265,125 matches
-
imaginar, se recomandă aflarea unuia real și prezent, care să i se poata părea la fel de preferabil că și obiectul fanteziilor sale îndurerate. Dar oare era această substituție posibilă? Mai curînd negativ ar fi răspunsul, ținînd cont că documentele epocii nu înregistrează decît pierderi în rîndul nostalgicilor, fără a celebra vreo vindecare. Dar cu atît mai puțin s-ar fi străduit să îi caute vindecarea medicii timpului dacă ar fi privit nostalgia din perspectiva lui Jankélévitch: nu că provocată de o deplasare
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
Gheorghe Grigurcu Amintirile din țară cantoanelor îi servesc lui Arghezi drept suculent material ilustrativ, în cheie anecdotica. Cu satisfacția de a comenta o ramură a umanității ce i se pare neeuropeană și chiar antieuropeană, Arghezi înregistrează o stare precomunistă, un totalitarism larvar, zăcînd într-o pornire a destructurării sociale, în idealizarea dialectica, într-un misticism nediferențiat: "La Berna se putea citi pe biletele de închiriat odăi mobilate în trei limbi federale că aNu pentru rusia. Rușii
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
un simplu versificator că Grigore Vieru, dar ignorează pe Mircea Ivănescu, pe Ileana Mălăncioiu, pe Gellu Naum sau pe Cezar Baltag, citînd la întîmplare. O notă emfatica marchează prezenta în palmares a lui Eugen Barbu, în pagubă lui Ștefan Bănulescu, înregistrat colateral, ca nuvelist; se comentează cu mare aflux de epitete Groapă, dar se trece sub tăcere un roman de talia Cărții Milionarului. Radu Petrescu este menționat la grămadă printre memorialiști, alături de Geo Bogza sau de N. Steinhardt, dar e scăpat
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
memorialiști, alături de Geo Bogza sau de N. Steinhardt, dar e scăpat din vedere românul novator Matei Iliescu, iar Școală de proza de la Tîrgoviște e supusă unui embargo sever. Recordul absolut în materie de incompetență, dezinformare și umor involuntar suculent se înregistrează în secțiunea consacrată criticii: un spațiu în care cîteva personalități de elecție par să fi exercitat o activitate prodigioasa de autoritate și dictat. Ovid S. Crohmălniceanu este prezentat că o "voce autoritara, de prim plan"; Eugen Simion este, la rîndul
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
etc., semne onomastice distinctive. Oricum, ierarhia frecventei e cu siguranță mai usor de stabilit în viață (pe baza registrelor de stare civilă) decît în literatura: e o imagine de coșmar cea a eventualelor armate de cercetători care ar încerca să înregistreze toate numele personajelor din toate cărțile publicate în, să zicem, un secol de literatură. Ipoteza unei statistici globale în literatura e repede eliminată, fie și numai la gîndul imposibilității de a decide în mod unitar între semnificativ și nesemnificativ: între
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
care - nemaiscriind române de acest tip în anii treizeci - n-a putut-o verifica cît se putea în creații tot atît de durabile cît cele precedente iar, în 1957, cînd revine, cu Un om între oameni, la român avea să înregistreze un eșec de prestigiu. În 1939, Călinescu, mare critic literar și autor a doua române, dintre care Enigmă Otiliei era remarcabil, îi răspunde polemic lui Camil Petrescu, cu eseul Camil Petrescu, teoretician al românului. Partizan al românului realist de tip
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
cu semenii săi. "Eu, personal, nu sunt un adept al boemei", declară gâfâit Cezar Paul-Bădescu. "Am o soție și un copil..." La fel de comică este și convingerea lui Cezar Paul-Bădescu că, prin inițiativa sa publicistică, a creat un eveniment cultural. El înregistrează cu o mândrie abia ascunsă proporțiile pe care le-a luat discuția, antrenând zeci și zeci de scriitori. în realitate, este vorba de un fals succes. Ecoul imens al provocării lansate de publicistul de la Dilema nu se explică prin curajul
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
sumar, inclusiv a celor cu valoarea unor profesiuni de credință. Tocmai pentru că își supraveghează scrisul și nu cultiva exaltarea, Stelian Turlea este extrem de convingător în rarele cazuri când devine patetic. Un articol publicat inițial în Lumea, din 28 decembrie l989, înregistrează trăirea intensă pe care i-a provocat-o revoltă românilor împotriva dictatorului comunist: "Una din cele mai emoționante imagini pe care le-am văzut în viața mea a fost câmpia Albei Iulia, unde, la 1 decembrie 1918, sute de mii
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
va dori să retrăiască tot ceea ce am trăit noi în decembrie 1989, el nu va recurge la un studiu de istorie, ci va trebui să citească tot o carte că aceea a lui Stelian Turlea, pentru că în paginile ei sunt înregistrate, cu mijloace literare, emoții pe care numai un scriitor poate să le înregistreze. Stelian Turlea, Revoluția în oglindă, București, Ed. Fundației PRO, 1999. 224 pag.
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
nu va recurge la un studiu de istorie, ci va trebui să citească tot o carte că aceea a lui Stelian Turlea, pentru că în paginile ei sunt înregistrate, cu mijloace literare, emoții pe care numai un scriitor poate să le înregistreze. Stelian Turlea, Revoluția în oglindă, București, Ed. Fundației PRO, 1999. 224 pag.
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
de climatul în care s-au instalat primii exilați." Înarmata doar cu propria ei energie intelectuală - este adevărat, inepuizabila -, Monica Lovinescu declară așadar război comunismului. Este un război pe care îl va purta de una singură sau făcându-și aliați, înregistrând mari pierderi și multumindu-se doar să viseze victorii. Dar este un război pe care în cele din urmă, împotriva celor mai pesimiste previziuni, îl va câștiga. Artă portretului Cartea are o indiscutabila valoare documentara. Suntem introduși în lumea exilului
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
e deloc neglijabil avantajul aparent cel mai banal al informaticii: alcătuirea rapidă a unor corpusuri de texte, conținînd micro-contexte în care să se verifice tocmai particularitățile de uz și contextuale ale cuvintelor. Dacă a cere computerului să diferențieze și să înregistreze sensuri și nuanțe contextuale e (încă) o utopie, pîndita de pericolul reducționismului, a-l folosi pentru adunarea rapidă a unui mare număr de contexte e un lucru foarte simplu și eficient: rămînînd că respectivele contexte să fie, totuși, interpretate de
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
liberă, preferîndu-se nume de persoane (V de la Vasile, V de la Victor etc.); în alte limbi, s-au convenționalizat și s-au fixat anumite asociații (pentru italiană, de pildă, se recurge la nume de localități, în asociații stabile pe care le înregistrează chiar dicționarele: V că în Veneția, A că în Anconă, B că în Bologna etc.). Chiar în modul de desemnare cel mai răspîndit al literelor, există la noi soluții diferite, deci ezitări și confuzii. Alături de tipul de citire indicat de
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
de contingent, de actualitatea imediată sau de o imagine clișeizata (de obicei negativă) asupra unei națiuni. Semnificațiile acestor vebe etnico-politice sînt efemere, durînd adesea doar atîta vreme cît situația la care fac aluzie rămîne în atenția publică. Dicționarele generale le înregistrează de aceea, în mod firesc, cu mare prudență; după o vreme însă, în lipsa explicațiilor, identificarea analogiilor devine tot mai anevoioasa. În română există, de mai multă vreme, a (se) libaniza a verb cu corespondențe în mai multe limbi, în care
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
social sau o situație politică, prin manifestarea facțiunilor opuse" - și un uz figurat - "a provoca o situație de diviziune, în special ideologică, într-un sector în sine omogen: a vrea să libanizezi școală". Verbul a libaniza (absent din DEX) e înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a, 1997 (DCR2), cu mai multe citate și cu cîteva semnalări lingvistice Un model global dar destul de clar definit pare să îl constituie America de Sud: "politicienii noștri îi vor sud-americaniza
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
sensurilor (calmarea și uitarea situației de criză din Albania poate duce la obscurizarea textului), cît și diversitatea lor contextuala. În ziarele românești nu cred totuși să fie vreun cuvînt din această categorie mai frecvent decît a (se) bulgariza (și acesta înregistrat în DCR2): verb în care se reflectă o situație de criză economică petrecută acum doi-trei ani, dar mai ales obsesia națională a comparării (cînd cu aere de superioritate, cînd cu lamentații de autonegare) cu vecinii din sud: "dacă România nu
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
turpitudini, de fenomene grotești, a cărei explorare nu se află abia decît la început. Cu un continent năpădit de o luxurianta floră toxică, bîntuit de monștri. E imperios necesar a-l cunoaște cît mai bine, fără excesive amînări, a-i înregistra, sub beneficiul "științific", dar și moral, ceea ce s-a făcut atît de strîmb și de repulsiv, încît pare a izvorî din tiparele unei anti-Creatii. Evident, n-am putea nega valoroasele, adesea foarte importanțele opere ce au apărut în acest lung
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
și discuțiile cu ei, precum și cu Ioana Ieronim, i-au stîrnit interesul pentru România, așa că s-a apucat să învețe și românește. În 1998 a venit la Timișoara, invitat de grupul "A Treia Europa", iar discuțiile purtate atunci au fost înregistrate și transcrise pentru o carte ce va apărea în curînd la Polirom. Din acest volum, e publicat acum un fragment în care omul de cultură poliglot răspunde legitimei curiozități a timișorenilor în legătură cu parcursul sau profesional. * Născut în 1943 dintr-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
următor, în timpul cercetărilor din satul Runcu. H. Brauner și Brăiloiu se ocupau, în această complexă echipa de monografiști sociologi, de muzică. Înregistrările se făceau pe cilindri de ceară. A mărturisit, apoi, ca într-un deceniu de cercetare a cules și înregistrat circa 5000 de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
cercetare a cules și înregistrat circa 5000 de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire a acestei melodii și Brauner își înscrie numele pe această descoperire. În 1933 H. Brauner pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul Trocadero sub
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
mă întreba alaltăieri dacă vreau să mă stabilesc în Israel. I-am explicat situația mea, i-am explicat atitudinea actuala a României față de Israel și a înțeles foarte, foarte bine, în genere, a avut de-a face cu români plecați". Înregistrează trei dintre compozițiile sale (Norii, Munții și La moartea lui Ștefan cel Mare) și recoltează din partea unor avizați, cele mai măgulitoare aprecieri. De ar fi rămas în Occident, poate că s-ar fi impus că un stimat compozitor modern. Dar
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
îndoială cea mai senzațională dintre descoperirile acestui veac în domeniul literelor românești" (p. X). Reamintind principalele cercetări monografice consacrate în secolul nostru învățatului domn - ale lui N. Iorga (1901), I. Minea (1926) și P.P.Panaitescu (1958), în cadrul unei bogate bibliografii, înregistrate în anii din urmă de specialiști -, exegetul actual, care a întreprins cu un grup de colaboratori reeditarea critică a întregii moșteniri literare și științifice a lui Dimitrie Cantemir, subliniază faptul că domnul moldovean s-a bucurat de faima europeană încă
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
a "maselor populare". Din această victorie "dubioasă și labila" a clasei burgheze derivă starea de spirit antiburgheza ce alcătuiește o "constantă evidență" a celor două secole ce s-au scurs de la evenimentul de la 1789. Regimul democratic este unicul regim politic înregistrat în istorie, apt de-a secretă propria să contestare, de-a se supune mereu unor critici pe care el însuși le consideră perfect legitime. Acest caracter permisiv al democrației parlamentare liberale i-a încurajat mereu pe adversarii săi. Dacă aristocrația
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
de bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferenta". Doar la substantiv e adăugat un sens secundar, cu indicația "peiorativ": "aer de superioritate, infatuare, semeție". Se creează astfel impresia că acest uz negativ (pe care DLRM 1958, de altfel, nici nu-l înregistra) ar fi ulterior primului sens - cel normal, pozitiv -, că ar fi derivat din acela. De fapt, lucrurile stau chiar invers. E suficient să ne întoarcem la vechiul Dicționar al Academiei ( DA), unde definiția corespunde originii cuvintelor și sensului lor în
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
Direcția de Sănătate Publică Constantă a înregistrat în primele zece luni ale acestui an, 163 e cereri ale medicilor în vederea obțineri certificatelor de conformitate obligatorii pentru desfășurarea activității peste graniță, informează Observator de Constantă. Autor: Adrian Stroescu „Majoritatea au primit actele încă de acum șase luni, iar
Medicii constănţeni fug din sistemul sanitar românesc () [Corola-journal/Journalistic/24724_a_26049]