2,323 matches
-
care se bucura printre copii și tineri, oșteni și voievozi. În timpul lui Vlaicu Vodă, anul 1364, oina se juca în Țara Românească, ea pătrunzând peste tot: în sate, în comune, în viața oamenilor. Jocul de oină amintește de o veche îndeletnicire a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la șesul verde, într-o zonă sau localitate din apropierea unui râu, fenomen numit transhumanță. Echipa națională de fotbal a României își începe activitatea prin meciul de la 8
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, și citruși. În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine și porcine. O îndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un număr impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocupă locul 3 în producția mondială de pește după China și Peru. Japonia
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
virtuțile cele frumoase ale lui Anton. După adunare a fost luat de superiorul Graziani din Romagna în mănăstirea Monte Paolo, lângă Bologna. Viața lui în acest schit, retras între munți, a fost rugăciunea, învățătura și munca în cele mai umile îndeletniciri. Însă este scris că cine se smerește va fi înălțat. Sosise în sfârșit și pentru Anton timpul măririi. Era în anul 1222. Se ținea sfințire de preoți la Florii și, nefiind cine să predice, Anton fiind de față, primi poruncă
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
Mare au dus lupte aprige de răscumpărare a moșiei căzute în mâinile arendașilor între anii 1864-1921, haiducia fiind folosită de mulți țărani ca formă de nesupunere. Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța mecanicii a crescut, s-a construit o moară cu vapori iar mai târziu una cu motor cu explozie. Localitatea Vînju Mare a fost reședință
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
aruncat Solca într-o criză de supraviețuire. În prezent, orașul se află într-un con de umbră și nu mai oferă aproape nimic din ce oferea odinioară stațiunea balneoclimaterică Solca. O parte din populația tânără a părăsit localitatea, iar principala îndeletnicire a locuitorilor a redevenit agricultura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Solca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,89%), cu o minoritate de romi
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
ilustra principala bogăție și ocupația de bază a locuitorilor, aceea de lucrători la fierărie: Vaskoh - nume provenit din limba maghiară și format din două cuvinte: vas „fier” și kohó „cuptor de topit, furnal”. Dintre cele mai vechi și mai importante îndeletniciri ale locuitorilor din orașul Vașcău și satele aparținătoare se pot aminti: cultura cartofului și creșterea vitelor, prelucrarea fierului, olăritul, cioplitul în piatră de marmură, cojocăritul, cizmăritul, cioplitul în lemn, zidăritul și dulgheritul, fabricarea și valorificarea varului, fabricarea și valorificarea băuturilor
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
a-i oferi acestuia cadrul de manifestare, în tradiția poemelor lui Vergiliu și ale lui Hesiod, cu ale sale "Munci și zile". G. Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie, spectacolul lumii rurale relevând cadrul existențial și unele dintre îndeletnicirile țărănești tipice ("Noapte de vară", "Vara", " În miezul verii", "Iarna pe uliță"). Natura este plastică și, de obicei, evocatoare de tablouri cu contururi exacte, exprimând puternice stări sufletești. Viziune artistică din "Balade și idile" este unitară, poemele impunându-se prin
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
compozitor de muzică clasică originar din regiunea Boemia din Cehia. Antonin Dvorak s-a născut la data de 8 septembrie 1841 în satul Nehalozeves, așezat pe malul Vltavei, în apropiere de Praga. Ca fiu al unui măcelar-cafegiu, a deprins primele îndeletniciri ale meseriei de la tatăl său, iar primele noțiuni muzicale le va învăța de la organistul orașului Zlonice.[ 1] Tatăl viitorului compozitor avea un han țărănesc iar mama lui era în serviciul unei familii princiare pe nume Lobkowitz din apropierea satului natal.[2
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
fusese, mai înainte, logothet al dromului), a murit doar peste patru ani; Gerasimos I (1318-1321), pe jumătate surd de bătrânețe și Isaia (1323-1332) s-au distins numai prin intrigile lor în favoarea dușmanilor împăratului. Andronic II găsea mai multă plăcere în îndeletnicirile cu literatura și cu muzica, decât în tunetul bătăliilor, iar cele mai înalte funcții în stat erau ocupate, în timpul domniei lui, de persoane civile prin excelență-de pildă, astronomul și fizicianul Nikephor Chumnos și filozoful Theodor Metochites. De treburile armatei se
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
în sec XVII), este atunci în mare parte strămutată în Dobrogea, în locul ei venind de acolo bulgari și găgăuzi, iar din Rusia, ruși și ucraineni. Dintre vechii locuitori rămân doar o parte dintre greci și dintre lipoveni, care își continuă îndeletnicirea de pescari.
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
neschimbate de la începutul zidirii”, fiind străjuite de ruine și de urmele unui trecut mitic. Confruntarea de tip cavaleresc a mezinului Alexandru cu Sefer baș-ceauș are loc în jurul unui corgan unde se afla scheletul unui războinic scit din antichitate. Oamenii au îndeletniciri străvechi, iar țăranii răzeși își apără pământurile cu uricele date de voievozii din vechime. Majoritatea criticilor literari au evidențiat romantismul romanului de tinerețe al lui Sadoveanu, precum și nerăbdarea autorului de a încheia socotelile cât mai curând cu personajele și de
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
a fost inaugurat 23 mai 2009, sub patronajul Fundației Primula. Inițiativa înființării acestui muzeu a aparținut profesorului de biologie Varga Gyorgy, fiu al satului și fost director al școlii din localitate. Informații detaliate despre exponatele din muzeu, precum și despre multicentenara îndeletnicire a merenilor pot fi furnizate de dl. Varga Gyorgy. În discursul său, domnia sa accentuează faptul că, deși creșterea și exploatarea bivolilor este mult restrânsă în ultima vreme, aceasta îndeletnicire rămâne de actualitate, făcând obiectul unor lucrări de referință în domeniu
Muzeul bivolului () [Corola-website/Science/319509_a_320838]
-
din localitate. Informații detaliate despre exponatele din muzeu, precum și despre multicentenara îndeletnicire a merenilor pot fi furnizate de dl. Varga Gyorgy. În discursul său, domnia sa accentuează faptul că, deși creșterea și exploatarea bivolilor este mult restrânsă în ultima vreme, aceasta îndeletnicire rămâne de actualitate, făcând obiectul unor lucrări de referință în domeniu . Patrimoniul acestui muzeu este alcătuit din circa o mie de exponate legate de creșterea și exploatarea bivolilor: care și sânii, juguri, șei, harnașamente, furci, greble, tânjale, talăngi, scaune pentru
Muzeul bivolului () [Corola-website/Science/319509_a_320838]
-
harnașamente, furci, greble, tânjale, talăngi, scaune pentru muls, vase de colectat și procesat laptele, lămpi și felinare, separatoare pentru smântânit laptele etc. Alături de aceste obiecte tradiționale, în muzeu sunt expuse fotografii, hărți și documente care atestă vechimea și continuitatea acestor îndeletniciri. este amenajat în fosta clădire a școlii, amplasată la circa 50 m de centrul satului Mera, situat la o distanță de 20 km de municipiului Cluj-Napoca, județul Cluj, România. Accesul la Muzeul bivolului se poate realiza:
Muzeul bivolului () [Corola-website/Science/319509_a_320838]
-
și conflicte. Paulina se distingea printr-o fantezie bogată, prin intuiție și simț al umorului, stăpânea multe limbi, mai cu seamă ladino, româna, germana și franceza. Ea avea darul povestirii și, pe deasupra, era foarte pasionată de leacurile băbești și de îndeletniciri esoterice, plăcându-i să citească în cafea și în frunzele de ceai. Se povestește că odată l-ar fi vindecat pe fiul ei cel mare de rahitism prin „băi de soare” pe nisip, așa cum o sfătuise o lecuitoare rromă. Pe
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
talentul în stațiile de metrou în anii 1979-1985. Ea a apărut în filmul "Wild Style" (1982) și în "Hip Hop Files", cartea Marthei Cooper. A lucrat de asemenea cu Jenny Holzer. Ca prima femeie care a practicat cu o mare îndeletnicire arta graffiti-ului, este privită ca fiind o adevărată deschizătoare de drumuri în această carieră pentru femeile din întreaga lume. Lucrările ei sunt expuse în colecțiile din Whitney Museum of American Art, Metropolitan Museum of Art, Brooklyn Museum și Groninger
Lady pink () [Corola-website/Science/315002_a_316331]
-
creșterea oilor. Din punct de vedere biologic și ecologic, păstoritul tradițional, înmulțirea ovinelor și obținerea prin ele de produse lactate, de carne și lână este un mod de exploatare ne-invaziv, ne-destructiv și ne-toxic al mediului natural. Această îndeletnicire este efectuată de păstori sau ciobani. Păstorii tradiționali trăiesc o viață nomadă păzind, cu ajutorul câinilor ciobănești, turma de oi care, în timpul verii, urcă în căutare de hrană până în regiunile de munte (vezi Transhumanță). În trecutul îndepărtat au existat popoare nomade
Păstorit () [Corola-website/Science/315168_a_316497]
-
aghiotantului țarului, Stolîșin. După ce a vizitat toate așezările de sub comanda lui, Stolîșin a raportat faptul că populația regiunii trecea printru-un proces de pauperizare. O bună parte a locuitorilor nu avea animale de muncă. Legumicultura, care fusese mai demult o îndeletnicire aducătoare de câștiguri, era în declin. Clădirile din regiune aveau nevoie de reparații rapide. Era foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să se asigure stocurile de alimente și furaje necesare trupei. Stolîșin a mai remarcat că autoritățile militare și civile
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
de către voievodul cărturar Dimitrie Cantemir în limba latină în perioada 1714-1716, se vorbește astfel despre evrei: ""Asemenea și evreii se socotesc supuși; ei trebuie să plătească o dajdie deosebită în fiecare an, mai mare decât aceea obișnuită. Nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri. Pot să-și facă sinagogă oriunde voiesc, însă nu de piatră, ci numai de lemn."" Conducătorul evreilor din toată Moldova se numea hahambașă (sau staroste). Aceștia erau confirmați de domnitor prin hrisov și era
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
din materiale anorganice, non-metalice care devin solide, dure și durabile prin încălzirea la temperaturi ridicate a unui amestec de compoziție specială și de consistența unui aluat căruia i s-a dat anterior arderii o formă de obiect util sau decorativ. Îndeletnicire începută în Preistorie ca una din primele dovezi de umanizare a naturii, modelarea argilei - și a altor materii cu proprietăți plastice modelabile - nu are doar origine utilitară, păstrarea alimentelor, ci și una spiritual estetică. „Modelarea lutului a mers dincolo de satisfacerea
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
și ciurdar. "Dulgheritul", numit adesea și „bărdășit”, fiind strâns legat de „măsărit” (tâmplărie), precum și de zidărie, a fost foarte răspândit în sat. Exponenți ai acestei meserii au fost Ioan Gligor Popa (1858) și . "Împletitul din nuiele și răchită" era o îndeletnicire prin care racovicenii confecționau unele părți componente ale carului sau căruțului: „leși”, „funduri”, „șârigle”, coșuri, vârșe. Acest meșteșug era practicat cu precădere de către țiganii din „Capu' satului” și băieșii de pe „Vale'n Sus”. Dintre săteni s-a remarcat Gheorghe Foarcoș
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
între Marea Bering și Marea Ciukotka, incluzând și peninsula , în zona estică a Siberiei, în Ciukotka, Federația Rusă. Ei vorbesc limba Ciukci. Poporul Ciukci este originar de pe coasta Mării Ohotsk. În preistorie ciukcii duceau un mod de existență nomadică având îndeletniciri de vânători-culegători. În prezent o bună parte din aceștia încă mai au astfel de stil de viață. La începutul anilor 1920 Uniunea Sovietică a organizat populația locală în ferme colective deținute de stat, atât pentru creșterea renilor cât și pentru
Ciukci () [Corola-website/Science/320706_a_322035]
-
școală și să învețe limba rusă, astfel încât astăzi există un procentaj de aproape 100% de vorbitori de rusă în rândul ciukcilor. Ciukcii sunt tradițional împărțiți în "Ciukci maritimi", care s-au stabilit în zone de coastă și au ca principală îndeletnicire pescuitul și "Ciukci crescători de reni", care sunt nomazi și se ocupă cu creșterea renilor în tundră. Denumirea rusească "Cukci" provine de la cuvântul "Chauchu" (bogat în reni) folosit de ciukcii crescători de reni pentru a se distinge de cei maritimi
Ciukci () [Corola-website/Science/320706_a_322035]
-
balade, poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița") sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești ("Stâna"). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului ("Fata de roman"), elogiază unii luptători români din Revoluția de la 1848 ("Lui Iancu") sau își exprimă compasiunea pentru cei loviți de soartă ("Poetul", "Cerșetorul"). Poemele sale suferă din cauza
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
cuiburile în scorburile din copaci, în crăpăturile din stânci, în peșteri sau în alte locuri ferite de vânt, ploaie sau arșița soarelui. În aceste locuri omul a descoperit bogăția strânsă de albine și a recoltat mierea distrugând familia. Odată cu noua îndeletnicire omul s-a perfecționat continuu, mai întâi prin protejarea roilor găsiți în pădure, iar mai apoi a construit adăposturi primitive numite coșnițe-buduroaie, știubeie, etc. În aceste adăpostruri albinele își construiesc cuibul din faguri de ceară, situați la distanțe egale unul
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]