21,520 matches
-
i-a deschis ușa - ușor iritată la vederea lui - și mai apoi - tot ea cu un aer îndulcit de gospodină cumsecade i-a adus niște "musaca", abia atunci, prin nu știu ce misterioasă conexiune, am realizat cine este Dante Remus Lăzărescu. Desigur, "îngerul trist" întâlnit de mult, cândva, pe scena atât de dragă mie a Teatrului Național din Târgu-Mureș! Erau anii '70, anii tinereții noastre și ai efervescentei generații "de aur" a teatrului românesc... Asistam la premiera pe țară a piesei Acești îngeri
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
îngerul trist" întâlnit de mult, cândva, pe scena atât de dragă mie a Teatrului Național din Târgu-Mureș! Erau anii '70, anii tinereții noastre și ai efervescentei generații "de aur" a teatrului românesc... Asistam la premiera pe țară a piesei Acești îngeri triști de Dumitru Radu Popescu. Alături de Anca Neculce Maximilan, Ion Fiscuteanu, robust pe din-afară și delicat lăuntric - compunea un neuitat personaj, înrudit cu "tinerii furioși'' britanici, dar atât de autohton! O prezență magnetică, un caracter puternic, explozie de furie, de
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
dar "zidurile" nevăzute din jur sunt parcă și mai apăsătoare! Ziduri compacte, de neclintit, clădite din indiferență, aroganță si neomenie. Ce dificilă e această ultimă compoziție în banalul și în realismul unui "fapt divers" cu care ne înmărmurește Ion Fiscuteanu! îngeri triști nu mai există, iar ultimul dintre ei a murit. Totuși o ființă i-a fost aproape, o "soră" înger și ea, personaj-cheie, cheie neorealistă, jucat cu studiată simplitate și finețe în imperceptibile nuanțe, de minunata Luminița Gheorghiu... Filmul s-
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
Ce dificilă e această ultimă compoziție în banalul și în realismul unui "fapt divers" cu care ne înmărmurește Ion Fiscuteanu! îngeri triști nu mai există, iar ultimul dintre ei a murit. Totuși o ființă i-a fost aproape, o "soră" înger și ea, personaj-cheie, cheie neorealistă, jucat cu studiată simplitate și finețe în imperceptibile nuanțe, de minunata Luminița Gheorghiu... Filmul s-a sfârșit. Pe ecran se prelinge parcă la nesfârșit lunga distribuție, cu mulțumirile aferente, iar publicul belgian copleșit, rămâne încremenit
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
obținut prin resemnificarea, mai exact prin reconvenționalizarea realității. Zburătoarea de consum dezvăluie fantasticul existențial, ca ironie ambiguă a lumii maniheice prin dictat monoideologic. Duplicitatea omului nou, camuflat spiritual, e ilustrată prin profesoara de socialism științific căreia o cloșcă îi crește îngeri. Duplicitatea pare să fi fost în mod real frecventă. A recunoscut-o și prozatorul Petru Dumitriu, spunând că-și făcea cruce cu limba în gura închisă în timpul ședințelor de învățământ marxist-leninist. Reportaj este o proză a diluviului concret și alegoric
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
ordinea, am găsit structura. Iar ultimul volum apărut l-am scris într-o vară, practic, în două săptămâni, când i-a venit și titlul. Avea un alt titlu pe atunci. D.P.: Vrei să mi-l divulgi? M.P.: |..., da, Marta cu îngeri. șCartea a apărut în 2006, la Cartea Românească, cu titlul Scara lui Iacob. D.P.ț D.P.: Îngerii au mai fost prezenți în poemele tale. M.P.: Da, dar acum au venit foarte mulți îngeri. D.P.: Au venit, cumva, ca mijlocitori între
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
săptămâni, când i-a venit și titlul. Avea un alt titlu pe atunci. D.P.: Vrei să mi-l divulgi? M.P.: |..., da, Marta cu îngeri. șCartea a apărut în 2006, la Cartea Românească, cu titlul Scara lui Iacob. D.P.ț D.P.: Îngerii au mai fost prezenți în poemele tale. M.P.: Da, dar acum au venit foarte mulți îngeri. D.P.: Au venit, cumva, ca mijlocitori între tine și Dumnezeu? M.P.: Nu, de data asta n-au venit decât îngerii. Au venit tot felul
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
mi-l divulgi? M.P.: |..., da, Marta cu îngeri. șCartea a apărut în 2006, la Cartea Românească, cu titlul Scara lui Iacob. D.P.ț D.P.: Îngerii au mai fost prezenți în poemele tale. M.P.: Da, dar acum au venit foarte mulți îngeri. D.P.: Au venit, cumva, ca mijlocitori între tine și Dumnezeu? M.P.: Nu, de data asta n-au venit decât îngerii. Au venit tot felul de îngeri, care stăteau rezemați. Unii băteau în geam, iar alții stăteau rezemați de-o poartă
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
Iacob. D.P.ț D.P.: Îngerii au mai fost prezenți în poemele tale. M.P.: Da, dar acum au venit foarte mulți îngeri. D.P.: Au venit, cumva, ca mijlocitori între tine și Dumnezeu? M.P.: Nu, de data asta n-au venit decât îngerii. Au venit tot felul de îngeri, care stăteau rezemați. Unii băteau în geam, iar alții stăteau rezemați de-o poartă. D.P.: Erau buni, cumsecade, sau era îngerul ăla, al morții, pe care-l tot invoci tu? M.P.: Era ăla. Era
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
mai fost prezenți în poemele tale. M.P.: Da, dar acum au venit foarte mulți îngeri. D.P.: Au venit, cumva, ca mijlocitori între tine și Dumnezeu? M.P.: Nu, de data asta n-au venit decât îngerii. Au venit tot felul de îngeri, care stăteau rezemați. Unii băteau în geam, iar alții stăteau rezemați de-o poartă. D.P.: Erau buni, cumsecade, sau era îngerul ăla, al morții, pe care-l tot invoci tu? M.P.: Era ăla. Era ăla, multiplicat. D.P.: Deocamdată este pașnic
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
între tine și Dumnezeu? M.P.: Nu, de data asta n-au venit decât îngerii. Au venit tot felul de îngeri, care stăteau rezemați. Unii băteau în geam, iar alții stăteau rezemați de-o poartă. D.P.: Erau buni, cumsecade, sau era îngerul ăla, al morții, pe care-l tot invoci tu? M.P.: Era ăla. Era ăla, multiplicat. D.P.: Deocamdată este pașnic, este binevoitor, este cald cu tine? M.P.: Stă și așteaptă. Stă și mă așteaptă, rezemat de poarta de nord. Poarta de
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
Deocamdată este pașnic, este binevoitor, este cald cu tine? M.P.: Stă și așteaptă. Stă și mă așteaptă, rezemat de poarta de nord. Poarta de nord, da, dinspre amiazănoapte. Stă. E limpede că are o forță enormă. Asta e absolut limpede. Îngerul, da. Nu eu. Stă și se uită cum se rulează morții cu viii. Stă și e limpede că e al meu. Al meu. D.P.: Ceea ce spui tu îmi amintește de un tablou al lui Gauguin, Spiritul morților veghează. Un tablou
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
tablou al lui Gauguin, Spiritul morților veghează. Un tablou în care, exact așa, există un spirit care se sprijină de catul ușii și care contemplă o tânără frumoasă, goală, odihnindu-se pe burtă. El o veghează... Cam așa e și îngerul tău. M.P.: Eu cred că-s arhetipuri. Adică, eu nu fac nimic, eu nu forțez, nici măcar nu citesc poezie cu îngeri. Ceea ce-mi spui tu îmi dovedește asta. Din când în când, vin arhetipurile, ies arhetipurile la lumină. Nu
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
ușii și care contemplă o tânără frumoasă, goală, odihnindu-se pe burtă. El o veghează... Cam așa e și îngerul tău. M.P.: Eu cred că-s arhetipuri. Adică, eu nu fac nimic, eu nu forțez, nici măcar nu citesc poezie cu îngeri. Ceea ce-mi spui tu îmi dovedește asta. Din când în când, vin arhetipurile, ies arhetipurile la lumină. Nu poți scoate din tine decât ceea ce ai, iar la mine e foarte activat acest arhetip. De pildă, ani de zile am
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
dulci prin definiție. Noi nu le-am gustat încă, dar numele lor ne spune că sînt dulci. Glicinele au gust de glicerină" (Sora Glyceria). Sau acest răsfăț al miresmelor angelice într-o joculară montură literară: "Parfumeria s-a umplut de îngeri. îngerii par fumul unui rug: parfumul unei rugăciuni în ger. îngerii au aripi pectinate, nestașnice ca niște branhii care transformă aeru-n parfum. Pieptenele lor, numai parfum, depene arsele peneturi ale noastre! Il est de forts parfums oů nait le Beau
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
prin definiție. Noi nu le-am gustat încă, dar numele lor ne spune că sînt dulci. Glicinele au gust de glicerină" (Sora Glyceria). Sau acest răsfăț al miresmelor angelice într-o joculară montură literară: "Parfumeria s-a umplut de îngeri. îngerii par fumul unui rug: parfumul unei rugăciuni în ger. îngerii au aripi pectinate, nestașnice ca niște branhii care transformă aeru-n parfum. Pieptenele lor, numai parfum, depene arsele peneturi ale noastre! Il est de forts parfums oů nait le Beau de
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
lor ne spune că sînt dulci. Glicinele au gust de glicerină" (Sora Glyceria). Sau acest răsfăț al miresmelor angelice într-o joculară montură literară: "Parfumeria s-a umplut de îngeri. îngerii par fumul unui rug: parfumul unei rugăciuni în ger. îngerii au aripi pectinate, nestașnice ca niște branhii care transformă aeru-n parfum. Pieptenele lor, numai parfum, depene arsele peneturi ale noastre! Il est de forts parfums oů nait le Beau de l^Air... Frumosul Aerului e parfumul - un elf ostatic într-
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
mică (semn al unei aspirației către o anume pace și egalizare spirituală), Gheorghe Mocuța, născut în 1953 la Curtici, poet, critic literar și traducător, redactor asociat la revista Arca, a publicat deja mai multe volume de versuri, multe deja laureate (îngerul ridică lespedea, 1992, premiul de debut al US filiala Timișoara, zăpada anului unu, 1994, omul de litere/viața de hârtie 1998, pregătiri pentru marea călătorie, 2002 ). A publicat și volume de eseuri, critică literară și traduceri, ale căror titluri și
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
o anumită formă), rezumă ideea, o reafirmă sau, dimpotrivă, o așază în lumină contrastantă. Referirile la poeți și filozofi clasici n-au însă cum să salveze mereu de banalitate asemenea versuri recapitulative. (De exemplu, în Eminescu iubind: Dualitatea femeii: și înger, și demon"). Poemele rămân interesante prin bătaia de clopot, prin clarificare muzicală.
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
Angelo Mitchievici Îngerul necesar, lungmetrajul de debut al lui Gheorghe Preda a fost dorit ca o provocare la adresa trend-ului actual: mizerabilist, minimalist, anitcalofil, cu mize sociale și nu strict estetice, cu priză directă la realitate, docudrama etc. Dacă întoarcem pe dos modelul
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
morale. Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze arta și artistul în spații aseptice și în unuiversuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă încredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care această specializare mai există -, se afirmă printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
Pînă la urmă, marele manipulator este chiar regizorul însuși, the master of puppets. În atmosfera de magie bohemă își găsește Lynch și un filon senzual, țigăncile apar într-un tablou de surîsuri enigmatice, învăluit în clarobscur. Alungarea demonilor și revenirea îngerului este poate propunerea de final a filmului.
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
încît dacă Cel de Sus ascultă de plebiscitul celor de jos ar trebui să-l primească la El pe marele și ghinionistul jucător. Mai rămîne însă ca și Dobrin să vrea acolo. Căci nu prea văd stadioane în Rai, cu îngeri care sparg semințe și se încălzesc cu una mică înainte de meci, iar după aceea fac o chindie împreună cu el. Dacă o fi prin Iad un campionat, acesta probabil că e organizat pentru fotbaliștii giolari și pentru arbitrii și președinții de
Dobrin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9130_a_10455]
-
spulberă și, pe ruinele lor, o nouă autoritate prinde gustul semeției: rațiunea. Ofrandele închinate acestei facultăți mirabile de la care gînditorii așteaptă tot mai mult seamănă cu oficierea unui cult ce va culmina într-un nou gen de idolatrie: sfinți și îngeri se retrag în bolnițele mînăstirilor, iar noul idol, rațiunea, devine singura temelie pe baza căreia oamenii vor să clădească lumea. Și astfel, lupta care pînă atunci se dusese între catolici și protestanți, și între taberele Reformei și ale Contrareformei, lasă
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
stihial și nocturn, bîntuit de fantasme și tulburat de spectre, nu se mai luptă cu ordinea exterioară a lumii, pierde sentimentul istoriei imediate și se aruncă într-o luptă disperată cu însăși alcătuirea firii. Ca în lupta lui Iacob cu Îngerul Domnului, pe care pictorul o invocă încă de la începutul albumului pentru a da dimensiunea luptei sale disperate cu tainele culorilor, Baba se războiește cu marile fisuri ale creației: perisabilitatea, autoamăgirea, veșnica proximitate a dispariției prin degradarea substanței și prin pierderea
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]