe, mâncări, băuturi, în vase nouă, împodobite cu flori, și fac praznice pentru săraci"".
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
și om politic român, care a îndeplinit funcția de ministru al agriculturii și al domeniilor publice în perioada 6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945, în guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu. S-a născut în satul Bogdănești din fostul județ Baia, la data de 1 august 1896, ca fiu al învățătorului Vasile Hudiță și al soției acestuia Maria, născută Cârlănescu. A urmat cursurile școlii primare din Bogdănești. Între 1908 și 1912, a fost elev la gimnaziului Alexandru Donici din Fălticeni. Între
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
București. În 1943, în urma unui concurs, obține titularizarea ca profesor de istorie a diplomației, la aceiași Universitate. La 15 februarie 1947 este eliminat din învățământ. Înscris în anul 1931 în Partidul Țărănesc-Democrat al lui Nicolae Lupu, este ales deputat de Baia în anul 1932. În februarie 1934 Partidul Țărănesc Democrat fuzionează cu Partidul Național Țărănesc. După fuziunea partidelor conduse de Iuliu Maniu și de Ion Mihalache, devine un membru marcant al Partidului Național Țărănesc. În anul 1937 este ales din nou
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
În februarie 1934 Partidul Țărănesc Democrat fuzionează cu Partidul Național Țărănesc. După fuziunea partidelor conduse de Iuliu Maniu și de Ion Mihalache, devine un membru marcant al Partidului Național Țărănesc. În anul 1937 este ales din nou ca deputat de Baia. Era în acest timp și președinte al organizatiei PNȚ pentru județul Baia, precum și membru al delegației permanente a partidului. În 1940 este, împreună cu Virgil Solomon, secretar general adjunct al PNȚ, secretar General fiind Ghiță Popp. Este membru, în 1944, al
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
fuziunea partidelor conduse de Iuliu Maniu și de Ion Mihalache, devine un membru marcant al Partidului Național Țărănesc. În anul 1937 este ales din nou ca deputat de Baia. Era în acest timp și președinte al organizatiei PNȚ pentru județul Baia, precum și membru al delegației permanente a partidului. În 1940 este, împreună cu Virgil Solomon, secretar general adjunct al PNȚ, secretar General fiind Ghiță Popp. Este membru, în 1944, al comitetului de acțiune pentru răsturnarea regimului Antonescu, ca delegat, împreună cu Ghiță Popp
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
celor patru partide, care va fi pus în practică la 23 august 1944. Ministru al Agriculturii și Domeniilor în al doilea guvern Sănătescu și în guvernul Rădescu, până la 6 martie 1946. La alegerile din noiembrie 1946 este ales deputat de Baia, fără să-și poată exercita mandatul. Arestat la 1 octombrie 1947 ca fost ministru. Fără a se emite mandat de arestare și fără a fi judecat, este deținut până la 22 decembrie 1955 la Văcărești, Craiova și Sighet. Cercetător principal la
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
de Stiinte Istorice din România •membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului (până-n prezent
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
le territoire de la Moldavie, în First Internațional Symposium “Seuthopolis”: Burial Tumuli în the South-East of Europe”, Kazanlyk, Bulgaria, 4-8 June 1993, Veliko Târnovo, 1994, p. 41-47 (lucrare apărută și în volumul Relations Thraco-Illyro-Helléniques. Actes du XIVe Symposium Național de Thracologie, Băile Herculane, 14-19 Septembrie 1992, Bucharest, 1994, p. 141-146). 9.L’utilisation des sources salées dans le Néolithique de la Moldavie (Roumanie), în vol. Nature et Culture (ed. Marcel Otte), I, ERAUL nr.68, Liège, 1996, p. 489-497. 10.Considérations historiques concernant
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Intermezzo situat în hol asigură băuturi calde și diverse cocktailuri. Clubul de sănătate al hotelului Intercontinental este amplasat la etajul 22. Are vedere pitorească la oraș și oferă o sală de fitness, o piscină interioară încălzită, o saună și o baie de aburi. La etajul al 19-lea, se află Apartamentul Imperial, devenit cunoscut în 1979 când în acest apartament s-au filmat scene pentru filmul Nea Mărin miliardar. Apartamentul cu o suprafață de 240 mp dispune de două dormitoare și
Hotelul Intercontinental din București () [Corola-website/Science/308933_a_310262]
-
este un proces electrochimic prin care se acoperă suprafața unui metal cu un alt metal a cărui ioni sunt disociați în soluția electrolitică. Numele de galvanizare provine de la descoperitorul acestei metode, medicul italian Luigi Galvani (1737-1798). a constă dintr-o baie electrolitică prin care circulă curent electric, în baie găsindu-se doi electrozi un catod (ex. o placă de metal care va fi acoperit cu un strat de cupru sau nichel), și polul pozitiv sau anod . Curentul electric determină disocierea, transportul
Galvanizare () [Corola-website/Science/308971_a_310300]
-
suprafața unui metal cu un alt metal a cărui ioni sunt disociați în soluția electrolitică. Numele de galvanizare provine de la descoperitorul acestei metode, medicul italian Luigi Galvani (1737-1798). a constă dintr-o baie electrolitică prin care circulă curent electric, în baie găsindu-se doi electrozi un catod (ex. o placă de metal care va fi acoperit cu un strat de cupru sau nichel), și polul pozitiv sau anod . Curentul electric determină disocierea, transportul și depunerea ionilor de metal de la anod (cupru
Galvanizare () [Corola-website/Science/308971_a_310300]
-
sumero-akkadieni erau războinici, cel mai des construit fiind tipul de palatul-fortăreață care este apărat de ziduri înalte, groase, neavând deschideri, terase artificiale, și așezate foarte sus. Palatele erau construite pe plan dreptunghiular , acestea sunt clădiri complicate, cu camere, recepții, bucătării, băi etc. . Camerele erau localizate pe lângă curtea interioară acestea nevaînd ferestre ci find acoperite cu tavane și bolți. Palatul-fortăreață avea un "templu" și un "zigurat". Templul cuprindea vestibulul și sanctuarul în care se afla statuia de cult. Ziguratul este un turn
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
în jurul acesteia sunt construite camere în număr mare, coridoare întortochate ca niște labirinturi, galerii și pe alocuri terase și loggi. Există camere pentru recepție, tron, sanctuar, camere de locuit separat pentru femei și bărați, depozite ateliere etc.. Existau săli de baie dotate cu instalații de canalizare. În construcția palatului este folosit sistemul simplu stâlp-grindă, iar coloanele sunt diferite de cele egiptene sau grecești, fiind mai supțiri la bază și mai mari spre capitel. Baza acestora este simplă, sub formă de tor
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
construia altele noi și le refăcea pe cele vechi. Acestea respectatu același plan de construcție cu cel al caselor particulare la care se adăuga sala tronului, săli de oaspeți, terme, biblioteci etc.. Termele erau ansambluri arhitectonice mari ce cuprindeau piscine, băi calde sau fierbinți, garderobe, palestre(săli acoperite pentru exerciții fizice), biblioteci, grădini, locuri de plimbare sau discuții. Principalele construcții destinate distracției erau teatrul, amfiteatrul, odeonul, stadionul și circul, unde romanii puteau viziona spectacole de teatru, lupte de gladiatori, parade militare
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
de orașe pot fi: Ulpia Traiana Sarmisegetuza, Adamclisi. În jurul orașelor se puteau întâlni gospodării izolate fiecare având o zonă de protecție, turn de apărare sau două zone: zona locuințelor stăpânilor și cea sclavilor. Locuințele stăpânilor conținau camere de locuit și baie. Separat întâlnim adăposturile sclavilor, animalelor, ateliere și magazii. Castrul este un spțiu cu caracter special împărțit în trei zone importante, zona cazărmii soldaților, zona locuințelor ofițerilor și zona magazinelor și depozitelor de alimente. Bazilica, o construcție formată dintr-o sală
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Luigi Pirandello și nu lui . Îl propune de altfel ca viitor candidat. La 6 februarie 1936, Musil anunță editorului Rowohlt apariția celui de-al treilea volum al "Omului fără însușiri", care va rămâne neterminat. Victimă a unei indispoziții în urma unei băi în Diana Bad din Viena, Musil încearcă să obțină în zadar o pensie din partea statului. În 1937, Musil întrerupe orice colaborare cu editorul Rowohlt. Noul editor, Bermann-Fischer, relansează al doilea volum din "Omul fără însușiri". Un capitol din roman este
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
fiul constructorului va fi ucis. Casele oamenilor bogați erau foarte mari. Aveau două sau trei etaje, cu un acoperiș locuibil. Aveau o curte spațioasă în jurul casei. În casă existau căteva dormitoare, o cameră de oaspeți, o capelă, o bucătărie, o baie și un mormânt sub casă. Casele oamenilor simpli erau mult mai simple, cu doar câteva camere. Palatele regilor din Mesopotamia erau clădiri uriașe, frumos decorate. Majoritatea zidurilor aveau basoreliefuri sculptate în fildeș, descriind marile victorii ale mesopotamienilor. Aveau de asemenea
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
vremurile erau grele. Abia când Mireille a împlinit 15 ani, familia s-a mutat într-un apartament de cinci camere. "" A fost cea mai frumoasă zi din viața mea"", povestește mai târziu Mireille, ""și pentru prima dată am făcut o baie. A fost cea mai incredibilă senzație pe care am trăit-o."" Laure Collière, profesoara sa de muzică, o va accepta și o va susține, neuitând să o sfătuiască în privința meseriei pe care a decis să o aleagă. Aceasta îi spune
Mireille Mathieu () [Corola-website/Science/309967_a_311296]
-
studii faunistice mai cuprinzătoare în Transilvania și Banat și se întocmesc liste în care figurează puține specii de calliphoride. Atât în listele lui Frivaldszki (din localitățile Orșova, Mehadia și Cornereva), ale lui Herman (din Câmpia Transilvaniei) ale lui Kowarrz (de la Băile Herculane și Orșova) apărute în 1873, ale lui Mocsary (din masivul Bihor, publicate în 1875 și 1877) sau ale lui Strobl (din Orlat, Sibiu, Duș, Bucegi sau Postăvaru, 1897), Thalhammer sau Fleck (din Muntenia, 1904) sunt foarte sumare și în
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
880 satul Ems se dezvoltă fiind amintit prin secolul VI ca și o așezare francă. In anul 1324 i se acordă localității drepturile de oraș, mulțumită apelor termale din regiune în anul 1382 orașul devine o stațiune balneară fiind contruite băi în timpul principilor din Nassau.
Bad Ems () [Corola-website/Science/309359_a_310688]
-
asimetri[i] și amestecul[ui] babilonic al stilurilor”, și „un monument ridicat în cinstea nepriceperei și prostului gust”. Cazinoul era o sală de paiantă, cu pereții interiori captușiti cu scânduri vopsite în ulei și ”servea de distracțiune vizitatorilor în sezonul băilor”, putând fi utilizat și pentru ”baluri de binefacere organizate de primărie”, fiind alcătuit dintr-o sală de dans, doua săli de lectură, pentru ziare și reviste, doua săli de jocuri și celebra ”terasă de pe malul mării”, împodobit cu drapele și
Cazinoul din Constanța () [Corola-website/Science/309354_a_310683]
-
sud. Conform lui Çelebi, în cetate se aflau o moschee, un depozit de grâu și încăperi pentru o garnizoana de 150 de soldați. În apropierea cetății existau 200 case acoperite cu stuf în care locuia populația săracă, un han, o baie publică, vii și livezi. Guvernatorul local era responsabil cu pază drumurilor comerciale și cu perceperea taxelor vamale în piețele de sclavi.. În timpul războaielor ruso-otomane din 1768-1774 și 1787-1791, Tatar-Bunarul a fost ocupat de trupele ruse. La 22 septembrie 1770, cetatea
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]