26,133 matches
-
transfuzie a simțământului majestății și eternității lui Dumnezeu în tot ce e perceptibil și imaginabil“. Asemănător, există în cultura noastră populară o mare varietate de reprezentări simbolice, asupra plantelor de exemplu, care prin frumusețea și caracteristicile lor semnifică personaje sau întâmplări divine. Astfel, Maica Domnului este supranumită „Împărăteasa florilor“, ea fiind cea care L-a născut și purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
târziu l-a auzit relatând cele întâmplate și unui grup mic de studenți care erau interesați. În acel timp, deși Raymond a fost foarte impresionat, de vreme ce nu prea avea cunoștințe în domeniu spre a putea judeca asemenea experiențe, a pus întâmplarea „la dosar” atât în mintea lui, cât și sub forma unei casete cu înregistrarea celor povestite de el. După câțiva ani, după ce obținuse doctoratul în filozofie, preda într-o universitate din Carolina de Nord. La unul din cursuri a cerut
VEŞNIC, FĂRĂ DE MOARTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380168_a_381497]
-
în acest subiect pentru că bunica lui „murise” în timpul unei operații și - revenind la viață - povestise o experiență uimitoare. Raymond l-a rugat să-i povestească și lui, dar spre marea sa surpriză, studentul i-a relatat aproape aceeași serie de întâmplări cea pe care i-o prezentase cu ani în urmă profesorul de psihiatrie. Și de aici a pornit inevitabilul. Moody a devenit interesat de subiect și s-a impus de-a lungul anilor, din acel moment, un excelent cercetător în
VEŞNIC, FĂRĂ DE MOARTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380168_a_381497]
-
cum în adolescență luna îmi urmărea năzbâtiile erotice create sub acoperișul cerului. Motivația gestului meu de a mă confesa într-un spațiu eliberat de complexe poate a incomodat sau iritat forțele nevăzute ale binelui. Ei, bine, între aceste extreme oscilează întâmplări și fapte, uneori enigmatice, pe care decența mă oprește să le relatez, în detaliu, aici și acum. Nimic nu mă tulbură mai mult decât gândul c-am îmbătrânit, iar sub crengile copacului unde-mi etalam adolescența, părăsit și el de
AZI NOAPTE AM VORBIT CU DUMNEZEU, UN BĂTRÂN CU OCHII STICLAŢI ŞI BARBĂ ALBĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380203_a_381532]
-
nu numai că mai aveau de ce să se mai vadă, dar această alegere era chiar singura soluție de compromis pe care o găsise convenabilă pentru amândoi atunci, în urmă cu doar două, trei ore, de la ultima lor întâlnire când, neașteptata întâmplare, îl făcuse să se lămurească în ce ape se scălda Florin. Nu se așteptase deloc la așa ceva, deși se cunoșteau de ani buni. Nici nu-și mai amintea unde se întâlniseră prima dată și cine i-l prezentase, dar, pe
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
ea...Feminitatea la acest punct s-a conformat, nu cu un regret foarte mare, căci și-a dorit ‘cunoașterea și mai ales satisfacerea proprie”. Deși, încă are ca punct de reper la modul general, de a nu face sex la întâmplare și mai ales de a nu se lasa prinsă în relații sexuale fără dragoste; din păcate, însă, și aici la ”ele”factorul anturaj are un rol major, putând să 'distribuie' membrilor din interior percepții despre ceea ce înseamnă dragoste, adică unde
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
același an, iar bietele femei îi țineau că sunt de-o seamă, deși plecaseră de-aici la date diferite. Cu fiica ei, Violeta, se împrietenise de când era studentă la Medicină. Îi retrăia visul neîmplinit al tinereții sale. Fata îi povestea întâmplări de la facultate, mărturisindu-i trăirile ei de fată cuminte și silitoare la învățătură, dar și simțămintele ei intime, pe care i le șoptea cu ochi aprinși, repetând din când în când: să nu spui la nimeni, tanti Maria! Săraca fată
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
Dumnezeu zâmbind din scorbura din cer.”. Primele două treimi ale romanului ,,Taina, început de poveste...” pot fi considerate, pe bună dreptate, o Rapsodie română a zâmbetului - ca stare de spirit și ecran panoramic, pe care se proiectează aievea cavalcada de întâmplări și trăiri, dincolo de frământările răscolitoare ale protagonistei -, culminând în finalul capitolului 59: ,, Într-o zi, n-am să mai fiu în ochii lui. Acum sunt. Știu! Văd! Aud! Trece pe lângă mine și zâmbește. Îl urmăresc: nu zâmbește la fel la
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
se pare interesant. De-a lungul anilor, am avut, într-adevăr, oportunitatea de a mă afla în compania unor persoane aparținând culturilor atât de diferite dar și asemănătoare într-un anume fel din Canada, cele două Americi, Australia, Asia, Europa. Întâmplările la care am participat mi-au adus înțelegerea că orice bucătărie are istoria ei, felurile de mâncare diferind de la eveniment la eveniment, cine le prepara (bărbați, femei, tinere sau tineri), ingrediente, design și momentul servirii, toate având un ritual desemnat
De vorbă cu un vizionar – visător [Corola-blog/BlogPost/94072_a_95364]
-
desemnat de generații. Ca gust, aș spune, fără intenția de a ofensa și de fapt cu toată convingerea că mi s-ar da dreptate, dintre toate bucătăriile cea a Americii de Nord, de fapt a Statelor Unite, este cea mai plată, lipsită de întâmplări gastronomice spectaculoase. Pentru că cea locală se bazează pe legume fierte, fructe crude sau folosite în caserole, singurul fel de mâncare extrem fiind curcanul care este într-adevăr deosebit. În rest, împrumuturile din bucătăriile internaționale sunt recunoscute ca atare. - Elisabeta Iosif
De vorbă cu un vizionar – visător [Corola-blog/BlogPost/94072_a_95364]
-
astfel că - într-un cadru deosebit, asigurat de organizatori: Societatea culturală ART-EMIS, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere S.R.I. - Sucursala Vâlcea și Primăria comunei Prundeni - personalități academice, istorici, cercetători sau militari de carieră au vorbit despre fapte și întâmplări mai mult sau mai puțin cunoscute ale istoriei noastre naționale, balanța înclinând categoric spre a doua categorie. Și se poate spune că aproape toate temele prezentate au fost adevărate lecții de istorie, prin multitudinea de informații transmise, dar și prin
Cât de adevărată este istoria pe care o cunoaștem? [Corola-blog/BlogPost/94079_a_95371]
-
primul rând, cele mai interesante și mai pasionante momente sunt întâlnirile sale memorabile, în bine sau în rău, cu câțiva dintre cei care s-au urcat în mașina sa, personalități sau oameni obișnuiți, unii minunați, alții drogați, borfași, criminali. Decorul întâmplărilor e vizualizat pregnant. New York-ul este „o junglă de beton și sticlă, o fabuloasă Arcă sub Zgârie Nori”, în care mișună 145 de nații. În acest furnicar la fiecare două minute izbucnește un incendiu și la fiecare 28 de secunde
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
dată când ceva îl înfurie, îl revoltă, îl aduce într-o stare de disperare, Alter-Ego-ul său îl calmează, îl liniștește, îi amintește de ce se află acolo și îl determină să gândescă din nou limpede și rațional. Până la urmă, însumate, toate întâmplările (povestite cu nerv dramatic), toate întâlnirile (redate cu talentul autorului de a le vizualiza), ni-l dezvăluie pe eroul piesei, pe Mircea M. Ionescu, cu convingerile, cu gândurile, cu visurile, cu aspirațiile, cu speranțele, cu bucuriile, cu dezamăgirile, cu disperările
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
masă de manevră o respinge programatic, asociind-o cu SISTEMUL. Dar, o spun încă o dată, nu este nimic întâmplător. Și nu mă refer, Doamne ferește, la zicerea cinic tembelă că pentru asta a trebuit să moară oameni, ci, de pildă, la întâmplarea că tocmai acum când urmează să se facă un nou guvern, eventualii pretendenți de la PNL, latura ex-pedelistă, sunt aduși să defileze în fața camerelor de supraveghere continuă ce transmit pe toate posturile(mai puțin cel național) de la DNA ca să uite de
SISTEMUL, ÎNTRE CLEPTOCRAȚIE ȘI PROTECTORAT [Corola-blog/BlogPost/94145_a_95437]
-
făcute în spiritul generației pe care o reprezintă, creativ, printr-o comunicare liber consimțită. Consiliul Județean Caraș Severin, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România filiala Caraș Severin și generoși sponsori, au sprijinit și anul acesta organizarea evenimentului, iar rezultatele acestei minunate întâmplări s-au făcut văzute și auzite datorită partenerilor media: AltRadio, Reper 24 și Banat Media. uzpcs
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94189_a_95481]
-
parte reală) a unui steag moștenit de la sărbătoarea Marii Unirii din anul 1918. În anul 1996 (adică în urmă cu douăzeci de ani) publică „Acea noapte sfântă. Închis sub comuniști pentru Transilvania”, o carte de literatură - document, în care relatează întâmplările dramatice prin care a trecut în anii detenției. „Celula cu suflete” (1999), roman rezultat din aceeași experiență a detenției comuniste, îmbină memorialul cu unele episoade ficționale. Sunt prezentate ca într-un film diferitele categorii de încarcerați politici, de la membri ai
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
de bun rămas pentru ultima baroneasă din România, Lydia Papae Löwendal. Însă reverberația lui simbolică nu mă lasă să mă opun tentației de a începe consemnările pe marginea vernisajului inaugurat recent la Muzeul de Arte din Cernăuți anume cu o întâmplare evocată în recviemul dnei Olaru Nenati. Este, susține dumneaei, un caz rămas adânc înscris în memoria nobilei familii. Pictorul George Löwendal, care timp de 19 ani a fost director artistic la Teatrul Național din Cernăuți, se bucura de simpatia tuturor
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
însoțit de o monumentală suită a țăranilor săi adorați, să ne amintească de noblețea rădăcinilor străbune, nouă, urmașilor slăbiți în vrednicie, celor ce se mai întâmplă să se rușineze de numele moștenit, unii reușind să șteargă din memorie chiar și întâmplarea de a fi „români doar prin ocazia nașterii”. Ne-a adus această bucurie a regăsirii nepoata sa de la fiica Irina, Ariadna Avram, descendenta care menține firul de legendă a familiei Löwendal. Moștenind numele bunicii sale, ei i-a fost predestinat
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
scotea la lumină arhivista Lidia Huțcal, destăinuind-o în mod firesc mai întâi soțului ei, jurnalistului Mihai Huțcal. Dar colegul nostru de la „Zorile Bucovinei” a întârziat cu câteva săptămâni, negăsindu-l în viață pe acel care și-ar fi amintit întâmplarea miraculoasă din copilăria sa amară. Și primăreasa din Mahala, Elena Nandriș, a venit la vernisaj cu speranța de a regăsi chipuri de consăteni pe pânzele pictorului. Contrariată de inscripția de sub portretul bătrânei îmbrăcată într-un cojoc lung, cu broboada pe
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
n-au dovedit a fi prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, experiența intertextualității, cât și minuția cehoviană în descrierea ororilor comunismului de tip sovietic și a trăirilor existențiale.” (Dorina Costea) Titina Nica Țene a lansat cartea “Întâmplări hazilii cu o nepoțică povestite de o bunică” care s-a bucurat de aprecieri pertinente din partea lui Ion Nălbitoru: “Este o carte de povestiri, care poate fi citită de la cei mici până la cei ajunși la bătrânețe și poate constitui un
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
epuizându-se cu rapiditate de fiecare dată. Timp de zece ani, scriitorul, jurnalistul și publicistul creștin Cornel Constantin Ciomâzgă a stat din nou ascuns prin sihaștrii și locuri tainice, pentru că în anul 2014 să revină cu o nouă carte, o întâmplare odinioară reală, cu niște personaje cândva aievea. Scrierea de față are un subiect “împrumutat tot din realitate”, cum zice autorul, având ca personaje principale un calau și victima să. Un fost torționar comunist și cea mai opresată victima a lui
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
negustoriei dintre Churchill, Roosevelt și Stalin, care ne-au vândut și cumpărat ca pe niște sclavi (de n-or fi lăsat după ei și moștenitori). Fiecare mișcare cu fărădelegi crunte, care au produs scindări în propriile rânduri. Să fie o întâmplare că în închisori mulți legionari nu vorbeau între ei, acuzându-se de trădarea idealurilor codreniste? Cum clasificăm aderența sau respingerea diverselor orientări? Pe de altă parte, să uitam că în socoteala tragicului holocaust românii sunt contabilizați cu sutele de mii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
epuizându-se cu rapiditate de fiecare dată. Timp de zece ani, scriitorul, jurnalistul și publicistul creștin Cornel Constantin Ciomâzgă a stat din nou ascuns prin sihaștrii și locuri tainice, pentru că în anul 2014 să revină cu o nouă carte, o întâmplare odinioară reală, cu niște personaje cândva aievea. Scrierea de față are un subiect “împrumutat tot din realitate”, cum zice autorul, având ca personaje principale un calau și victima să. Un fost torționar comunist și cea mai opresată victima a lui
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
dar m-oi simti.Printr-ale zilelor file,De după nori, îți voi zâmbi.... ÎI. DOI, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017. Doi Cristina Pârvu Că două picături de ploaie, Ne-am întâlnit din întâmplare. Că două litere pe-o foaie, Alăturate la-ncercare. Două suflete dintr-o mie, Încrucișate pe o stradă. Împreunate pe vecie, Tu zeul meu, eu a ta pradă. Noi, două lacrimi care cad, Pe vechea măsuța din sticlă. Unite fără de
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
pe vecie, Tu zeul meu, eu a ta pradă. Noi, două lacrimi care cad, Pe vechea măsuța din sticlă. Unite fără de știință, Reducând totul la o clipă. Citește mai mult DoiCristina PârvuCa două picături de ploaie,Ne-am întâlnit din întâmplare.Ca două litere pe-o foaie,Alăturate la-ncercare.Două suflete dintr-o mie,Încrucișate pe o stradă.Împreunate pe vecie,Tu zeul meu, eu a ta pradă.Noi, două lacrimi care cad,Pe vechea măsuța din sticlă.Unite fără de
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]