23,052 matches
-
fără privare de libertate, o sentință relativ moderată în codul penal comunist. Instanța a cerut însă executarea pedepselor la locul de muncă și deportarea din oraș a celor condamnați. După 1990 au putut fi documentate de către cercetători circa 100 de sentințe în Brașov, în timp ce alți manifestanți au fost condamnați în urma unor procese ținute pe tot teritoriul României. La câteva zile după revolta muncitorilor, Cătălin Bia, student la Facultatea de Silvicultură, se așază în fața cantinei cu o pancartă pe care scria: „Muncitorii
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
să pună la dispoziția apărării dosarul anchetelor Securității din noiembrie 1987-decembrie 1988. Istoricul Marius Oprea a declarat presei: În 2004 însă, Parchetul îl arestează pe omul de afaceri craiovean Genică Boerică pentru mai multe infracțiuni economice. Pentru a obține o sentință redusă, acesta colaborează cu anchetatorii și denunță la rândul lui mai multe persoane, printre care și pe Adrian Năstase și Ristea Priboi. Cazul este preluat de Direcția Națională Anticorupție, care îl pune pe Priboi sub învinuire, în aprilie 2006, pentru
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
supravegherea atentă a Securității și a secretarului județean de partid, Petre Preoteasa. Din cele 181 de persoane anchetate, au fost judecați 63 de participanți la revoltă. Procesul s-a ținut la Întreprinderea de Autocamioane și a fost unul înscenat, cu sentințe stabilite dinainte, asemenea celor din anii '50. „Publicul” a fost admis în sală abia după ce Securitatea a inspectat-o minuțios și a montat microfoane. Spectatorii la proces au fost atent selectați și verificați nominal la intrare, printre ei fiind infiltrați
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
au fost plasate unități speciale, pregătite să intervină în orice moment. Pentru a ascunde ideea că revolta de la Brașov fusese una politică, protestatarii au fost judecați pentru tulburarea liniștii publice și ultraj contra bunelor moravuri; 61 dintre ei au primit sentințe cuprinse între 6 luni și 3 ani de închisoare, fără privare de libertate, cu executare la locul de muncă în diferite întreprinderi din țară, deși anterior, în numeroase ședințe de partid, se ceruse chiar pedeapsa cu moartea pentru participanții la
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
vârsta de 17 ani și l-au ținut închis o lună. Nichifor Robu și Istrate Micescu au fost trădați de Sorin Coroamă. Nichifor Robu a fost arestat la 15 martie 1948 și anchetat în Ministerul de Interne, fiind condamnat prin sentința nr. 1025/1 iulie 1948 la 20 ani muncă silnică pentru crima de complot în scop de răzvrătire și crima de organizare și participare la formațiuni politice de tip fascist. Aceeași pedeapsă a primit-o și profesorul Micescu. Sentința a
Nichifor Robu () [Corola-website/Science/316967_a_318296]
-
prin sentința nr. 1025/1 iulie 1948 la 20 ani muncă silnică pentru crima de complot în scop de răzvrătire și crima de organizare și participare la formațiuni politice de tip fascist. Aceeași pedeapsă a primit-o și profesorul Micescu. Sentința a fost pronunțată de un complet de judecată format din col. Mihail Vasilescu, lt. col. Mihai Boeru, lt. col. Dumitru Constantinescu, mr. Aron Godină, cpt. Traian Grozea și maior-procuror Mihai Ștefănescu. După arestarea sa, comuniștii i-au arestat mai mulți membri ai
Nichifor Robu () [Corola-website/Science/316967_a_318296]
-
de "ofensarea sentimentului religios" (considerată infracțiune în Polonia) și rele tratamente aplicate animalelor. În 2005 Infernus a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru un viol care a avut loc un an mai devreme. Infernus a făcut apel împotriva sentinței; în 2006, în urma apelului, Infernus a fost achitat de acuzația de viol, dar a fost găsit vinovat de complicitate la viol. În martie 2007 Infernus a fost eliberat din închisoare. Înainte să intre la închisoare, în iunie 2006, Infernus a
Infernus () [Corola-website/Science/328869_a_330198]
-
indubitabile și numeroase documente că el nu a fost niciodată legionar și nici nu putea fi bănuit de simpatie față de ideologia legionară. Dimpotrivă, el desfășurase o bogată activitate în calitate de funcționar public, având numeroase realizări în slujba siguranței statului român. Prin sentința nr. 1 508 din 17 aprilie 1945 a Curții Marțiale a Comandamentului Militar al Capitalei, Secția a XI-a, Eugen Cristescu a fost condamnat la 3 ani închisoare corecțională și 5 000 lei amendă pentru fals în acte publice și
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
din 17 aprilie 1945 a Curții Marțiale a Comandamentului Militar al Capitalei, Secția a XI-a, Eugen Cristescu a fost condamnat la 3 ani închisoare corecțională și 5 000 lei amendă pentru fals în acte publice și abuz de putere. Sentința a fost pronunțată în lipsă, Eugen Cristescu fiind deținut și anchetat în Uniunea Sovietică. În același interviu din 1993, Traian Borcescu a încercat cumva să justifice acțiunile lui Eugen Cristescu contra lui Constantin Maimuca: Eugen Cristescu va continua și după
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
înscris în baroul de Ilfov. În data de 18 iulie 1948, a fost arestat într-un lot de 37 de foști polițiști care făcuseră parte din Inspectoratului Regional al Siguranței din Basarabia, fiind incriminată activitatea acestora contra rețelelor comuniste. Prin sentința nr. 85 din 30 martie 1957 a Tribunalului Militar București, a fost condamnat la muncă silnică pe viață. A fost deținut la penitenciarele Jilava, Făgăraș, Târgșor, Aiud, Sibiu și Gherla. Constantin Maimuca a murit în închisoarea Gherla la 10 decembrie
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
conform Asociației Drepturilor Omului. În Iordania crimele de onoare sunt sancționate de lege. Conform articolului 34 din Codul Penal "Un soț sau o rudă apropiată care ucide o femeie suspectă de adulter va fi condamnat." În timp ce articolul 98 prevede o sentință ușoară pentru criminalii de sex masculin ori rudele femeii care au comis un act considerat ilicit. Julian Borger notează: Agenția France Presse în data de 31 iulie 1999 declara: "Ucigașii, printre care și un bărbat în vârstă de 19 ani
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
mama ei a avertizat-o că tatăl ei o va ucide, dar ea a refuzat să asculte. Apoi au venit mesajele amenințătoare, câteodată și câte 15 pe zi, trimise de frații și unchii săi. Derya spunea că erau echivalentul unei sentințe cu moartea. Măcinată de rușine și temându-se pentru viața ei, a decis să respecte dorințele familiei sale. Prima dată a sărit în râul Tigris, dar a supraviețuit. După aceea a încercat să se spânzure, dar un unchi a salvat
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
degrabă alibi în astfel de crime. Cel care săvârșeste astfel de crime este, de regulă, un barbat, de obicei tatăl, soțul, ori fratele victimei. În mod frecvent, frații mai mici, adolescenții sunt aleși de familii sau comunitate în calitate de executori, pentru că sentințele acestora sunt, în general, mai ușoare, în comparație cu cele ale adulților. (așa cum s-a întâmplat în cazul Raniei Arafat din Iordania). Aceste crime derivă din așteptările comportamentului femeii care sunt menționate și perpetuate atât de bărbați, cât și de femei, rolul
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
la plata sumei de 3000 RON (3.000.000 ROL - echivalentul sumei de 1582 euro), sumă care a fost plătită inițial de către ziarul la care aceștia lucrau, recuperată apoi de ziar de la al doilea reclamant prin deduceri din salariu. Prin Sentința din 15 decembrie 1997, instanța l-a condamnat pe primul reclamant pentru infracțiunea de calomnie la o pedeapsă de 10 luni de închisoare și la pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 coroborat cu art. 64 din Codul penal, și anume
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
electorale. Pentru a stabili cuantumul pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că reclamantul se afla în stare de recidivă, fiind condamnat de două ori înainte. Prin Decizia din 3 aprilie 1998 Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins apelurile și a menținut sentința judecătoriei. El a subliniat că, în conformitate cu art. 207 din Codul penal, pentru ca o afirmație să nu fie considerată calomnioasă, aceasta trebuie să îndeplinească două condiții: să se facă dovada verității afirmațiilor și să vizeze apărarea unui interes legitim. Ca atare
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
supraviețuitorii, dar mai apoi, sub presiunea britanicilor, francezilor și americanilor, au acceptat îmbarcarea creștinilor cu excepția bărbaților de 17 - 45 de ani, pe care dorea să îi deporteze în regiunile interioare ale Anatoliei. O asemenea soartă era privită ca „o scurtă sentință pe viață la sclavie în mâinile unor stăpâni brutali, încheiată de o moarte misterioasă” . Numărul refugiaților variază funcție de sursă. Unele ziare din acea vreme au pretins că au fost aproximativ 400.000 de refugiați greci și armeni originari din Smirna
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
premierul a devenit implicat într-un scandal de plagiat: publicații din țară, urmate de revista Nature, au arătat că Ponta a copiat o mare parte din teza sa de doctorat din 2003. Tot la sfârșitul lunii iunie, s-a pronunțat sentința în procesul de corupție al lui Adrian Năstase, fost prim-ministru din partea PSD și mentor al lui Ponta. Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare și a încercat să se sinucidă. Ponta s-a declarat fățiș dezamăgit de
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
este condamnat la patru ani și două luni de închisoare pentru posesie de droguri. El este trimis la închisoarea Sağmalcılar pentru a-și face detenția. El se întâlnește acolo și se împrietenește cu alți deținuți din statele occidentale. În 1974, sentința lui Billy a fost anulată de către Înalta Curte de Casație a Turciei de la Ankara, după recursul procurorului (care dorise inițial ca Billy să fie condamnat de trafic de droguri și nu doar de posesie), și este condamnat la o pedeapsă
Expresul de la miezul nopții (film) () [Corola-website/Science/326500_a_327829]
-
atentatele în numele unei grupări intitulate Armata de Eliberare a Daghestanului. Ulterior nu au mai existat apeluri telefonice sau alte acțiuni ale Armatei de Eliberare a Daghestanului. O anchetă penală asupra atentatelor a fost încheiată în 2002. Rezultatele investigației, întărite de sentințe, au fost că atentatele au fost organizate de Achemez Goceaev, rămas încă în libertate și urmărit general, și ordonate de Khattab și Abu Omar al-Saif (ambii uciși ulterior), ca răzbunare pentru contraofensiva rusă împotriva incursiunii islamiștilor în Daghestan. Șase alți
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
se va ascunde în pădurile din Munții Zagon, de unde se și trăgea. După mai mulți ani de urmărire și fugă, pe 27 noiembrie 1955, Lupșa s-a predat autorităților din Câmpulung Muscel, declarând că nu dorește să facă recurs la sentința din iunie 1951, de condamnare la moarte în contumacie. Va fi executat la penitenciarul din Iași, pe 3 decembrie 1956. Dincolo de zona de umbră care planează asupra personajului Victor Lupșa, mișcarea "Vlad Țepeș II" rămâne, de departe, cea mai importantă
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
ale lumii că românii nu sunt de accord cu sistemul represiv și dictatorial comunisto-sovietic bazat pe amenințare și forță și sperând o intervenție de orice natură pentru ameliorarea situației. a fost arestat la data de 12 iunie 1948 și prin sentința 137/1949 a Tribunalului Militar Iași a fost condamnat la 10 ani muncă silnica, confiscarea averii și 10 ani de degradare civică pentru uneltire contra ordinii sociale comuniste. A executat pedeapsă până la data de 23 ianuarie 1957, când, pe aceeași
Jan Aristide () [Corola-website/Science/323265_a_324594]
-
a fixat domiciliu obligatoriu (forțat) în comuna Luciu Giurgeni și apoi la Răchitoasa-Fetești. La data de 20 mai 1959, în timp ce se află la domiciliul forțat, a fost din nou arestat și depus în penitenciarul Aiud pentru executarea unei pedepse, prin sentința 349/16.06.1959 emisă de Tribunalul Militar Constantă, de 24 ani muncă silnica, 8 ani degradare civică și confiscarea averii, pentru activitate legionara . În total, Jan Aristide a fost condamnat la 34 de ani de muncă silnica, 18 ani
Jan Aristide () [Corola-website/Science/323265_a_324594]
-
în 1950. Arestările membrilor organizației antisovietice „Sabia Dreptății” au început în luna mai 1950. Ion Moraru a fost arestat în satul natal, iar Vasile Țurcanu în timpul examenului de „limbă moldovenească” de la Școala pedagogică din Bălți . La 24 noiembrie 1950, conform sentinței Judecătoriei Supreme a RSSM, au fost condamnați pentru activitate antisovietică 10 membriși susținători ai organizației clandestine „Sabia Dreptății” : În conformitate cu art. 33 al Codului penal al URSS, ultimii 5 au fost declarați „deosebit de periculoși social” și după ispășirea pedepsei trebuiau săfi
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
cererea Uniunii Sovietice. Noul ministru comunist al justiției, Lucrețiu Pătrășcanu a prezentat Consiliului de Miniștri o listă de "criminali de război", printre care, alături de alte nume cunoscute din presa interbelică, arestate deja în 29 ianuarie 1945, figura și Grigore Manoilescu. Sentința a fost dată la 4 iunie 1945. Marii acuzați ai acestui proces au fost cei judecați în lipsă: Pamfil Șeicaru și Grigore Manoilescu, care au primit pedeapsa cu moartea. Aflat în exil, Grigore Manoilescu nu a mai reușit niciodată să
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
avansat la gradul de locotenent-colonel. La 31 martie 1951 Eugen Dobrogeanu a fost arestat sub acuzația de "„crimă și activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare”". După aproape cinci ani de anchetă el a fost pus în libertate, prin sentința Nr. 114/1956 fiind declarat neculpabil și achitat de orice penalitate de faptele ce i se imputaseră. După eliberarea din închisoare, a lucrat ca muncitor necalificat la Întreprinderea Prestări-Servicii București, apoi normator și, în cele din urmă, ca economist la
Eugen Dobrogeanu () [Corola-website/Science/324032_a_325361]