2,340 matches
-
a lățit pe față un nou rânjet de la o ureche la alta. — Miranda? Sunt eu, Emily. Cu ce te pot ajuta? A Înșfăcat un pix și a Început să scrie ceva În mare grabă, timp În care fruntea i se Încruntase toată În efortul de a se concentra. Da, firește. Bineînțeles. Apoi, la fel de brusc cum Începuse, convorbirea s-a sfârșit. M-am uitat la ea, curioasă. Și-a dat ochii peste cap, ca pentru a se scuza că păruse atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
treizeci de ani, cu patru ani de căsătorie În urma lor - Încă nu se reproduseseră. De vreo șase luni Încoace tema cu pricina ajunsese de la stadiul de obsesie familială la cel de criză notorie. Sora mea părea Îngrijorată. Kyle s-a Încruntat. Părinții păreau gata să leșine din cauza tăcerii. Tensiunea era palpabilă. Jill s-a ridicat de pe scaun, s-a dus la Kyle și s-a proțăpit pe genunchii lui. Și-a Încolăcit brațele În jurul gâtului lui, și-a apropiat obrazul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
lăsat pe spate În scaun și mi-am rotit privirea prin birou. Emily era adâncită În studierea uneia dintre facturile Mirandei, În valoare de douăzeci de mii de dolari, de pe cardul de credit American Express, cu sprâncenele ei bine Îngrijite Încruntate de extrema concentrare. Proiectul Harry Potter se Înălța amenințător la orizont și trebuia să trec imediat la acțiune dacă voiam să apuc s-o șterg de aici pe ziua de azi. Lily și cu mine plănuisem un weekend consacrat exclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ale alcovurilor interzise, subțiidu-și tenul și sângele În acei pași numărați ai unui ritual subtil preparând treptat pentru arta de a fi femeie acele exemplare rare, pe care natura le iscă prin Încrucișări neprevăzute; avea fruntea Înaltă, abstractă; când se Încrunta, făcea cute urâte și clipea des din genele negre și lungi; un aer de irealitate: da, iată, am găsit, părea portretul unei ființe, pe care o văzusem Într-un tablou de nu știu care pictor al Renașterii, un tablou apocrif; poate tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
deschis, fără nici o sfială: este liniște și ordine pe aici ori e cum zice dumnealui? Poftim! Te rog! După o ușoară ezitare, învățătorul răspunse uitîndu-se drept în ochii prefectului: ― Este pace și liniște, dar e și multă sărăcie! Boerescu se încruntă puțin: ― Sărăcie, da, firește... Sărăcia însă nu intră în atribuțiile guvernului. Asta depinde de împrejurări și de oameni. Guvernul trebuie să țină cumpănă dreaptă și atît! Dragoș, ca o justificare, continuă mai viu: ― Desigur, dar vedeți dumneavoastră, suntem de-abia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ordonînd: ― Bogza!... Aide!... Gata!... Un jandarm înarmat se ivi în ușă, bătând din călcâie. În ogradă și în uliță erau strânși vreo treizeci de țărani. Vestea că învățătorul a fost arestat s-a răspândit în sat ca focul. Boiangiu se încruntă. Îi era frică să nu se întîmple vreo complicație. Îi luă totuși cu blîndețe: ― Da voi altă treabă n-aveți, măi oameni?... Faceți loc!... Veniți să căscați gura, parcă ar fi panoramă! Marin Stan se apropie confidențial, socotindu-se mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mă sfârtece muierile! zise Toader cu un râs larg. Da știu c-ai stat și tu, Petrică! Ori nu te-a mai lăsat cucoana să ieși când a dat de bine? ― Ia taci, măi Toderiță, nu te mai porcăi! se încruntă flăcăul. Că doar ești om, nu cîine!... Am muștruluit-o eu de ajuns, n-ai grijă tu... Uite-acu pleacă și ne lasă, și moșie, și tot! ― Bună treabă! făcură vreo doi lespezeni. Toader Strîmbu însă se roși deodată: ― Da ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
strice și de aceea a venit să reclame. Acolo totuși nu e multă lume, căci fiecare ia ce dorește și pleacă. În bătătura cârciumii însă sunt vreo cincizeci, poate și mai mulți, care stau de vorbă sau complotează. Boiangiu se încruntă. Vasăzică nu se astâmpără deloc țopîr-lanii? Totuși, prudent, hotărî să-i lase în pace. Dacă nu fac tărăboi, de ce să-i stîrnească? Peste mai puțin de jumătate de ceas un jandarm, care stătea prin ogradă, năvăli în biroul șefului, raportând
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi de bine! Alții erau înfricoșați că din pricina bătrânului vor pierde câștigurile răzmeriței, că dânsul n-are să-și dea moșia din mână de bunăvoie și cu sila cine să i-o apuce? ― Da ce, acu merge pe voia lui? se încruntară câțiva. Ce, tot el are să ne poruncească? D-aia a venit revoluția, să suflăm noi în ciorba lui, ori dânsul într-a noastră? ― Lăsați, fraților, că țîțăie sufletul într-însul și numai să ne strâmbăm o dată la el că fuge
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
amărâtă și nu știe ce-i iese din gură!... În lături, Anghelino! Și taci mulcom și lasă să le spun eu ce mi-a poruncit Dumnezeu!... Că a venit ceasul judecății și oamenii trebuie să afle adevărul!... Nu stați, fraților, încruntați la față și cu armele întinse spre frații voștri cei oropsiți! Întoarceți armele asupra diavolului care v-a trimis să ucideți nevinovați și să... Cuvintele se revărsau ca o vâltoare de scântei gata să aprindă tot ce întîlnește în cale
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
opri din legănat, își împinse cu două degete chipiul pe ceafă. Repetă, ca nu cumva întrebarea să vină din altă parte : — Ce altceva am putea face ? Orice, doamnă... Orice... Dar, dacă vă asumați dumneavoastră răspunderea, îi dăm drumul... Rada se încruntă, nefamiliarizată : — Dacă îmi asum răspunderea... Adică nu ne mai sunați, dacă vă treziți cu el iar pe bancă, proptit la scara blocului, că nu mai venim să-l săltăm. O fi nebun, dar atunci o să fie nebunul dumneavoastră... — Poate că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
șansă. Dar nici nu-i strigă pe cei de care tocmai se despărțise, ceea ce îi păru lui Tili ca o încurajare. În cele din urmă, frânse cercul și se propti în fața ei. — Hei, Magdalena ! Ce faci ? Fata se opri, se încruntă și privi în jur, ca și cum voia să se asigure că lucrurile nu pot ajunge prea departe. Se lăsa întunericul subțire și grăbit din preajma echinocțiului. Felinarele se aprinseseră, iar puținii trecători își vedeau de drum. Fata își strânse ghiozdanul la piept
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acolo unde bătrânii ar putea întrevedea un pericol“. Fiul Cerului îmi zâmbește. Îi zâmbesc înapoi. — Vara asta are să fie plăcută și răcoroasă. Împăratul Hsien Feng se joacă în continuare cu plăcuțele. Marea Împărăteasă își întoarce capul spre noi și se încruntă. Gândurile mi se îndreaptă la fata care a fost bătută de moarte și instantaneu spatele mi se udă de transpirație. Împăratul își ridică mâna dreaptă și arată cu degetul spre mine, zicând: — Aceasta. — Yehonala? întreabă eunucul-șef Shim. Simt cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
soacra Fiului Cerului, iar frații mei vor fi rude imperiale! Regret numai că tata n-a trăit să vadă asta. Degetele împăratului Hsien Feng se joacă cu ruy-i. Expresia de flirt de pe chipul său a dispărut. Pare nesigur acum. Ezită, încruntându-și sprâncenele. Mută ruy-i dintr-o mână în cealaltă și apoi, cu obrajii în flăcări, se întoarce spre mama sa. Ea îi face un semn încurajator din cap. Împăratul începe să ne dea ocol, ca o albină care dansează în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și să nu mai revin niciodată. Împăratul Hsien Feng se întoarce. Brațul său stâng este expus. În lumina lunii, pare la fel de subțire ca brațul unul băiat. O să-l las să doarmă. Acum e cu fața la mine. Sprâncenele lui nu mai sunt încruntate: cu siguranță visul său e dulce. Cântecul din yoo-hoo-loos devine strident. E semn (așa mi-a spus An-te-hai) că masculii au încheiat împerecherea și se luptă acum să părăsească trupurile femelelor. Sunetele ascuțite, acelea ale femelelor, sunt deranjante. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Cine te împiedică? — Su Shun, Curtea, oamenii de vază din clan. Întâmpin o puternică opoziție. Oamenii spun că strămoșii noștri nu au avut așa ceva, așa că noi de ce să avem? Toată lumea așteaptă ca spiritul tatălui nostru să facă o minune, se încruntă împăratul. — Da, Majestatea Voastră. Între timp, vin și mai mulți străini. Cea mai bună soluție e să instaurăm niște restricții, pentru ca în mod treptat că dobândim controlul asupra situației. Poate că vom fi chiar în stare să-i izgonim într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pietrele și vergelele pe care le-a împrăștiat pe tavă: Cea mai mare calitate a băiatului este aceea că e foarte probabil să-și urmeze visurile. În acest punct, omul face o pauză. Își ridică bărbia spre tavan și își încruntă sprâncenele. Se strânge de nas și clipește. Din orbita-i goală se scutură o crustă gălbuie. Nu mai zice nimic. An-te-hai se trage mai aproape de el: — Iată răsplata pentru sinceritatea ta, îi zice eunucul meu, punându-i un săculeț cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
O voi trimite la tine la palat pe manichiurista mea, dacă nu pui tu însăți să-ți fie făcute. Nu sunt obișnuită să am unghii lungi, Nuharoo. Se rup foarte repede. — Nu sunt eu cea care conduce gospodăria imperială? se încruntă ea. Îmi pecetluiesc buzele, amintindu-mi de importanța păstrării armoniei dintre noi. Unghiile lungi sunt simbol al nobleții, doamnă Yehonala. Dau din cap, deși mintea mea e din nou la Su Shun. Lui Nuharoo îi revine zâmbetul: — Exact cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-l încolțească. N-ai încheiat târguri cu dușmanii noștri? Nu ți-au promis barbarii că atunci când vor pătrunde în Orașul Interzis, te vei alege cu și mai mult? Prințului Kung i se umflă venele de pe gât și sprâncenele i se încruntă, semănând, răsucite cum sunt, cu o rădăcină de ghimbir. Sare la Su Shun, dărâmându-l la pământ, și începe să-l lovească cu pumnii încleștați. Unde vă sunt manierele? strigă împăratul Hsien Feng. Su Shun avea permisiunea mea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
el. Spre deosebire de An-te-hai însă, era sfrijit și înfățișarea lui nu era tocmai frumoasă. Avea fața în formă de dovlecel, pielea deloc fină, ochi de pește, nas turtit și gura strâmbă. La început nu-mi dădeam seama dacă zâmbește sau se încruntă. În ciuda înfățișării sale neplăcute, blândețea și bunătatea sa mi-au cucerit inima. Lui An-te-hai îi plăcea la nebunie să-l privească pe Li Lien-ying aranjându-mi părul. Li știa un număr incredibil de stiluri: coadă de gâscă, pasărea înclinată, șarpele încolăcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care sosesc și momentul În care intră. Nu mi-ar reține numele dacă m-ar vedea În altă parte, departe de cordonul de catifea. Expresia tristă Îi reveni pe față și am observat cum i se Încrețea fruntea când se Încrunta, ceea ce-l făcea și mai drăgălaș. Oftă și am simțit dorința bizară de a-l Îmbrățișa. — Am așa o gură mare... Uită tot ce am spus. Chiar nu iau slujba atât de În serios, așa că n-ar trebui să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
atins capacitatea maximă a avionului, Îmi spuse unul dintre ei. De obicei, Gulfstream Five poate suporta șase bagaje de mărime medie sau patru bagaje mari de persoană, dar oamenii ăștia au Întrecut mult limita. —Cât de mult? — Păi, spuse el, Încruntându-se, media la voi e de patru bagaje peste medie de persoană. O tipă are șapte, inclusiv o ladă atât de mare Încât a trebuit să aducem o macara din hangar ca s-o ridicăm la bord. Ce propui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
coborau din Bentley-ul pe care-l trimisesem să le aducă. —Bună, fetelor, am spus, destul de nepoliticos. Ne bucurăm cu toții atât de mult că ați reușit să ajungeți. Haideți Înăuntru și o să vă conduc eu. Le-am ghidat pe covorul roșu, Încruntându-mă printre flash-uri. Au pozat ca niște profesioniste pentru cele cincisprezece minute convenite, Împingându-și șoldurile Înainte, cuprinzându-se reciproc cu brațele și mergând relaxate pe tocurile lor argintii asortate, de doisprezece centimetri, apoi m-au urmat, trecând pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
îmbrăca pe copiii școlari în aceasta" (A.-S. Ionescu, 2006, 230-231). Doctorul Davila fusese unul dintre primii părinți care își îmbrăcase fiii în uniformă de "curcani". O fotografie a lui Pia Davila îl prezintă într-o poză demnă, exagerat de încruntat pentru chipul său juvenil, cu căciulă împăunată, duman de dimie și strângând pușca. Tatăl său sesizase marea importanță a acestei forme de joacă pentru modelarea sentimentelor patriotice, fortificarea prin gimnastică și obișnuirea copiilor cu ordinea și rigoarea militară. Ei făceau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Alte exerciții izometrice Mai mulți mușchi pot fi încordați și relaxați pentru a alcătui diverse exerciții izometrice. Mai întîi, trebuie să aflați care mușchi se încordează mai repede. Dacă nu vă puteți decide, gîndiți-vă la ce vă spun oamenii: Ești încruntat, Iar dai din picioare, Îți încleștezi maxilarul.) Odată deciși asupra unui mușchi sau unui grup de mușchi, stabiliți cum vă puteți încorda și relaxa în mod voluntar acești mușchi. Astfel, vă puteți construi propriul set de exerciții izometrice. Elemente importante
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]