2,291 matches
-
Comănescu și Vâlcu. Terenurile care au fost în custodia lui Barbu Catargiu au fost cumpărate de diferite familii precum: Șuțu, Albu, Geană, Nedelcu, Sitaru, Irimia, Horja, fapt dovedit azi prin toponimele străzilor: Șuțani, Nedelci, Sitari, Lăzărești, Horjești, etc. III 2. ÎNDELETNICIRILE LOCUITORILOR Locuitorii de pe Valea Proviței se ocupau cu prelucrarea lemnului. Timp îndelungat, majoritatea uneltelor folosite în gospodăria țărănească (plugul, grapa, războiul de țesut, carul, melița, furcile, greblele, scaunele, chiar și cuiele) erau lucrate din lemn sau aproape numai din lemn
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii aveau nevoie de vite nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume nouă, plină de neprevăzut, dar tocmai de aici și farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-a marcat puternic dezvoltarea. Cărăușii provițeni participau alături de alți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de construcții au găsit provițenii de lucru la Sinaia, ci și la fabrica de var, la cea de cherestea sau la cea de cuie, sârmă și nituri. Femeile și fetele de pe Valea Proviței se ocupau cu țesutul și cusutul. Aceste îndeletniciri devenise o sursă de existență pentru numeroase femei rămase văduve după primul război mondial. La Breaza (pentru cusături) și la Comarnic (pentru țesături) s-au înființat cooperative care au preluat această muncă. Aici erau angajate cu contract sau ca salariate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
material variat: povești, legende, snoave, glume, păcălituri, obiceiuri tradiționale, cimilituri, cântece, strigături, bocete, jocuri de copii, mai toate de o certă valoare artistică și documentară. Preocupările de etnografie și artă populară sunt concretizate în observații referitoare la port, arhitectură populară, îndeletniciri, instrumente muzicale etc. Se publică, de asemenea, vechi manuscrise laice ori religioase, precum și scrieri de genul Filosofia babelor (text din 1847) ori Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești de Teodor Stamati, editată în 1851. Nu sunt cultivate, în genere, studiile cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
această privință. Preocupările de lingvistică ale unor colaboratori se reflectă în articole de istorie a limbii române, glosare regionale din toate provinciile, folosite în bună măsură la elaborarea unor dicționare, în publicarea unui vast material lingvistic și etnografic referitor la îndeletniciri (păstorit, agricultură, pescuit, meșteșuguri), în note și materiale cu caracter onomastic (culese din sate ori extrase din documente) etc. Rețin atenția în chip deosebit lucrările lui G. T. Kirileanu, O nouă ediție a scrierilor lui Creangă, J. Urban Jarník, Comoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Al treilea criteriu asigură existența acestor oportunități pentru fiecare membru. Esența lui a fost explicată în 431 î.H. de către liderul atenian Pericle, într-un faimos discurs care comemora morții în război: "Cetățenii noștri de rînd, deși ocupați cu propriile îndeletniciri, sînt buni judecători ai treburilor publice; ... și în loc să privim deliberarea ca pe un obstacol în calea acțiunii, vedem în ea preludiul de neînlocuit al oricărei acțiuni înțelepte".1 Luate împreună, primele trei criterii ar părea suficiente. Dar să presupunem că
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să caute și să descopere arta medicală, pentru că regulile urmate de cei sănătoși nu se potrivesc și pentru cei bolnavi. Tot la el regăsim o caracterizare, ce ne-ar îngădui să înțelegem cât mai corect statutul de atunci al acestei îndeletniciri: medicina leacului reclamă un examen intens și atent. Înțelegem, că este vorba despre diagnosticul de boală. Același Hipocrate atrage atenția celui, care vrea să studieze medicina: să ia mai întâi seama la anotimpuri și la modul, cum pot acestea influența
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
Decadența morală și spirituală a unor indivizi sau a unor categorii omenești îi apare drept rezultatul unei epuizări interioare, cu sugerarea pe alocuri a unor motivații ereditare. Cauza e însă stilul de viață al personajelor, orizontul închis și meschin al îndeletnicirilor lor, mai exact obsesia permanentă a poziției sociale, de unde și rivalitatea mondenă dintre grupuri, când nu de-a dreptul arivismul cel mai ignobil și mai lipsit de scrupule. Într-un atare context, boala și moartea dobândesc semnificații simbolice, îngroșând culorile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
mare, James. Citea foarte mult și a început curând să și scrie. Primele articole le-a publicat în revista fratelui său, New England Current, pe care apoi a condus-o câtva timp. Între 1723 și 1728 a schimbat mai multe îndeletniciri la New York, Philadelphia, Londra și apoi din nou la Philadelphia. În 1728 și-a organizat, din propriile sale mijloace, o tipografie și a început să editeze Pennsylvania Gazette în care a publicat foarte multe articole. Aprecia foarte mult învățătura și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
important de instruire și educație. L-a rugat pe celebrul dramaturg să scrie texte morale și istorice pentru elevele institutului. În programul de instruire a tinerelor se aflau și orele de religie susținute de călugărițe, orele de literatură, morală, de îndeletniciri casnice. Prin centrul educativ de la Saint Cyr s-au pus bazele tradiției de educare a fetelor. Despre activitatea ei ca guvernantă și educatoare auzise și țarul Rusiei, Petru cel Mare, care și-a exprimat dorința s-o cunoască. Marchiza de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dorite de bărbați. Este al șaselea copil dintr-o familie modestă pe care mama ei a vândut-o generalului Wang, în familia căruia a învățat să cânte și să danseze, să scrie și să citească. Iscusită, și-a însușit diferite îndeletniciri, a învățat să brodeze. După moartea generalului, mama ei a vândut-o pe 30 liang de argint bogătașului Zhang care și-a făcut-o favorită, avea optsprezece ani. Persecutată pe drept de soția acestuia, generosul amant, care-i dăduse și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mă gândesc la viitorul tău! Crede-mă, de multe ori o să regreți bietul tău câine credincios, fata bună care fura pentru tine, care s-ar fi lăsat târâtă în fața Curții cu Juri ca să-ți asigure fericirea, care n-avea altă îndeletnicire decât să se gândească la plăcerile tale, să inventeze unele noi pentru tine, care avea numai iubire pentru tine, în sfârșit, balerina ta, ale cărei priviri erau tot atâtea binecuvântări; care, vreme de 6 ani, nu s-a gândit decât
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
căldurii, dând solurile fosile ce se recunosc astăzi ca niște orizonturi roșietice în masa gălbuie a depozitului loessoid. Omul Paleolitic, disputîndu-și peșterile montane cu ursul de peșteră, trăind din cules, pescuit, vânătoare, coboară și el din munte în urmărirea acestor îndeletniciri, de-a lungul afluenților Dunării. Reprezentările rupestre, pictate sau incizate din Defileul Dunării și nordul Olteniei, arată, alături de silueta omului și de cercul solar, reprezentări ale bradului și ale animalelor vânate, toate cu caracter magico-religios, desigur. Pe cursul Dunării Inferioare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
comunitate. Și în condițiile noastre, mai puțin aride, viața unei comunități rurale începea și se dezvolta în jurul unei surse sigure de apă, cu folosințe multiple, de la băut și adăpatul vitelor, la prepararea hranei, spălat, pescuit și irigație, morărit și alte îndeletniciri casnice tradiționale. Într-o așezare izolată, dominată de un singur curs de apă, într-o vale lungă și îngustă, fără afluenți notabili, cum este valea Apei Grădiștii, oamenii i-au spus acelui râu pur și simplu "Apa", cum îi spun
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
s-au năpustit asupra Europei secolului al V-lea. Barbarii cruțau adesea mânăstirile deoarece se temeau de presupusa putere vrăjitorească a călugărilor. Aceștia din urmă au căutat întotdeauna să cultive în rândul populației laice legendele cele mai misterioase legate de îndeletnicirile lor. Acest fapt va fi exprimat de Edmond Rostand (în Cyrano de Bergerac, actul al III-lea) în felul următor: "Să fie oare un bărbat? Să fie oare o femeie? Oh! Este un călugăr franciscan!" În realitate, călugărul se poate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
munca: a. S'a hotărât eliminarea treptată a personalului evreesc, din toate întreprinderile, până cel mai târziu la 31 Decembrie 1941. b. S'a interzis reînnoirea cărților de maeștri pentru meseriașii evrei. c. S'a interzis evreilor, în total, anumite îndeletniciri (farmacie, film, birouri de voiaj, etc.). III. În ceea ce privește românizarea economiei naționale: a. S'au înființat comisarii de românizare (desființați în urmă). b. S'a înființat Centrul Național de Românizare. c. S'a creat pentru Statul român, reprezentat prin Ministerul Economiei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fără întrerupere prestând zilnic câte 8-9 ore de muncă, ajungând astfel atât ei cât și familiile lor fără îmbrăcăminte, fără încălțăminte și expuși mizeriei. Această stare de lucru este specifică evreilor săraci și în special meseriașilor care trăiau din munca îndeletnicirei lor, pe când cei înstăriți profită de scutirile ce le au fost acordate sub diferite motive. De aci o deosebire de tratament și o nemulțumire între evrei. 5. Chiar dacă sunt chemați cu telegrame pe adresele date la înscrierea inițială în registrul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ar ajunge la o situație clară a tuturor evreilor, iar cei ce nu vor putea face dovada materială a satisfacerii obligațiunilor prevăzute de D.L. No. 3984, 132 și 2030 să fie sancționați imediat și trimiși în detașamente de muncă conform îndeletnicirei lor sau a pregătirei lor intelectuale, iar ceilalți, oploșiți vremelnic în București pentru a se sustrage mai ușor dela obligațiile lor să fie trimiși la urmă și dați în judecată imediat pentru părăsirea domiciliului avut. 6. Instituirea de razii mixte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
documentul nr. 277. 1083 La 29.05.1942 Centrala Evreilor din România a înaintat șefului Marelui Stat Major nota Nr. 5831 prin care solicita: 1. Rabinii recunoscuți de Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor, care exercită în mod stabil această îndeletnicire, să fie dispensați a se prezenta la munca de folos obștesc, deoarece pe deoparte ei n'au fost niciodată militari activi, iar pe de altă parte ei au de îndeplinit o importantă misiune religioasă și spirituală în cadrul Comunităților Evreești. 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Costăchești .................................................. 108 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană ..................... 115 CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI ..................................................... 137 CAPITOLUL V INCONGRUENȚE RELATIVE LA STRUCTURILE DEMOGRAFICE ȘI LA TERITORIU ....................................... 165 1. Repere demografice ..................................................................... 165 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor ............ 182 CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE ....................... 187 1. Agricultura ................................................................................... 187 2. Meșteșugurile sătești ................................................................... 212 3. Comerțul și cooperația ................................................................. 217 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el.” Cons. C. Giurescu Se știe deja că mediul geografic are o mare importanță în formarea și evoluția așezărilor omenești. Cursurile de apă, fertilitatea solului, poziția geografică etc. sunt condiții naturale care determină, în bună parte, deprinderea și practicarea anumitor îndeletniciri, ce favorizează și direcționează evoluția economică și socială a diferitelor așezări pe spirala timpului. Așa se explică de ce unele localități s-au dezvoltat mai intens, mai diferențiat, iar altele mai puțin ori chiar au dispărut. Din punct de vedere al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ficiori burlaci de muncă”, nici „ficiori de privileghiați” și nici rubricile în care satele noastre nu au avut cazuri. De asemenea, nu am cuprins în datele de mai sus numărul acelora considerați „fără căpătâi” adică fără casă și o anume îndeletnicire. Numărul acestora nu e chiar neglijabil, căci la rubricile „ficiori” se adună 65 persoane; noi bănuim că sunt fără familie, deci persoane singulare, iar cei arătați ca fiind fără căpătâi ajung la un total de 12 persoane, apreciind și la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei un procent de circa 20%, ceea ce nu e puțin. În mentalitatea timpului și până mai târziu, aceștia nu erau considerați îndeobște ca fiind „în rândul oamenilor”, o expresie păstrată și folosită de părinții noștri când ei ne îndemnau spre îndeletniciri și fapte de așa natură încât să poți fi considerat că te afli „în rândul oamenilor”. Documentele relevă că fiecare din cele trei categorii de gospodari își avea propriul reprezentant în diferitele treburi din sat și erau desemnați și împuterniciți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cheltuială de timp și bani din partea aceluia dedicat domeniului respectiv, iar el nu pretinde recompense pecuniare, ci doar recunoașterea muncii prin asigurarea mijloacelor materiale, pentru ca lucrarea să fie pusă în circuit prin susținerea cheltuielilor de tipărire. Măcar atât. CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE „Mama mă lua cu ea,/ Când pleca la muncă: Ba la grâu când secera,/Ba la fân pe luncă”. Vasile Militaru Sunt numeroase dovezile prin care se poate demonstra diversitatea de preocupări ale locuitorilor zonei din cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]