3,037 matches
-
atât mai mult cu cât azi unii percep acest dialog ca un sentiment care-i separă de generațiile trecute, în loc de a cerceta transcendența operei lor în confruntarea inerentă cu timpul și spațiul dat. Ceea ce răzbate în lucrare este efortul acestor înaintași de a purifica prin medicină acest colț din univers care este asigurarea sanogenezei omului. Modul cum acești înaintași au purtat istoria medicinii pe umerii lor și nu s-au prăbușit sub greutatea ei, devine o paradigmă profesională general valabilă pentru
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
trecute, în loc de a cerceta transcendența operei lor în confruntarea inerentă cu timpul și spațiul dat. Ceea ce răzbate în lucrare este efortul acestor înaintași de a purifica prin medicină acest colț din univers care este asigurarea sanogenezei omului. Modul cum acești înaintași au purtat istoria medicinii pe umerii lor și nu s-au prăbușit sub greutatea ei, devine o paradigmă profesională general valabilă pentru urmași. Până la urmă trăim la umbra idealurilor și cutezanței lor, ceea ce face ca «arhetipul memoriei colective» să-i
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mulți alții), oferă autentice metadeschideri pentru evoluția și progresul medical firesc al acestei zone a Moldovei, ca și a medicinii în general. Atari metadeschideri ne obligă a privi trecutul cu respect și admirație, deoarece în condiții mai grele de muncă, înaintașii au găsit elanul de a sluji profesiunea și a nu lăsa trecutul să se stingă, iar în condițiile în care viitorul este întotdeauna legitim a fi superior, pasiunea lor, cel puțin, reprezintă o metadeschidere. Derrida afirma că viața are valoare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Constantin Voinescu, dr. Iorgu Arnăutu (1980 1984): se modernizează unele secții, se înființează gospodăria anexă a spitalului, se ameliorează aspectul interior și exterior al spitalului prin amenajarea holurilor, parcului, aleilor cu amenajări florale și peisagistice inclusiv cele două busturi ale înaintașilor noștri în domeniul chirurgiei și pregătirii moașelor (Nicolae Hortolomei și Anastasie Fătu) aflate în fața spitalului. Dr. Dumitru Drăghici, dr. Costică Bolea, dr. Theodor Zavate (1984-1989), perioadă în care se înființează Policlinica cu Plată, prima tentativă de a se reveni la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
readus în actualitate pentru folosul celor de azi și mai ales pentru folosul celor de mâine, în sfârșit era ca o invitație pentru a evoca transcendența. Totul părea logic, pentru că năzuința către transcendent se realizează prin abnegație și dăruire, iar înaintașii noștri au dovedit-o cu prisosință în marile încercări ale istoriei de la care nu au abdicat, lăsândune nouă un adevărat tezaur de realizări și gândire pragmatică, ca un îndemn perpetuu pentru mai bine. Așa cum prezentul fără trecut este o utopie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
actor principal este generația trăitoare actuală, generație care are obligația morală să asigure transcendența valorilor care s-au acumulat de-a lungul istoriei. Iată de ce cred cu tărie că prin această monografie ne-am făcut o datorie de onoare față de înaintașii noștri, față de contemporani și mai ales față de cei ce vor veni, scoțând la lumină și acest domeniu atât de apropiat sufletului și vieții unei comunități cum este sănătatea, fără de care este greu să ne imaginăm binele și frumosul în viața
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
aceea o lectură nouă a gândurilor poetului despre frumos și arta sa discerne valențe mai puțin cunoscute, descoperă punți noi care îl leagă de tendințele viitoare ale poeziei. Substanța sensibilității poetice moderne se prefigurează în contururi semnificative la acest remarcabil înaintaș:reveria neliniștită, meditația existențială despre singurătatea și incomunicabilitatea omului modern, trăirea momentelor istorice de criză spirituală și încercarea de a le rezolva în artă, întoarcerea către mitul elen, valorizându-i vitalitatea în sensul marilor întrebări, mereu actuale, despre condiția umană
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
opere este important deoarece autorii lor sînt precursorii pedagogiei moderne. Idei precum: periodizarea vîrstelor, învățarea prin intuiție, conformitatea educației cu vîrsta elevilor, organizarea învățămîntului pe clase și lecții, principiile didactice, individualizarea instruirii și multe altele nu aparțin epocii moderne, ci înaintașilor ei. Analizînd educația și principiile sale, Jean-Jacques Rousseau a pus în lumină marea importanță a pedagogiei ca știință a educației și necesitatea de a se înlocui în educație acțiunea empirică cu acțiunea luminată de știința pedagogiei. Rousseau a trezit interesul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
deoarece nu toate cunoștințele se pot însuși numai pe cale intuitivă. 3.11. Învățarea activă Alături de intuiție, conversații și vizite, Vives recomandă și activitatea practică pentru o bună însușire și fixare a cunoștințelor. Victor Garcia Hoz îl consideră pe Vives drept înaintașul direct al teoriei americane "learning by doing" (a învăța făcînd). Rabelais cerea ca însușirea cunoștințelor să se facă în mod activ, prin intuiție, plăcut, pe baza stimulării interesului. "Îndrumat astfel, Gargantua s-a dedat învățăturii cu atîta rîvnă, încît, nelăsînd
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
românească de după revoluție nu mai reprezintă un secret faptul că literatura este lăsată să piară fiindcă, în marea lor majoritate, scriitorii n-au aderat la politica Frontului. Sistemul tovarășului Iliescu este infinit mai bine pus la punct decât cel al înaintașului său. Dumnealui nu ne mai cenzurează pe bucăți, ci la grămadă. Conștient sau nu, acest lucru i-a fost ușurat și de faptul că la ora actuală Uniunea Scriitorilor nu mai funcționează nici măcar cât sindicatul unei fabrici de mături. Liderul
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
republica sa să se schimbe tot, dar să nu se revizuiască nimic), marele dascăl care ne învață din când în când ce e de făcut comite totuși o eroare de calcul elementară. Uită să ia în considerație faptul că și înaintașul tovarășului Iliescu își luase toate măsurile de precauție pe care ar fi putut să le ia și nu i-a folosit la nimic. Text apărut în 22, numărul 20 din 1992 P.S.: Marele secret al dosarului privitor la evenimentele din
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
om cinstit celor care, pentru a-și atinge scopul, au făcut totul. Adică nu s-au sfiit să se folosească de cei ce au murit pentru libertate ca să poată să ia puterea; nu s-au sfiit să-i împuște pe înaintașii lor în noaptea de Crăciun, ca să poată evita un proces real al comunismului; nu s-au sfiit să cheme anumite pături sociale împotriva altora ca să poată dezbina și să poată supune; nu s-au sfiit să inventeze lovituri de stat
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de a anunța în Piața Revoluției ori în Piața Universității că s-ar fi decis să-și poarte mai departe crucea sa.) Dar iată că, de data aceasta, a avut sfetnici mai buni decât de Sfintele Sărbători și că experiența înaintașului său nu a fost în zadar. Ea l-a învățat că în aceste locuri puterea nu mai trebuie să facă nici un miting. Și, nu întâmplător, în ciuda șanselor sale demne de invidiat, a devenit candidat oficial la Zalău. Însă nu întâmplător
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
va putea să lupte eficient cu oamenii legați de vechile structuri și, la nevoie, chiar și cu sine. Fiindcă el va trebui să renunțe de bunăvoie la o parte din drepturile moștenite de tovarășul Iliescu pentru republica sa prezidențială de la înaintașul său. Or, acest lucru nu-l poate realiza, sub nici o formă, un outsider cu care poate face oricine orice, ci doar o personalitate puternică, în măsură să înțeleagă lucrurile cum trebuie, să pună binele țării mai presus de sine și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
bun decât el. V-aș înțelege că gândiți așa dacă aș afla că tot ceea ce am trăit noi în decembrie ar fi fost un simplu coșmar; că, în realitate, cel care stă astăzi pe tron l-ar fi ucis pe înaintașul său cu propriile sale mâini, turnându-i otravă în ureche în timp ce dormeaă Dar, din nenorocire, lucrurile nu s-au petrecut așa, iar tragedia noastră a fost infinit mai mare decât cea shakespeareană. Fiindcă bătălia pentru tron n-a avut loc
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și cazuri de adeziune pornită din convingere, iar, în aceste cazuri, tema vinovăției nu mai este la locul ei”. În această parte a discursului său nu pot să mai fiu chiar deloc de acord cu filosoful Andrei Pleșu, măcar fiindcă înaintașul tovarășului Iliescu a avut și el adepți absolut convinși. O dovadă în acest sens este că unii dintre aceștia îl elogiază în continuare, chiar și de la înalta tribună a parlamentului. Pe de altă parte, faptul că te alături cuiva care
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
se făcea simțită, Carol al II-lea revenise la conducerea țării pe căi cu totul nedemocratice, factori ce au grăbit și moartea lui, survenită subit la 22 decembrie 1930. Vintilă Brătianu Își doarme somnul de veci tot la Florica, alături de Înaintașii familiei. Născut la moșia Florica, În ziua de 13 ianuarie 1866, Constantin I.Brătianu este singurul dintre cei trei frați pe care destinul avea să l ducă În timp până În epoca Întunecată a comunismului. Om instruit, de Înaltă ținută intelectuală
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Același Dimitrie Brătianu realiza, în cuvântarea sa către noul suveran, la intrarea acestuia în București o legătură simbolică între prințul de Hohenzollern și doi dintre domnitorii importanți ai istoriei românilor, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Amândoi erau prezentați drept înaintași ai noului monarh, creându-se în felul acesta o linie descendentă pentru un prinț venit din alt spațiu istoric, dar care urma să aibă o misiune deloc ușoară: "Fă din această frumoasă țară sentinela înaintată a libertăților moderne, bulevardul nebiruit
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
perioada cea mai fericită și luminoasă din viața sa. A avut, Între altele, parte de marea satisfacție să observe că populația din Basarabia Începuse să participe activ la viața României, că tânăra ei generație, precumpănitor rurală, se lepădase de tarele Înaintașilor ei, de aceea reținere și timiditate În raporturile cu târgoveții, În majoritate ruși, că Își formase o conștiință a egalității cu toți ceilalți oameni ți Începuse să se simtă stăpână la ea acasă. Din nefericire insă, În 1940, Basarabia a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de acte aflate În țară. Mai multe studii și articole a dedicat Paul Mihail de-a lungul acestor cinci decenii și jumătate, cercetării și descrierii manuscriselor, problemelor privind circulația În Țările Române și dincolo de frontierele lor. Între manuscrisele moștenite de la Înaintașii săi, s-a aflat și o copie a cronicii lui Neculce, realizată de nepotul marelui cronicar, ieromonahul Ioasaf Luca. Semnalată Încă din 1948, această versiune a cronicii lui Neculce a văzut lumina tiparului abia În 1980, cu jertfa materială a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nr. 628, 1942) Pr. Vasile Țepordei Preotul și jurnalistul Vasile Țepordei s-a născut la 5 februarie 1908 În Comuna Cârpești din sudul Basarabiei din părinți țărani originari din cătunul Țepordei de lângă comuna de răzeși Cuhureștii de Jos, jud. Soroca. Înaintașii familiei, o parte au trecut Prutul În jud. Galați când sudul Basarabiei a fost reanexat la imperiul rus. În anul 1881 s-a născut Ion care rămânând orfan la 4 ani este luat de bunicul preot (a trăit 118 ani
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
data înființării ducatului Bucovinei, sunt vehiculate mai multe date. Dar să ne întoarcem pe strada Domnească din Cernăuți ("Mica Vienă"). Vedem același om scund, tescuit de cotidian, bolnav de românism ("boală" istorică de care au suferit Eminescu și alți iluștri înaintași), vorbind mai departe. Este duminică, 10 mai 2015. Stop cadru. Ne întoarcem cu 95 de ani în urmă: "Luni, 17 mai 1920. La orele 9,30, trenul regal intră în gara Cernăuți. Din toate piepturile izbucnesc urale nesfârșite. Muzica militară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Dar la fel visează oricare dintre colegii noștri, dragă Vasile. Altfel la ce bun am mai scrie, dacă n-am crede în scrisul nostru? Marele Mihai Eminescu, de la care avem a învăța întreaga noastră viață, vorbea cu atâta admirație despre înaintașii săi. Ți-aduci aminte neuitatele rânduri din Epigonii: Voi credeați în scrisul vostru [...] sfinte fire vizionare". Noi în ce să mai credem? Dacă mă consider sau sunt considerat un scriitor incomod?! Da, sunt într-un anumit fel, dar cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
activă. O împărtășesc în întregime. Mie-mi plac însă mai mult spusele lui Voltaire cum că "poezia este muzica sufletului", dar nu a tuturor, ci doar a "sufletelor mari și sensibile". De fapt, mie personal, mai dragi îmi sunt cugetările înaintașilor noștri de la care învăț ce-i poezia. De la Mihai Eminescu și George Coșbuc, de la Tudor Arghezi și Nichita Stănescu, de la Vasile Levițchi și Grigore Vieru, de la Adrian Păunescu și Ioan Alexandru și de la mulți, mulți alții. Scriu de obicei destul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
înalte care ard în bătaia vântului de dimineață, sicriul urcă printre drapelele cernite ale regimentelor. Sicriul este însoțit de familia defunctului, M.S.Regele Mihai, urmat de mareșalul Antonescu Ăfostul subaltern al generalului Prezan în războiul reîntregirii, care spre deosebire de ilustrul său înaintaș, era ,,ambițios, autoritar, încăpățânat și impulsiv...) În acorduri funebre, primul ierarh al țării pășește cel din urmă spre sicriu rostind ultimele cuvinte de rugă:,,Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească”. Este cea mai augustă slăvire a marelui mister
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]