24,150 matches
-
Era în vremea guvernării lui I. Antonescu (19421944). Mama nu ne-a lăsat la bunici și ne-a luat și pe noi la poliție - o femeie simplă, de 23 de ani, cu doi copii. Am stat câteva zile acolo, am dormit pe mese, numai dânsa știe cum și cu ce ne-a hrănit, cum ne-a spălat, cum am viețuit. Poate prin 1944, vara, când deasupra Vurpăr ului treceau uneori zeci-sute de avioane din Vest către Capitală, refugiați în marea grădină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
24. - Evreii chemați la munci de interes obștesc local, nu pot fi folosiți decât în localitatea unde domiciliază. În acest caz, ei vor lucra sub comanda unui militar numit prin grija garnizoanei respective, având dreptul să ia masa și să doarmă în familie. În toate celelalte cazuri, evreii pot fi deplasați în orice regiune a țării, constituiți în detașamente de muncă, astfel cum se arată la articolul 27. Se consideră ca timp servit la muncă numai zilele efectiv servite, inclusiv duminicile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și randamentul lor la lucru; c) Asistența medicală a evreilor din taberele de muncă, va fi asigurată de un medic evreu la 500 evrei; d) Evreii cari au familiile în apropiere și au purtare bună, vor putea fi autorizați să doarmă și să ia masa în familie, fiind în acest caz scoși dela drepturi; e) Siguranța și ordinea revine autorității ce-i folosește, care are obligațiunea de a anunța și a lua legătura cu poliția și jandarmeria locală, pentru a-i
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
egal cu cel cât a lipsit, în afara orelor de program sau sărbătoare, însă după un program stabilit de aceștia respectiv. 5. Duminicile și sărbătorile când nu se lucrează, toți evreii vor fi în mod obligator prezenți chiar și cei care dorm la locuință și li se va face program de bae și curățirea efectelor. 6. Însărcinările pentru cei ocupați în afară de lucrări propriu zise ca: aprovizionarea și transportul alimentelor, prepararea și servitul hranei, etc. se vor da de către șeful secției respective, ținându
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce sunt la lucru, să fie folosite după următoarele norme: 1. Detașamentele să nu fie fărămițate, ci să se întrebuințeze cel puțin 100 evrei la un loc. 2. Când evreii lucrează în orașele în care locuesc, să fie învoiți a dormi și a lua masa la casele lor. Altfel să fie cazați în barăci, vagoane, ferme sau case nelocuite. Să se interzică ca evreii să locuiască în mijlocul populației românești dela sate. 3. Aprovizionările cu alimente să se facă numai de românii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de interes obștesc în timp de pace variază după vârstă; - în timp de războiu această durată este nelimitată. Evreii prestează munca de interes obștesc: - în localitatea unde domiciliază, fiind organizați sub comandă militară, având dreptul să ia masa și să doarmă în familie; - în cazul când vor fi deplasați în altă regiune a țării, ei vor fi constituiți în detașamente de muncă sub comandă militară; - detașamentele vor fi utilate cu materialul necesar pentru cazare, higienă și hrănirea oamenilor; - pe timpul muncii de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
45 lei pe zi - însă dela un timp nu li se plătește decât 8-11 lei pe zi, socotit după lucru efectuat pe m.3 - sumă cu care nu au posibilitatea de a se hrăni nici măcar în comun. Afară de aceasta, evreii dorm în barăci, fără sobe, lipsiți de pături pentru învelit și îmbrăcăminte de iarnă. Astfel fiind, am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune să se intervină la Direcția Generală C.F.R. pentru soluționarea cazării și plății evreilor iar în privința îmbrăcă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați să doarmă la căminurile lor, cu condițiunea de a nu se diminua randamentul maximum de lucru. b) Evreii din detașamentele de lucru locale, vor dormi în familie. 3. Hrana evreilor cade în sarcina autorității care-i folosește. Vesela individuală va fi adusă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați să doarmă la căminurile lor, cu condițiunea de a nu se diminua randamentul maximum de lucru. b) Evreii din detașamentele de lucru locale, vor dormi în familie. 3. Hrana evreilor cade în sarcina autorității care-i folosește. Vesela individuală va fi adusă de evrei. Pentru procurarea alimentelor necesare, se vor utiliza cei doi gradați români, prevăzuți la titlul D, cap. 1, par. 1, punctul 3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tinichigii, blănari, cojocari etc. ce sunt reclamați mai mult de unitățile militare și întreprinderile ce lucrează pentru armată. 3) Cazarea și hrana. Majoritatea acestor evrei locuind în chiar orașele unde sunt repartizați pentru muncă, beneficiază de avanta jul de a dormi și chiar mânca la căminurile lor. Restul își primesc drepturile corespunzătoare fiind și cazați la unitățile ce-i folosesc. 4) Controluri. Controlul și supravegherea acestor evrei la unitățile militare cade în sarcina acestora fiind controlați în plus și de către Comandantul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prin state nominale, pentru facerea mutațiilor. 13. Deosebirea dintre detașamentele locale și cele exterioare constă în faptul că evreii din primele detașamente lucrează în localitatea de domiciliu sau în apropiere, luând ambele mese sau numai masa de seară acasă și dorm în familie, pe când cei din detașamentele exterioare lucrează în alte localități, unde au administrație separată sau prin grija cercurilor teritoriale. 14. Aplicarea sancțiunii cu trimiterea în Transnistria se ordonă de către Marele Stat Major, în urma cererilor adresate de către corpurile de armată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor, spre știința Dvs. COMANDANTUL BRIGADEI 2 PIONIERI Colonel, I. Grigorovici COPIE: La Ord. Nr. 537 din 14 August 1943; Am onoare a raporta că am luat măsurile ordonate de Dvs. Am interzis cu desăvârșire: 1. Ca evreii să mai doarmă în comună, toți vor dormi în tabără. 2. Nimeni nu mai are voie de a se hrăni pe cont propriu, întreg efectivul Detașamentului să se hrănească la ordinar. 3. Am luat măsuri ca la companii și la diferite servicii să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
BRIGADEI 2 PIONIERI Colonel, I. Grigorovici COPIE: La Ord. Nr. 537 din 14 August 1943; Am onoare a raporta că am luat măsurile ordonate de Dvs. Am interzis cu desăvârșire: 1. Ca evreii să mai doarmă în comună, toți vor dormi în tabără. 2. Nimeni nu mai are voie de a se hrăni pe cont propriu, întreg efectivul Detașamentului să se hrănească la ordinar. 3. Am luat măsuri ca la companii și la diferite servicii să nu mai fie furieri decât
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cresc cei mai buni frasini. — La ce îți folosesc atâtea obiecte ascuțite? — Păi, la diverse. Iarna îmi sunt de mare trebuință. O să înțelegi când vine iarna. E foarte grea și lungă. Există un loc amenajat pentru animale dincolo de Poartă. Acolo dorm. Curge un râu prin apropiere, așa că au și apă de băut. La o oarecare distanță se află o livadă cu meri care se întinde cât vezi cu ochii. E ca o mare împădurită. Pe Zidul de vest se înalță trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
casă decât noaptea sau în zile înnorate. Când e senin, fă-ți întuneric în cameră și stai frumos acasă. Paznicul mi-a dat apoi o pereche de ochelari de soare. Trebuia să-i port tot timpul, cu excepția momentelor în care dormeam. Astfel am fost eu lipsit de lumina zilei. Am deschis ușa bibliotecii la câteva seri după aceea. A scârțâit groaznic. Era o ușă masivă. În fața mea se întindea un coridor lung. Aerul era îmbâcsit și în jur totul plin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de trei ori. În pauze, mergeam la toaletă, stăteam întins pe canapea cu gândurile departe sau, pur și simplu, îmi rezemam capul de birou. Canapeaua era superbă. Nici prea tare, nici prea moale. Perna era și ea tocmai bună. Am dormit eu pe multe canapele până acum, făcând tot felul de calcule, dar să știți că nu-i ușor de găsit una ca lumea. În general, sunt ieftine și de o calitate îndoielnică. M-au dezamăgit chiar și cele scumpe, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
m-am oferit s-o conduc pe fată acasă. Nu-i nevoie să mă conduci. Nu mi-e frică să umblu seara pe stradă, iar tu locuiești în direcția opusă. — Dar vreau să te conduc. Sunt prea agitat ca să pot dormi dacă mă duc direct acasă. Am trecut podul vechi și am luat-o amândoi spre sud. Sălciile de pe malul râului se legănau în bătaia brizei reci de primăvară. Lumina lunii cădea vertical, făcând să sclipească pietrele de pavaj de la picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Mi-am pus pantalonii, am ieșit pe culoar și am văzut ziarul de dimineață în ușa vecină. Mi-am dat seama că nu era seară. Bune și ziarele în asemenea momente! Poate ar fi trebuit să mă abonez și eu. Dormisem cam zece ore, dar trupul meu tânjea încă după odihnă. N-aveam nimic special de făcut în ziua aceea, așa că aș mai fi putut trage un pui de somn. M-am gândit însă mai bine și am decis să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
probleme cu trezitul. Mă trezesc ușor. Când am dat cu ochii de el, l-am luat din reflex în poală, și am apăsat cele două butoane. Abia în clipa aceea mi-am dat seama că nu sunase. De fapt, nu dormisem. Deci, nu-l pusesem să sune. Făcusem niște permutări. Am pus ceasul înapoi pe masă și am privit în jur. Nu mi se părea nimic schimbat prin cameră. Lampa roșie de la sistemul de alarmă era aprinsă. Pe colțul mesei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cincizeci și șapte de minute. Îmi rămânea la dispoziție o zi întreagă. M-am dezbrăcat repede, mi-am pus pijamaua, m-am băgat în pat și mi-am tras pătura până sub bărbie. Am stins veioza. Aveam de gând să dorm neîntors douăsprezece ore. Speram din tot sufletul să nu mă deranjeze nimeni. Douăsprezece ore bune. N-aveau decât să cânte păsărelele și lumea să meargă la serviciu. Puțin îmi păsa mie dacă vreun vulcan erupea sau dacă armata israeliană făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sufletul să nu mă deranjeze nimeni. Douăsprezece ore bune. N-aveau decât să cânte păsărelele și lumea să meargă la serviciu. Puțin îmi păsa mie dacă vreun vulcan erupea sau dacă armata israeliană făcea praf un sat palestinian. Voiam să dorm fără întrerupere. Și-atât. Mi-am pus imaginația în funcțiune și m-am gândit cum o să fie viața mea de Computator pensionar. O să adun destui bani ca să duc o viață decentă și o să am timp să mă apuc de greacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să fac mâncare, ea să o hăpăie. Pe când mă gândeam la diferite feluri de mâncare, m-a prins somnul. Brusc. De parcă mi-ar fi căzut cerul pe cap. Violoncelul, căsuța de munte, mâncarea... toate se evaporaseră. Am rămas doar eu... dormind buștean. Parcă îmi sfredelea cineva capul cu un burghiu. Făcuse o gaură și acum îndesa un fir lung de ață. Îngrozitor de lung. Mosorul se derula încă. L-am lovit cu mâinile ca să scap de el, dar nu era chip să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pulover pe gât și pantaloni din bumbac. M-am ras rapid, mi-am dat cu apă pe față, m-am pieptănat. M-am uitat în oglindă. De atâta nesomn, arătam ca o plăcintă cu brânză turtită. Voiam și eu să dorm suficient, să mă simt bine, să duc o viață cât de cât normală. De ce nu mă lasă lumea-n pace? Ba unicorni... ba Întunegri... Ce legătură am eu cu toate astea? Mi-am pus o canadiană peste pulover. Am băgat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cumplit de obosit. Aveam senzația că-mi pierdeam încet și cunoștința. Fizic, eram praf și pulbere. Nu-mi dădeam seama dacă mai exista ceva în mine pe care să mă pot bizui. M-a ținut de mână tot timpul. Hai, dormi! am auzit-o zicând. Cuvintele au ajuns la mine de undeva, dintr-o beznă îndepărtată. 15 În țara aspră a minunilor Whisky, tortură, Turgheniev Matahală a spart în chiuvetă toate sticlele de whisky din colecție. Nu a lăsat nici măcar una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu toate că nu mâncasem mai nimic în ziua aceea plină de evenimente, cu yakuza pe cap. De la salata de cartofi, nu mai pusesem nimic în gură. Numai dacă mă gândeam la mâncare, mi se întorcea stomacul pe dos. Eram prea obosit, dormisem prea puțin. În plus, eram rănit și camera se afla în starea jalnică lăsată de nemernicii ăia. Cum să mai am poftă de mâncare! Cu niște ani în urmă, citisem într-un roman științifico-fantastic că în foarte scurt timp lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]