23,734 matches
-
își pierde vitalismul, când: "nesupusă ca un personaj responsabil, și nu ca unul recalcitrant, aceasta citește, la întâlnirile cu publicul, în perioada de apogeu a dictaturii lui Ceaușescu, poeme-manifeste, care electrizează asistența: "O să vină ea,/ nu se poate altfel,/ O să sosească/ Și ziua aceea,/ Amânată de veacuri,/ O să vină/ Se apropie,/ Se și aude/ Pulsul ei, bătând,/ Între zări,/ O să vină ea,/ Se simte, în aer,/ Nu mai poate întârzia,/ Nu vă îndoiți, o să vină/ Ziua aceea/ Orbitoare ca o sabie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ironic) Și te-au exclus...? (Obiectiv nr. îl privește și tace; e vinovat, nu e vinovat... Plutonierul: (rîde, apoi referindu-se la pasiență) Dom'le, cînd am noroc, am noroc... Mi-a ieșit! Trimisul lui Dumnezeu: (febril) Simt că a sosit clipa! Plutonierul: Ăsta iar l-a văzut pe Dumnezeu... Trimisul lui Dumnezeu: (violent) Ești pierdut! Pierdut pentru totdeauna! (ridică mîna în care are Biblia) Plutonierul: Huo, ce faci, dai cu Dumnezeu în mine? Trimisul lui Dumnezeu: (calmîndu-se) Vă spun că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Plutonierul: Ăsta iar l-a văzut pe Dumnezeu... Trimisul lui Dumnezeu: (violent) Ești pierdut! Pierdut pentru totdeauna! (ridică mîna în care are Biblia) Plutonierul: Huo, ce faci, dai cu Dumnezeu în mine? Trimisul lui Dumnezeu: (calmîndu-se) Vă spun că a sosit clipa! (ambalîndu-se) A sosit clipa să vă spun că vă iubesc și că de asta sînt aici... ca să fiu alături de voi... să vă apăr! Sursa dublă: De cine? Trimisul lui Dumnezeu: De voi. Iisus ne învață că nimic nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a văzut pe Dumnezeu... Trimisul lui Dumnezeu: (violent) Ești pierdut! Pierdut pentru totdeauna! (ridică mîna în care are Biblia) Plutonierul: Huo, ce faci, dai cu Dumnezeu în mine? Trimisul lui Dumnezeu: (calmîndu-se) Vă spun că a sosit clipa! (ambalîndu-se) A sosit clipa să vă spun că vă iubesc și că de asta sînt aici... ca să fiu alături de voi... să vă apăr! Sursa dublă: De cine? Trimisul lui Dumnezeu: De voi. Iisus ne învață că nimic nu este posibil fără sacrificiu... veniți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lor era exterioară, ceea ce gustau ei era spectacolul unei vieți literare, boeme, agitate, care, tocmai prin estetizare, se dovedea desuetă. Extrem de interesantă mi se pare În acest mărturia din anul 2000 a lui Stanley Rosen, elev al lui Leo Strauss, sosit la Paris În 1960 pentru a lucra cu Kojève. Pentru profesorul american, Însă, seminarul despre stadiile eului ținut de Lacan Într-o sală „prost ventilată, supraîncălzită și plină mai ales de specialiști ai dialecticii veniți din Europa centrală” „a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
erau considerați de diplomații occidentali colegi, spre deosebire de membrii delegațiilor celorlalte țări estice, cu statut diferit: era vorba despre românii antisovietici, post-șaizecișioptiști). La un moment dat, exact atunci când citiorul simțea nevoia de ceva nou, intervine calul troian, lovitura de teatru, revelația: sosește În ghettou o famile de italieni Împreună cu o fetiță Elena, mai mică cu un an decât protagonista, de o frumusețe inumană, de care aceasta din urmă se Îndrăgostește iremediabil: și iată la découverte du soi ca posesor de eu și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
s-au certat pe tema originii infidelității: a cui e vina? A bărbatului sau a femeii? Pentru a găsi un răspuns, au imaginat un veritabil laborator, în care doi băieți și două fete au fost crescuți departe de lume. A sosit acum momentul când, neîmpiedicați de nici o prejudecată morală sau constrângere socială, tinerii se întâlnesc sub privirile celor doi pariori. Aceștia din urmă s-au retras într-un loc ferit și, la adăpostul întunericului, văd fără să fie văzuți tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de calculatoare pentru școli ale lui Laurent Fabius sau practicile italiene de a deschide într-o aceeași cameră mai multe televizoare în același timp, arată că o apucăm pe acest drum: imagini, imagini strălucitoare și diferite, mereu retransmise de mașină, sosesc de pretutindeni, și mesajele se anulează nelăsînd să supraviețuiască decît rumoarea. Tentația este mare de a ne identifica cu această rumoare, de a ne lăsa încercuit de ea, pînă la a ne forma una cu ea, pînă la mutism. Tautism
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
democratice, unde inteligența ar fi fructul interacțiunii grupurilor în conflict asupra modului democrațiilor occidentale. 2. Comunicarea, criteriul regimurilor politice. Comunicarea reprezentativă fondase cu timpul vechiul nostru sistem republican, occidental; la fel, comunicarea expresivă o ajutase în această sarcină. Dar a sosit tautismul. A) Comunicarea reprezentativă: religie republicană și laică. Mașinile politice ale acestei religii republicane prezintă exact aceleași caracteristici ca mașinile comunicative. Ele sînt mașinile tehnicii sociale. În timp ce mașinile tehnice sînt cazuri particulare ale religiei laice, mașiniste a Republicii. Ele au
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
concretizată prin culoarea ușor difuză de acuarelă. Se poate vorbi despre "dimensiunea imaginii" mișcată de timp de un anumit sentiment al suspendării în afara trecerii, sau inclus în el. "Ciudat, această toamnă e ca o ctitorie/ De doamnă și domnițe subțiri sosind din fum/ Se deslușesc în aer sfințite patrafire/ Și bântuie o legendă din cum în nu știu cum/ De unde, nu știu unde și încotro. Latin/ și georgic se aude un cântec peste toate". O contopire a cerului cu pământul își face loc: ("Și seara
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Iar pruncii beau din lapte istorii și balade/ În cartea de citire cu umbre de eroi/ Și paginile toate urcate în baricade." Vibrația poemelor lui Al. Andrițoiu o dă sentimentul trecerii timpului. Iată-l pe Ion Pillat din poemul,,Aici sosi pe vremuri" invocând trecerea generațiilor: "Și iarăși bem cafea de Mocca,/ Și ne-amintim de vremea-n care dansa bunicul carioca/ La balurile populare." Romantic ca simțire, prin forma mentis, poetul este un spirit clasic, echilibrat, înclinat spre frumusețile eterne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
exemplu de analiză a individualului, a personalului mai exact. Terenul i-a fost pregătit în bună măsură de fenomenologie. Două lucruri se cer de la discipol: să știe să asculte și să aibă capacitatea de a-și depăși maestrul când îi sosește timpul. Absența oricăreia dintre ele ratează relația. * Ceva în noi se schimbă odată cu fiecare lacrimă. Care este umbra afectivă a zecilor de ore de plâns trăite de-a lungul copilăriei? * Orice critică necesită o perspectivă, prezența, cel puțin implicită, unui
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ale noastre, restul ale ei, și părăsise localul cu circa un sfert de oră înainte, sătulă să ne mai aștepte. Am preparat tot ce aveam pe listă fără incidente majore, toate mi-au ieșit ca la carte și, când a sosit momentul cel mare, eram pregătită: masa aranjată perfect, preparatele la temperatura optimă, atmosfera din living înviorată cu parfum de lăcrămioare, iar eu - gătită ca pentru dragoste, cu un neglijeu sexy*. * Poate că trebuie să vă spun câte ceva despre el, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
enteresurile partidului. Din moment în moment așteptăm să-l știm... Prefectul trebuie să vie; nu-l așteptăm să vie de la telegraf? Ei? Nu bate telegraful?... Bate; ce treabă alta are? Poate că acuma când noi vorbim, poate să fi și sosit numele... pe sârmă, stimabile... Da, pe sârmă, ce crezi d-ta? Farfuridi: Toate bune și frumoase cum le tălmăcești d-ta, neică Zahario, dar nouă... nouă ni e frică de trădare... Brânzovenescu: Nu din partea d-tale... Farfuridi: Nu din a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui conul Fănică... Sunt la ușă, când oi tuși de trei ori, d-ta proclamă catindatul și ieși pe portiță... și pe urmă-i treaba mea... Trahanache: (încet) Bine. Pristanda: (încet) Când oi tuși de trei ori: nu mi-a sosit încă oamenii!... (trece lângă ușa din fund, pe unde intră cu zgomot Farfuridi, Brânzovenescu și alți câțiva. Pristanda vorbește încet cu dânșii. Toți se aranjează în fund, astupând ușa de ieșire.) SCENA VII Aceiași Farfuridi, Brânzovenescu și alți alegători și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zoe și Tipătescu ascunși după grilaj și ascultând ce se petrece în adunare. Trahanache: (clopoțind, cătră Cațavencu, care vorbește încet cu grupul lui) Poftiți la tribună, stimabile!... (Cațavencu pornește spre tribună.) Zoe: Nu mai auz nimic... Tipătescu: Pesemne n-a sosit încă Ghiță. Cațavencu: (de la tribună) Fraților! Farfuridi: (aducând din fund pe Cetățeanul turmentat) Te-a dat afară? Cum se poate, fraților, să lăsăm să gonească din adunare pe un cetățean onorabil, pe un alegător? Brânzovenescu: Pentru că d. Cațavencu... Cațavencu: (răcnind
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de obosit... nu-ți fați o idee, conița mea, (cătră Trahanache) nu-ți fați o idee, d-le prefect, neicusorule, (cătră Tipătescu) nu-ți fați o idee, d-le prezident puicusorule... Tipătescu: Firește... Zoe: Mai e vorbă... Dandanache: Adineaori am sosit, era să trag la otel... dar birzarul... el stia de țe viu, mi-a arătat pe d. prefect. (arată pe Trahanache.) Zoe: (încet cătră Tipătescu, care râde) Și încă mai râzi, Fănică. Trahanache: Da, mă duceam pe la alegere să văz
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ei vin o mulțime de cetățeni cu ramuri verzi și steaguri, asemenea foarte chefuiți. Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu sticle de șampanie. Ghiță Pristanda, îndată ce sosește în scenă, face semn muzicei să tacă. Muzica tace. Se împart pahare de șampanie fruntașilor. -Tipătescu, Zoe, Trahanache, Dandanache sunt în stânga.) Farfuridi: (luând un pahar de șampanie) În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
într-un copac am găsit un craniu,/Pe o cruce niște cozi blonde”.), în „Renunțare” („în grădina moartă/Am sărit aseară peste zidul mort - / Pasul meu, încet, se oprea în loc, -/Conștient de soartă, de durere orb,/în grădina moartă/A sosit un mort...”. 1) Cuvîntul ca atare lipsește, nu însă, cum se vede, și elementele de recuzită care îl definesc, ori sinonimele lui: „lugubru”, „sinistru”, „fioros”, „mortuar”. Să se observe și că, excepție „Panoramă”, în toate situațiile, descrierile sînt făcute fără
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o reală afinitate, cum a fost cea cu Cezar Petrescu. îi despărțeau nu numai 13 ani, ci și numeroase idei și atitudini. Moartea prematură a romancierului suprimase dintr-odată aceste distanțe. Neîndoielnic, Bacovia vedea în ea un semn că îi sosise rîndul. Sfîrșitul său a survenit dimineața, la 8,20. întors cu fața la perete, înainte de a-și da sufletul, ar fi spus, silabisind: „Ce în-tu-ne cime! Vi...ne în... tu... ne... ri... cul...”,4) vorbe emoționante, menite să devină celebre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o rugăciune...”, „Și vijelios se-nalță/ Pulberea departe-n fund” etc. Eu unul nu 1-aș suspecta nici măcar pe jovialul Minulescu (al cărui comportament se aseamănă, nu o dată, cu al celebrului Mitică) că întrebuințează în mod pervers cuvîntul, cînd scrie: „ Sosesc din larg, misterioase/ Ca niște semne de-ntrebare.../ Nu știm din care fund de lume”. Nici unul din acești autori nu-i vinovat de modificările intervenite în percepția noastră. Dacă s-ar întoarce printre noi, cred că ne-ar cam bate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
procură), ca din partea lui Eminovici, pentru a-i susține procesul. Avocatul a pus, pe vechilimea, data de 21 decembrie 1849, dar Eminovici, din cauza nașterii băiatului, n-a putut ajunge la Iași, în acea zi. De-abia la 23 decembrie a sosit Eminovici la Iași. Pe vechilimeaua pregătită de avocat, încă din 21 decembrie, apelantul a semnat cu altă cerneală: "G. Eminovici Kăminar", iar dedesubt, Judecătoria ținutului Eșii, secția a II-a a făcut autentificarea iscăliturii lui Gh. Eminovici, "precum și de față
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încă rumeneala sănătoasă a obrajilor. Era totdeauna curat îmbrăcat"22. Colegii săi l-au văzut sociabil și plin de voioșie, un cititor pasionat, de unde i-a venit în școală oarecare faimă (Gr. Goilav). Vasile Bumbac își amintea că, de-abia sosit la Cernăuți, Mihai i-a recitat destul de bine (ziemlich gut) o poezie de Alecsandri. "Naiv, veșnic rîzînd și recitind pe de rost balade populare, avea o memorie excelentă și era de toți agreat".23 Cu învățătura a pornit-o bine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
obositor și cu multe popasuri, făcute fără pretenții, prin case țărănești. Revista "Familia" îi făcuse numele cunoscut printre "studenții" din Blaj, dar aceștia s-au mirat cînd l-au văzut așa de rău îmbrăcat, la sfîrșitul lunii mai, cînd a sosit la Blaj. Ștefan Cacoveanu spune că " Era într-un surtuc de peruvian negru, ros, scurt în mîneci și rupt în coate; în niște pantaloni de altă culoare (gălbui mi se pare) scurți, de i se vedea de sub ei pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
știm pe unde a stat și cum a trăit. Nu ți-a mai rămas ceva?" îmi zicea sărmanul, cu o față palidă, demnă de compătimit... Venea seara, cina și se suia în podul grajdului de la seminar"95. Cînd i-au sosit de la părinți 5 galbeni, și-a cumpărat un sac de grîu, l-a dus la moară, l-a măcinat și a lăsat să-i facă un cuptor întreg de pîine, ca să aibă pîinea asigurată. Fructe găsea în piață 97. În preajma
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]