23,406 matches
-
de stil. Scuza trimite la cauze intime: „nu mi-am văzut sănătatea (din pricina a multor Întîmplări nenorocite...)”... Trecem peste alte dedicații, scrisori justificatoare, răspunsuri, unele scrise cu haz, altele Într-un stil comercial neutru. În procuvîntarea la Sfînta Evanghelie (1840) tonul devine mai radical. Concurența este mare, tipograful trece la represalii: „Primiți-o, vă rog, - zice el despre cartea nouă - și lepădați hîrțoagele cele prescrise de la unii-alții, fiind cu totul pocite și foarte departe de Înțeles...” Altă dată face elogiul melosului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de multe gorgoane am fugit cît am putut, Și am urmat cuviinței, peste reguli n-am trecut. Am tîlmăcit, Însă astfel, nu luînd toate de rînd, CÎt să nu scaz un oligon, precum văz alții făcînd, Ci am căutat la tonul zicerilor românești Ș-am potrivit glăsuirea ca-n vorbirile firești. Căci În alt chip de a face ar fi cu totul prostesc Și aproape de nimica, ca lucru copilăresc. Aș mai zice, dar de surdă o să-mi pierz scumpul meu ceas
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pare o anticipare a clarității, geometriei argheziene. Pann mai introduce două principii: cuviința și regula (retorica). Scrisul trebuie, dar, să urmeze buna-cuviință, adică firescul, bunul-simț și, neapărat, sistemul de reguli (retorice). Cuviința a luat-o de la proverbele românești, ca și tonul (stilul) expresiei. El face și o mică teorie asupra tîlmăcirii, justificînd prelucrarea. Dar să rămînem la nemulțumirea față de scrisul gorgonat și la obediența poetului față de reguli. Termenul de gorgon vine din muzica psaltică și Înseamnă scurtarea la jumătate a duratei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru că de la capitolul al III-lea încolo scriitorul nu mai aude și nu mai recunoaște "vocea" naratorului (ipostaziată ca formă de manifestare a inconștientului, a "dublului") o voce de acum încolo străină și impersonală, ce relatează "din off", pe un ton neutru, povestea unui oarecare Anton Klentze zis și Clenciu sau "Bizu", după numele cel de taină. Ca atare, trebuie să primim cu rezerve opinia lui Marian Papahagi potrivit căreia Bizu ar avea drept sursă de inspirație acea predispoziție "muzicală" inconștientă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu sine și cu traiul idilic-patriarhal care-i fusese prescris în romanul anterior. Înțelepțit, Bizu nu numai că regretă scrisoarea, dar ajunge chiar să justifice (ca o porta voce a autorului însuși) tehnica originală a romanului, explicând absența "unității de ton" și rostul secvențelor teoretizante din partea de final: "[...] scenele copilăriei sunt experiențele firești ale primului contact cu lumea. Copilul are o viață de simțuri și nu una de reflecție; printr-însele întreprinde, așadar, cunoașterea vieții. De îndată ce a ajuns la maturitate, suma
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
elevii au deprinderi corecte de citire, citirea-model le oferă ocazia de a învăța prin imitație exprimarea clară, corectă, fluenta în comunicare, intonație portivită semnelor de punctuație etc. Acest procedeu de citire-model obligă practicienii la respectare unor cerințe: pronunție clară, corectă; ton potrivit conținutului citit; intonație adecvată, corespunzătoare semnelor de punctuație; 29 citire în ritmul potrivit nivelului clasei/elevului căruia ne adresăm; antrenarea citirii conștiente prin solicitarea elevilor de a urmări (cu degetul, cu bețișorul, cu stiloul închis, cu creionul etc) pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
bucăți de hârtie, în perdea, în morisca etc; umflarea baloanelor; aburirea oglinzii prin expirul aerului pe buze sau pe nas; exerciții de inspir și pronunțare pe expir a unor versuri „Ce frumos miroase floarea!”, numărare rapidă, de emitere a unor tonuri muzicale; exclamații, interjecții; pronunțarea prelungită a unor vocale. 34 EXERCIȚII PENTRU ANTRENAREA ȘI DEZVOLTAREA APARATULUI FONOARTICULATOR exerciții pentru mobilitatea fetei și expresivitatea facială (imitarea rasului, imitarea anumitor stări/trăiri); exerciții pentru mobilitatea maxilarelor; exerciții pentru motricitatea limbii; exerciții pentru gimnastică
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și 19, iar Austin Warren, de capitolele 3 și 8 și 15-18. Dar cartea reprezintă un veritabil exemplu de colaborare, autorul ei fiind punctul de vedere comun al celor doi semnatari. Intre ei rămân, desigur, unele mici deosebiri privind terminologia, tonul și sublinierea ideilor ; totuși ei îndrăznesc să creadă că acordul atât de substanțial realizat de două minți diferite compensează aceste neajunsuri. Ne rămâne să mulțumim domnului Stevens și departamentului de studii umanistice al Fundației Rockefeller, fără al căror ajutor cartea
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
semenilor săi. În cele din urmă, înfrânt, convins de inutilitatea protestului său, el reintră în mediul domestic, rutinier. Odată cu romanul Băiatul popii (1933) gazetarul-romancier e hotărât să atace mecanismul viciat al politicianismului, o zonă a vieții publice bine cunoscută lui. Tonurile devin acum excesive, pendulează între alb și negru, iar acțiunea se mută în lumea satului: politicienii veroși, în frunte cu ministrul de interne, ajutați de notabilitățile locale (primar, șef de post), îi obligă pe oameni să voteze după cum cer interesele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
întreagă despre Modelul cultural european, recent publicată în volum (București, Humanitas, 1993) este și Constantin Noica. prefața, Scrisoare către un intelectual din Occident, pare efectiv lipită, scrisă probabil la sugestia autorităților, pentru a se salva cartea propriu-zisă. În orice caz, tonul, stilul, orientarea sunt profund diferite. Textul datează din 1987 și el conține multe din clișeele epocii (dar și ale extremei drepte dintre 1930-1940), începând cu pretinsa decadență și agonie a civilizației occidentale. Ea din nou atenție ! urâțește lumea, se caracterizează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de prestigiul său european, latent, potențial. Chiar dacă realizările rămîn încă minore, prin cărțile noa ce se tipăresc, în scurtă vreme limba noastră se apropie cu literatura de surorile ei și nația română s-așază cu drept cuvânt între națiile Europei. Tonul devine moderat, realist și el își găsește cea mai potrivită expresie într-o formulă ca aceasta ce aparține tot lui Kogălniceanu: O literatură de care să ne putem făli și înaintea străinilor. Venind în întâmpinarea acestui program, Gh. Asachi publică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mine, Ion Maiorescu, nu mă va înșela forma din afară, niciodată (s.n.). pentru el, moravurile și cultura apuseană, ideile noi, progresiste, sunt deci simple forme, forme din afară, goale. Adică așa cum va spune peste trei decenii și Titu Maiorescu. prin tonul său, acest articol, publicat de Gh. Bariț în Foaia sa, a surprins, provocând o adevărată polemică, răsfrântă negativ și în cariera didactică a lui Ion Maiorescu. Se va zice, poate, că acest critic avea în vedere doar aspectul cultural al
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
produs reacțiuni identice. Se întreba deci Francesco de Sanctis: Ce este libertatea fără oameni liberi? Sunt forme fără conținut (s.n.) ... rugăciuni fără credință, soldați fără patrie. Expresiile ne sunt cunoscute: forme fără fond, stafii fără trup, iluzii fără adevăr etc. Tonul superior distant, solemn și categoric aparține însă în tot cazul, în primul rând, lui Titu Maiorescu. <endnotelist> I. România și Europa 1. pentru Europa, in: Cotidianul. Supliment Cultural. Litere, Arte. Idei, IV, 48, 19 decembrie 1994. 1. Adrian Marino, Dosarul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Cântece de temniță: «Stau singur În celulă și cânt despre soare, despre lumină, despre vânt și despre revolta ce o simt oricând În oamenii acestui pământ!» Se concentrează aci o categorică replică la Florile de mucegai ale lui Arghezi (Ă). Tonul poemelor lui Radu Pădure (Ă) păstrează din gravitatea momentului tocmai acea combativitate (Ă) care se transmite nemijlocit lectorului ca la citirea poemului Margheritei Aligher, care imortalizează eroismul Zoiei Kosmodemianskaia sau a cunoscutei Balade a acelui care torturat cântă (Ă). Sau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a sugera ura străveche a poporului contra asupritorilor lui succesivi, care i-au barat accesul la viață și la posesia țarinii muncite. De aceea «șfichiul» acesta verbal colorat e plin de mânie justă Învârtit parcă de un Antim Ivireanu, corespunde tonului de imprecație usturătoare a poetului, Împotriva „căftăniților”. Deci limbajul de „didahii” sau de mustrări biblice vehemente, reprezintă pentru Dan Deșliu un mijloc de materializare a suferințelor istorice, de localizare În timp a acestora și nu un artificiu, pitoresc dar steril
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din ce În ce mai puțin numeros. Poeții au Început să capete o tot mai serioasă dragoste de lucrurile concrete, ei preferă să viseze deasupra documentelor vii și visul lor incită la acțiune, e combativ și mobilizator, cu unele excese. (Suntem departe deci de «tonul elegiac» pe care-l constata un recenzent al poeziei păcii, ori acolo unde acesta se Întâlnește avem de a face cu un accident). Lirismul lor a câștigat În adâncime. (Ă). Spre convingere, n-avem decât a reciti pe Maria Banuș
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
23 August - pe o treaptă nouă, calitativ superioară. (Ă). Exemplul lui Virgil Teodoreseu socotim că este elocvent. Am amintit mai Înainte despre poezia pe care acesta o publică - În numărul din iulie-august 1949 al Vieții românești, subliniind cu acest prilej tonul general abstract, pe care-l avea și poemul său Căderea burgheziei-Închisoare și celelate versuri publicate atunci de revista bucureșteană. În numărul 8, din august 1950, al aceleiași reviste, Virgil Teodorescu publică În cinstea lui 23 August poezia Întâlniri, care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ai proletcultismului rămânând neatinși - ba, dimpotrivă dați ca exemple pozitive - continuând să publice volume an de an, continuând să fie distinși cu Înalte decorații. Precizăm că, În paginile următoare, nu vom face o cercetare exhaustivă a intervențiilor - destul de asemănătoare ca ton, exemple și atitudine analitică. Vom reține doar câteva, pentru a ne lămuri despre conținutul campaniei În discuție; de asemenea reproducerea acestora mai puțin prescurtată ne va familiariza nu numai cu nivelul subliterar al liricii ci și cu tipicul ideologizant, canalizator
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realizate ale tinerei noastre poezii. Iată o reușită demascare a ridicolului voiaj politic făcut de misitul trusturilor americane În capitala Franței dolarizate: «Scuzați deranjul, Mister Acheson! - Se-ntâmplă că răbdarea-și umple sacul. Ce mai scandal, ce lipsă de bon ton; poporul Franței v-a trimis la dracu! Doar ați venit cu surle de războiă poporul Însă - naiba să-l mai știe - nu vrea măcel! Ei! Dacă nu vrea el, ce-i facem, mister, ca să fie?» (Eugen Frunză, Sub steagul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
limba franceză din țară; Petru Grigoriu, Joachim Boloș, Mihai Vartan, Nicolae Calustian, Andrias Ovanis, Toma Grigoriu, frații Găină (Ștefan, Mihai, Gabis, Luca), Ariton Gheorghiu, Garabet Muradovici, Garabet Aburel - comercianți; Cristea Mardiros, Dimitrie Kiopol - fabricanți; Marin (Mișu) Malhasovici - farmacist; Marcel Capril, Toni Ștefănescu - funcționari; Filip Hudic - inginer, șeful Serviciului Tehnic al orașului Bacău; Gabriel Ștefănescu, Toma Goilav - avocați; Iacob Manea - judecător; Andrei Vraste - librar și tipograf. Anumite repere privind evoluția demografică a Bacăului din intervalul 1920-1930 ne sunt oferite de rezultatele unui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primele din spațiul vechiului Regată, asfaltarea străzilor centrale sunt doar câteva din elementele probatorii ale acestui proces. Totuși, în pofida acestor progrese, în pofida pașilor făcuți de administrația locală spre civilizația urbană de tip occidental, nota dominantă a orașului a fost în ton cu deprinderile balcanice ale locuitorilor săi. Deloc întâmplător, habitatul urban a înregistrat până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial numeroase carențe în ceea ce privește condițiile de igienă și starea de sănătate a locuitorilor. Elocvente, în acest sens, sunt mărturiile lui Costache
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în fața judecății Consiliului de Război al Armatei. Decizia a fost menținută până pe data de 24 ianuarie 1919, când, printr-o altă ordonanță a Primăriei, se anunța faptul că „(...) începând de mâine, 25 ianuarie, toată lumea va avea pâine”. Anunțul era „în ton” cu solemnitatea momentului, pe 24 ianuarie 1919 împlinindu-se exact 60 de ani de la Mica Unire. La sfârșitul Primului Război Mondial, nivelul de trai al locuitorilor orașului Bacău a scăzut foarte mult în comparație cu cel din perioada antebelică. Până la relativa stabilizare din 1924
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Acest pasaj provine din prima parte a cărții și ilustrează spiritul de dreptate al regelui, care își protejează supușii împotriva abuzurilor de putere ale propriilor săi agenți. Se găsesc aici toate calitățile de stil ale lui Joinville, cu vivacitatea de ton dată de folosirea stilului direct. Dar, dincolo de tablourile familiare regele făcînd dreptate în camera sa sau sub stejarul din Vincennes sau în grădina Parisului -, aici este descris întregul mecanism de apel la justiția regelui, fundament esențial al progreselor puterii regale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
filosofilor rezumată de Condorcet "În Franța, Bayle, Fontenelle, Voltaire, Montesquieu și școlile formate de acești oameni celebri luptară în favoarea adevărului folosind pe rînd toate armele pe care erudiția, filosofia, spiritul, talentul de a scrie le pot procura rațiunii; luînd toate tonurile, folosind toate formele, de la glumă la patetic, de la compilația cea mai savantă și mai vastă pînă la romanul și pamfletul zilei; acoperind adevărul cu un voal care proteja ochii prea sensibili și lăsa plăcerea de a-l ghici; mîngîind prejudecățile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
armăsar zălud care și-a pierdut călărețul în luptă, oceanul fără stăpîn cotropește pămîntul. Gîndiți-vă la viclenia mării, amintiți-vă cum făpturile ei cele mai temute lunecă sub apă, invizibile de cele mai multe ori și mișelește ascunse sub cele mai frumoase tonuri azurii. Gîndiți-vă de asemenea la splendoarea și frumusețea diavolească a multora dintre triburile ei cele mai necruțătoare, precum și la forma delicată a multor specii de rechini. Gîndiți-vă încă o dată la canibalismul universal al mării, ale cărei creaturi se devorează unele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]