4,240 matches
-
de romîni în 1916. Cercetînd mai departe în subsolul Kremlinului, generalul a dat și peste restul lucrurilor depuse, a informat guvernul despre ceea ce constatase și imediat s-a luat hotărîrea ca tot ce fusese încredințat Rusiei în 1916 să fie înapoiat Republicii Populare Romîne. Astfel, mi se pare legitim ca acest fericit episod din istoria noastră să fie legat și de numele generalului, dar și de cel al colaboratorilor săi, care au îngrijit, au studiat, au curățit și restaurat, cînd era
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a dat și peste restul (subl. ns., V. M.) lucrurilor depuse...". După cum afirmă acad. G. Oprescu, Vedenin l-a asigurat că guvernul sovietic „a luat hotărîrea ca tot (subl. ns., V. M.) ce fusese încredințat Rusiei în 1916 să fie înapoiat“ României. Este în afară de orice discuție că Tezaurul României evacuat la Moscova și depus în anume compartimente la Kremlin, în locuri precizate clar în procesele-verbale de predare-primire, valori puse în casete, lădițe, saci, toate sigilate și verificate de mai multe ori
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pentru a face lumină asupra unei probleme atât de încâlcite și voit controversate ca aceea a Tezaurului României pus „la păstrare “la Kremlin în 1916-1917. * Astăzi, se mai adaugă însă un mare număr de alte probleme legate de soarta valorilor înapoiate în 1956. Date fiind permanentele „organizări“ și „reorganizări“ ale tuturor muzeelor din țară, după 1956, ne întrebăm dacă ceea ce s-a adus atunci de la Moscova a fost înapoiat, conform evidențelor existente, proprietarilor de drept - muzee, colecții, biserici, mănăstiri etc. ? În
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
adaugă însă un mare număr de alte probleme legate de soarta valorilor înapoiate în 1956. Date fiind permanentele „organizări“ și „reorganizări“ ale tuturor muzeelor din țară, după 1956, ne întrebăm dacă ceea ce s-a adus atunci de la Moscova a fost înapoiat, conform evidențelor existente, proprietarilor de drept - muzee, colecții, biserici, mănăstiri etc. ? În volumul de față publicăm documente diverse - procese-verbale, protocoale, memorii, telegrame, scrisori, inventare, referate etc. - depistate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României, Arhiva Băncii Naționale, care dau o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au expediat toate sau parte din lăzile românești la Nijni-Novgorod și nu știe dacă toate au fost aduse înapoi". Karakhan a adăugat că cel dintâi ministru al României în Rusia se va putea ocupa de această chestiune când „se va înapoia, desigur, guvernului român tot ce se va mai găsi“. În legătură cu aceste declarații, trebuie semnalate și informațiile primite tot atunci de la dl. Philippovici, reprezentantul diplomatic al Poloniei în Rusia, conform cărora o foarte mare parte a aurului românesc ar fi fost
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai devreme, pazei poporului rus. Bolșevicii, având ferma intenție de a nu-l restitui niciodată, căutau o scuză pentru această spoliere. Au considerat că ultimele incidente le poate furniza ocazia dorită și au confiscat acest aur, adăugând că îl vor înapoia în mâinile poporului român liber. Acest act era de o rea voință scandaloasă. Într-o asemenea chestiune, bolșevicii nu puteau invoca doctrina marxistă și exproprierea bunurilor private. La 8 februarie 1918, Gentil, primul secretar al al Ambasadei Franței, a prezentat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al II lea război s-au amenajat trotuare și s-a regularizat albia pârâului. Părinții Tată mi-a fost Paul Ilie, pantofar, orfan de ambii părinți. Ucenicise În Sibiu, Își Însușise rapid meseria, și, bine apreciat de patron, ajunsese pantofar. Înapoiat din armată și război, la care participase ca pionier genist, la luptele pentru traversarea Tisei și eliberarea Budapestei În 1919, fecior bine făcut, muncitor și tăcut, șusterul Liuca i-a căzut cu tronc Mamei, Saveta Munteanu, o fetișcană zglobie, de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
drumul Tribunului Axente Sever spre Alba, cetatea pătimirii ardelene, devenită inima României Mari. În zilele mai reci, cubicul și Visa Înghețau și ne scoteau din casă de dimineața până seara. Plecam din casă uscați și plini de viață și ne Înapoiam spre sfârșitul zilei uzi până la piele și zgribuliți de frig. Un ceai fierbinte, hăinuțe uscate și... urcați În pătuț intram rapid În lumea visurilor pline de farmec. A doua zi o luam de la capăt. Nimeni nu se Îmbolnăvea deși sunt
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Însoțea, de ce vrei să-l nenorocești? Este mult prea pirpiriu pentru regimul școlii de aviație. Mai ține-l un an acasă. Dă-i să mănânce bine și hai cu el, la anul. Mama mi-a Înțeles durerea și ne-am Înapoiat acasă dezamăgiți. Când au aflat rezultatul, mătușa Anghelina și nenea Marincaș le-a propus părinților un alt plan de acțiune, pe care și l-a Însușit și directorul școlii din Axente, Învățătorul Gheorghe Jarcău, apropiat de familie. Urma să continui
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mea, Negrea Vasile. Mă ajuta adesea, dar trebuie să recunosc că iroseam și foarte mult timp jucându-ne prin curte și numai când se apropia Întunericul ne aminteam de lecțiile pentru ziua următoare. Dar, anul a trecut și m-am Înapoiat În sat ca licean În clasa a II-a. Mă simt obligat să amintesc pierderea În acest an (1937) a două suflete dragi: Bunica Raveca În luna octombrie 1937 și nenea Tănase Marincaș, la sfârșitul vacanței de iarnă (6 ianuarie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mine și Îi rezistam; la dans mam mai Încurcat, dar țigara n-am putut-o fuma decât pe jumătate. Tata, mare fumător, mă Încerca adesea, dându-mi În tindă o țigară ca s-o aprind În bucătăria de vară. Mă Înapoiam cu jăratecul pe vătrai și țigara În cealaltă mână, fără să o pun În gură. Poate mă vor Înțelege și ierta studentele pe care adesea le admonestez părintește pe culoarele facultății și chiar colegii mai tineri, care Îmi umplu biroul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care Îmi umplu biroul de fum, deși știu că sunt nefumător. În vacanța de vară 1938, m-am Înhămat la muncile agricole, lucrând În rând cu părinții, unchiul Milian și tișa (mătușa) Anuța. Eram În fruntea echipei și adesea mă Înapoiam pe rândul de porumb sau de cartofi s-o ajut pe Mama sau pe frații rămași În urmă. Sâmbăta după-masă și Dumineca dimineața, Împreună cu Tata, Îl ajutam pe unchiul Milian la sacrificarea animalelor și vânzarea cărnii, eu fiind În general
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
strecurat până la vacanța de Crăciun, după care ne-am despărțit, eu Întorcândumă la unchiul Aurel iar cei doi prieteni găsindu-și alte culcușuri. Primul an de studenție s-a scurs destul de repede. Mi-am susținut examenele programate și m-am Înapoiat În mijlocul familiei și al satului, care fierbea sub știrile de pe frontul din vest, anunțata reformă agrară și seceta din răsăritul țării. Am intrat În această vâlvătaie. Mi-am ajutat familia și În același timp am participat activ la “viața butucilor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la altul, am maleinat toate cabalinele, am dispus sacrificarea celor pozitive și despăgubirea proprietarilor În câteva zile. A fost cel mai dur, dar și cel mai eficient examen profesional. Plecam din Brăila luni dimineața, mâncam pe unde apucam și ne Înapoiam În oraș doar sâmbăta. Nașa ne aștepta cu pește de Dunăre, gătit după cele mai diferite rețete. Seara mergeam cu domnișoara Rizoiu la cantina-restaurant a Sfatului Popular Raional, unde se dansa și se mai putea consuma În afară de pește și iepure
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
te vreau, și-acum / De vrei să mergi cu mine, gătește-te de drum.” (Elena Farago) Eleva Emilia Mărgineanu (Milly) Cu promisiunea de a ne scrie, eu am plecat În aceeași noapte spre București, iar Milica, devenită Milly, s-a Înapoiat la Liceul Comercial de fete din Blaj, unde era elevă, În ultimul an. Milly sau pe numele ei oficial Emilia Mărgineanu, era fiica mai mică a vecinilor lui unchiul Milian, Dumitru Mărgineanu (1881-1954) și Veronica Gabor (1887-1959). Au avut cinci
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o podoabă capilară foarte bogată, pe care și-o Împletea În una sau două codițe. Mersul sigur, cu privirea drept Înainte, Îi dădea o ținută aparte, fiind considerată de femeile satului, ca o “mândroșcă”, ceea ce nu mă supăra. M-am Înapoiat deci În București cu o mare achiziție sentimentală. Am dat imediat raportul doamnei Vasiliu, domnișoarei dr. Găzdaru și domnului conf. dr. Adameșteanu și am Închinat un “pahar de Târnave”, vin foarte apreciat și așteptat de toți, după care, viața și-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de specialitate la Școala Tehnică Veterinară din Grupul Școlar Agricol - Sibiu. Trustul Fermelor Alimentare de Stat din Ministerul Comerțului, prin adresa 534/51 mi-a oferit un post de medic veterinar la Ferma Agigea - Constanța. Unde să merg? M-am Înapoiat În sat și Împreună cu Milly ne-am ales Școala Tehnică Veterinară din Sibiu, la care mi-am depus imediat dosarul de angajare. În 4 august, cu adresa 1989 a Grupului Școlar Tehnic Agricol din Sibiu am fost Înștiințat de includerea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
8 nov. să le “cer părinților mâna” și În 10 nov. să ne logodim. Totul s-a desfășurat după aranjamentele noastre. În seara zilei de joi, 8 nov. am cerut-o pe Milly În căsătorie și vineri dimineața m-am Înapoiat În Sibiu, unde mă aștepta “surpriza vieții”. În jurul orei 1000, un ostaș În termen mi-a Înmânat un plic care dărâma toate planurile noastre: eram chemat pentru efectuarea stagiului militar, Începând cu 15 nov. Terminasem facultatea și credeam că fiind
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
vântul și ca gândul” În prima mea probă de călărie. L-am admonestat puțin, căci inima mi se făcuse cât puricele, dar după câteva clipe au rămas doar amintirile. Detașarea mea n-a durat decât două săptămâni și m-am Înapoiat În Piatra Neamț. Regimentul era În fierbere. Începuseră pregătirile pentru marea manevră de toamnă. Totuși, ca recompensă pentru activitatea depusă În Roman, mi s-a acordat o permisie de 5 zile. Mi-am revăzut pe cei dragi și a trebuit să
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care ulterior am introdus-o În meniul casei și am asistat la zdrobirea strugurilor pentru vin, Într-o dimineață, la puțin timp după crăparea zorilor, de către un copil gol-goluț. Câtă diferență față de aceeași operație practicată pe dealurile Târnavelor!!! Ne-am Înapoiat În P. Neamț. Trecuse termenul de concentrare și așteptam În fiecare zi “lăsarea la vatră”. În ziua hotărâtă s-a ivit un nou obstacol: s-a Îmbolnăvit de colici un măgar de la un punct de observație (OILA). Dacă moare măgarul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de apariția secției de pavoazare la Ecarisaj, pentru ai schimba locul de muncă și chiar obiectul muncii, căci făcându-se loc vacant de contabil, a fost trecută pe un post corespunzător pregătirii ei. În aceste condiții, plecam Împreună și ne Înapoiam Împreună, ca să nu mai spun că, nu era oră În care să nu găsim prilejul de a ne Întâlni. Eram iubiți de Întregul colectiv pentru tinerețea și fericirea noastră. Mi-am rupt totuși printre picături și timpul necesar pregătirii Examenului
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
colegii mai tineri nu a fost și nu este bine. Înscrisurile din Registrul de necropsie nu mai au decât, cel mult valoare statistică. Actul necropsic este un act științific, juridic și contabil. El trebuie să răspundă acestor cerințe majore. Se Înapoiase din Leningrad și dr. Valentin Popovici, fiul prof. dr. Ilie Popovici, În acea vreme Președinte al Consiliului Național al Agriculturii. A fost repartizat la disciplina noastră doar pentru puțin timp, profesorul considerând că locul lui este Într-o stațiune de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
trimiși la Stațiunea Rușețu. Comportamentul tânărului candidat În științe m-a impresionat plăcut și după mulți ani, când, după trecerea În lumea umbrelor a prof. Viorel Ciurea și a conf. dr. Macarie Iuliu, și-a exprimat dorința de a se Înapoia la Morfopatologie, mi-am dat avizul, considerându-l net superior contracandidaților: N. Manolescu și I. Bercea. Trebuie să menționez, de asemeni, Înființarea În anii ‘50 a Laboratorului Central Sanitar Veterinar de Diagnostic al Capitalei (LCSVD), situat În curtea facultății, cu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Îndreptam spre Sinaia sau Predeal, stațiuni pe care le suportam și eu și care ne atrăgeau mai mult. Milly și Corneluș În fața cabanei salariaților Institutului Agronomic de la Pârâul Rece Hoinăream zi de zi pe toate potecile turistice și adesea ne Înapoiam doar pe Înserate, obosiți, dar dornici de-a ataca În dimineața următoare un alt traseu, recomandat de turiștii care ne Însoțeau, deveniți prieteni de o viață. Frumosul era Întâlnit peste tot și cele 10-12 zile de farmec treceau fără să
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
laboratorului și să mi-o arate. Cunoscut În București, mă invita la toate reuniunile științifice și Îi făcea plăcere să mă prezinte personalităților prezente. Am participat astfel la lucrările Secției de Anatomie patologică a USSM, la conferințele regionale și naționale, Înapoindu-mă de fiecare dată cu un bagaj nou de cunoștințe și cu probleme care așteptau rezolvarea și În medicina veterinară. A Început o nouă perioadă de muncă susținută, care avea să dureze până În martie 1964, când solicitat să mă transfer
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]