3,269 matches
-
2. Interpretarea rezultatelor analizelor de control intern Erorile întâmplătoare puse în evidenta de controlul intern se compara cu cele admise, pentru fiecare caracteristica controlată separat pe clase, după modelul din exemplul următor: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numă- rul pro- Clasa belor Erori Nr. de pe întâmplătoare crt. conținut clasă ──────────────── Interpretare (c) (%) [n(c)] efective admise ──────────────────────────────────────────────────────────────��─────────────── Plumb 1. 0-0,5 47 11,5 15 erorile se înscriu în limitele admise 2. 0,50-6 38 8,3 12 erorile se înscriu în limitele admise 3. peste 6 7
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
3,2 7 erorile se înscriu în limitele admise În cazul considerat, toate probele din perioada controlată, cu conținut în zinc peste 1,0%, vor fi realizate în laboratorul de bază pentru zinc, după eliminarea cauzelor care au generat erorile întâmplătoare ce depășesc limitele admise. 6.3. Analize de control extern 6.3.1. Prelucrarea rezultatelor analizelor de control extern Se efectuează următoarele calcule: n Σ X(bk) k=1 m(b) = ────────────; n n Σ X(ek) k=1 m(e
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
de spații de depozitare din elemente metalice, de căi ferate și instalații de semnalizare, instalații și rețele de termoficare, rețele electrice etc., sunt cuprinse la diviziunea 45 (Construcții). Asamblarea și instalarea de mașini și echipamente care sunt executate că servicii întâmplătoare în scopul vânzării acestora de către o unitate care se ocupă în principal cu comerțul cu ridicată sau amănuntul, sunt cuprinse în categoria de clasificare în care se încadrează unitatea respectivă. Unitățile care se ocupă cu repararea și întreținerea mașinilor de
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
de consum. În consecință, anumite produse nu sunt clasificate în comerțul cu amănuntul, ca de exemplu: cereale, semințe, minerale, petrol brut, produse chimice industriale, produse siderurgice, mașini și materiale industriale. În anumite cazuri unele produse pot suferi o anumita transformare întâmplătoare în cadrul procesului de vânzare. De asemenea se include în această diviziune repararea și instalarea de bunuri casnice și personale chiar dacă ele se fac sau nu în relație directă cu vânzarea cu amănuntul. O distincție fundamentală este făcută în detalierea diviziunii
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
priveliște, m-ai pus santinelă și pălăria maronie îmi ține de uniformă, șoimul pînă în cîțiva metri de sol, de gras ce e, belșugul sfîrșitului de vară, păpușile porumbului mai crude, și mai spre munte și mai spre nord, vorbele întîmplătoare ale anului clinchet de două fete stîrnit de tînăr, cum o să răsune el la modul lor copilăresc, de extreme paraverbale, icnete, sughițuri, rîsete? Dărmănești km 457, rînduri, două, trei, de Subcarpați și obcini, ai înțepenit cu falca în mînă, linia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o informație limitată, și totuși suficientă. Tab 8.2 Caracteristicile principalelor modele decizionale Raționalitatea sinoptică Incrementalismul fragmentar Extragerea din coș Actori Metoda Obiectiv Rezultat puțini, uniți viziune globală soluție integrală ușor de schimbat mulți, diferiți viziune parțială satisfacție revizuibil mulți, întîmplători improvizație atenuare nerepetabil Un amestec de modele Indiferent de modul în care autoritățile ajung la o decizie care implică formularea unei politici publice, ar fi greșit să ne gîndim că se face mereu raportarea la o singură schemă specifică. Uneori
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
prelucrare a unui "obiect" prin gândire, sensul a priori al înseși gândirii autonome; mai bine zis, al unor elemente ("reguli", "principii", "forme" etc.) ale sale. Îl putem recunoaște, însă, în acest moment, doar formal și cu un sens de fapt întâmplător. Însă prin aplicarea unei reducții fenomenologice, el se va înfățișa ca atare, "în carne și oase", sau "în persoană", cum spun fenomenologii, adică în propria sa necesitate: totuși, cum demersul va arăta, într-o necesitate locală, particulară, așadar, în bună
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
moment dat, este autorizat din perspectiva convențiilor formale instituite de gândirea autonomizată. Faptul că aceste convenții sunt luate drept elemente a priori ale constituirii oricărui gând, ale constituției oricărei rostiri sau făptuiri, pare a fi mai degrabă rezultatul unei opțiuni întâmplătoare, decât al unei decizii bine întemeiate, care ar implica și criterii de altă natură decât cele formale, sau care ar pretinde o "necesitate" structurală (gândirii) mai degrabă decât o simplă posibilitate de a fi a gândirii înseși. Dar problema acum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dovada unei poziții privilegiate a "judecății" într-un orizont care, acum, la începutul demersului de față, pare a ține tocmai de "rațiunile judecății": este vorba despre ceea ce mai devreme am numit "orizontul dictaturii judicativului". Oricum, semantica în cauză nu este întâmplătoare, cu toate că pare a constitui o sursă de complicații pentru un demers care o vizează. Judecata este, în fapt, un fel de nod semantic, o unitate de semnificație, unificată prin sensul formal pe care îl capătă, îl păstrează și îl "aplică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși cu definițiile și toate proprietățile lui; apoi trebuie să determinăm acele atribute, care urmează logic din lucrul dat, ca și acelea care nu-i pot aparține."85 Mai întâi, e bine să luăm seama asupra faptului că nu este întâmplătoare folosirea lui "trebuie" (deĩ) de către Aristotel. Ținta lui este să construiască silogismul (raționamentul) după toate regulile de corectitudine. Deocamdată, nu este încă vorba despre corectitudine în mod tehnic, însă "trebuie" instituie o cale a necesității, a lucrului care nu se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de "nu" adresat ființării, un nimic înțeles în sensul lui nihil negativum, pe atât de puțin este diferența în calitatea ei de "nu" aflat între ființare și ființă, doar produsul unei distincții operate de intelect (ens rationis)."169 Nu este întâmplătoare, cred, referirea lui Heidegger la aceste două "specii" ale nimicului (nihil negativum și ens rationis) prezente la Kant, în sistematica speciilor nimicului de la sfârșitul "Analiticii transcendentale" (Critica rațiunii pure); și nici aceea la intelect, înțeles ca facultate de operare a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
originar al unității timp-adevăr pe care îl are constituirea (de sine a) Dasein-ul însuși. 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii Din exemplificările propuse aici am căpătat încă o dovadă pentru faptul că nu este întâmplătoare constituirea discursului filosofic pe baza celor două modele judicativ-constitutive, analitica și dialectica. Aceste două veritabile topos-uri logice oferă proiecții ale unor interogații, răspunsuri, argumentări etc. neconstituite încă, "modele teoretice" cu funcțiune de prealabil tematic și metodologic pentru discursul filosofic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau sub condiționările constituante ale acesteia). De fapt, fiindcă primește anumite modulații temporale acestea făcând posibilă corespondența dintre ceea ce spune judecata și faptul la care ea se referă -, "este" capătă natură judicativă; intervenția timpului în acest moment nu este deloc întâmplătoare; tocmai el aduce sub un singur sens toate aceste elemente ale judecății. Totuși, natura judicativă, constând, pentru verb, în jocurile sale temporale, nu-l epuizează pe "este"; căci acesta, în esența sa, reprezintă ceea-ce-este, anume ceva care se poate sustrage
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
natural". Punerea în discuție a timpului, în filosofie, a fost întotdeauna însoțită de o tematizare propriu-zis ontologică; așadar s-au aflat în atenția filosofului și teme despre ființă și ființare, despre diferența dintre acestea, despre relația lor etc. Nu este întâmplătoare, desigur, această situație. Acum o putem lămuri, ținând seama de faptul că timpul este "originea non-originară" (a priori "universal" în orizont "istoric") a dictaturii judicativului. Filosofia, urmărind întotdeauna ceea-ce-este-originar, ceea ce este anterior și constituie ceea ce urmează, adică a priori-ul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
veritabil scenariu al în-ființării: ființa în sine trece, prin categorii, în ființare (potrivit Stagiritului, în individual); dar este "rostită" ființa însăși prin câteva sensuri la care se revine continuu, în istoria filosofiei.222 De aceea putem spune că nu este întâmplătoare stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata de legitimare și confirmare asupra acestei chestiuni aparține ea însăși orizontului dictaturii judicativului. Dar ființa (în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sus au o legătură directă cu istoria filosofiei. Dar nu trebuie uitat faptul că dictatura judicativului nu se reduce la filosofie, că ea precondiționează și alte tipuri de discurs, cum ar fi cel științific, cel ideologic. Această opțiune nu este întâmplătoare: știința și ideologia sunt teritorii de aplicație a regulilor și convențiilor dictaturii judicativului, în vreme ce filosofia constituie orizontul de "geneză fenomenologică" al acesteia. Logos-ul formal s-a constituit, adică a trecut în logică, prin mijlocire filosofică; mai mult, ținta "finală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
arătăm în continuare, chestionând felul de a fi (doar) al operațiilor celei de-a doua timporizări, anume părtinirea, ordonarea și autorizarea. Ideologia a urmărit întotdeauna mișcarea discursului de tip filosofic și, desigur, transformarea acestuia datorită tematizării non-judicativului și a actelor întâmplătoare, mai mult sau mai puțin, ale de-constituirii judicativului constitutiv. De aceea ideologia își schimbă conținutul ca atare, chiar tehnicile de părtinire, ordonare și autorizare a gândurilor, rostirilor și făptuirilor omenești, dar nu-și poate schimba și operațiile "logice" prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vulpii că a fost văzută. Se realizează astfel un discurs ecosemiotic. Cu cât individul, sau specia, vor realiza mai multe discursuri ecosemiotice, cu atât libertatea lor de acțiune va deveni mai mare. Trebuie să înțelegem că relațiile semiotice nu sunt întâmplătoare, ci sunt realizate coerent și reprezintă un fenomen larg răspândit în semiosferă. Asemenea iepurilor, și celelalte specii realizează discursuri semiotice cu speciile cu care intră în contact. Cu cât aceste discursuri semiotice sunt mai complexe, cu cât rețeaua comunicativă este
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
asemănarea fonetică dintre denumirea celor două țări a generat sentimente de îngrijorare în cugetul unui bun prieten. În realitate însă, asemănarea dintre cele două țări sud-americane nu este decât o iluzie și, în ce privește esențialul, deosebirea dintre ele este dramatică. * * * Întâlniri întâmplătoare cu două personalități excepționale distinși slujitori ierarhici ai cultelor mozaic și catolic, șef-rabinul Ovadia Yosef și cardinalul Jean-Marie Lustiger au înscris în amintirea mea impresii puternice. Pe Ovadia Yosef îl știam prin activitatea sa publică și adesea furtunoasă ca șef-rabin
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Asta am vrut să știu. Este periculos? În anumite situații, da. Și cum știu dacă.... Flerul, dragul meu, flerul. Mașina pleacă și eu tot mă mai gîndesc la nebunul meu... Aceasta poveste este o fantezie și eventualele asemănări sînt absolut întîmplătoare. Răzbunarea prostului Intru în cabinetul medical (din Dorohoi) și doctorul mă primește foarte amabil, chiar curtenitor. Domnule profesor, ce plăcere este să vă văd. Sînteți drăguț. Eu nu pot spune că plăcerea este reciprocă. Vai de mine, de ce? Păi, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în plasa unei problematici antecedente. O asemenea lectură orientată are cel puțin două avantaje: (1) e superior selectivă, te ghidonează în labirintul descurajant al bibliotecii și (2) pune ordine chiar și în ceea ce poate fi, la un moment dat, lectură întâmplătoare. Când ai obsesivitatea bună a unei întrebări vii, tot ce-ți cade în mână poate fi revelator, de la ziar la roman, de la roman la tratat. Când ne lamentăm că se citește puțin, ar trebui să ne gândim, cât de cât
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
călătorește într-o sanie trasă de reni. Se spune chiar că acest aspect al legendei s-a dezvoltat mai ales în cursul ultimului război, datorită staționării unor forțe americane în Islanda și în Groenlanda. Și totuși, prezența renilor nu e întîmplătoare, de vreme ce documente engleze din epoca Renașterii menționează trofee de reni plimbate cu ocazia dansurilor de Crăciun, iar asta anterior oricărei credințe în Moș Crăciun, și cu atît mai mult formării legendei lui. Elemente foarte vechi sînt așadar amestecate și reamestecate
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Natura nu cunoaște bogați și săraci, ci doar ființe. Albastrul, și mai ales roșul de peste an și ale altor flori, sunt date de alți pigmenți, antocianii, de astă dată substanțe relativ reducătoare, altfel spus, negentropice. Oricum, prin succesiunea culorilor, deloc Întâmplătoare, ci ca o adaptare la un mediu caracterizat de ciclicitate, chintesența plantei, floarea adică, profită și de negentropia Începutului și de entropia sfârșitului de ciclu; pentru a lăsa În urmă ceva, o nouă plantă, pentru următorul ciclu. Iar aceasta Îmi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unui cuplu, dar chiar Între prieteni. Compatibilitatea se traduce În oscilații ale caracterului biocâmpului comun, care reproduce Într’o „biocenoză“ spirituală ceea ce se Întâmplă și În biocenoza „pământeană“. Alegerea poate fi și rezultatul unui „franțuzesc“ coup de foudre; asta Înseamnă Întâmplătorul caz În care biocâmpul celor doi e a priori compatibil. Dar, pentru că biocâmpul variază În timp, avem nevoie și de perseverență pentru a menține și valorifica În timp atât de rarul coup de foudre. A doua latură a capcanei, aceea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de regulă atunci cînd cei doi își dau seama că între ei apar semne de atracție reciprocă, fenomen ce se remarcă fie la jocul de dumineca, fie în șezătorile fetelor, fie pe uliță în întâlniri mai mult sau mai puțin întâmplătoare, fie la lucru în câmp sau la clăci organizate. Feciorul, mai ales, care place o fată, trebuie să fie suficient de isteț, de abil ca să creeze situațiile în care să se apropie de ea, lucrurile putând evolua până ce se ivește
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]