3,412 matches
-
de Filosofie. Brague, Rémi. (1992). Europe, le voie roumaine. Paris: Criterion. Braudel, Fernand. (1994). Gramatica civilizațiilor, vol. I. București: Editura Meridiane. Carpentier, Jean și Lebrun, Français. (1997). Istoria Europei. București: Editura Humanitas. Ciorănescu, George. (2004). Europa unită. De la idee la întemeiere. București: Editura Paideea. Duroselle, Jean-Baptiste. (1965). L’idée d’Europe dans l’Histoire. Paris. Duroselle, Jean-Baptiste. (1990). L’Europe. Histoire de ses peuples. Paris: Perrin. Duțu, Alexandru (1999). Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene. București: Editura All. Gaillard, Jean-Michel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Franța -, dar eforturile au eșuat din cauza bulversărilor produse de cele două războie mondiale și de marea criză economică din perioada interbelică. Într-adevăr, sistemele realizate prin capitalizare se prăbușesc în perioade de criză, din cauza inflației galopante care aneantizează economiile cotizanților. Întemeierea unui sistem de tipul fully funded pensions presupune nu doar o stabilitate economică îndelungată, dar și încrederea oamenilor într-o instituție privată de pensii. Pe de altă parte, nu putem să nu observăm că sistemul bismarckian a fost instituit într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu numărul de tiaglo din gospodărie, dar acest lucru este compensat de sosirea de forțe noi în familie, în persoana nurorii și a viitorilor copii (Haxthausen, 1847, vol. I, 116). Acest sistem de repartiție a pământului încurajează așadar căsătoriile și întemeierea de familii numeroase. Numărul de tiaglo-uri variază în timp, în raport direct cu numărul de căsătorii, fapt ce implică efectuarea periodică de recensăminte (numite în Rusia revizii), în vederea reactualizării datelor de pe teren. Haxthausen notează faptul că de la Petru I și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
asemenea situații este acela de a nu mai avea clopotul satului lor și mormintele strămoșilor”(Haxthausen, 1853, vol. III, 148-149). La români hotarele sătești nu se schimbau, cele mai vechi documente scrise considerându-le ca datând din vremuri imemoriale (înainte de întemeierea statelor feudale) (Stahl, 1998, vol. I, 94-105). Agricultura itinerantă românească se desfășura așadar pe teritoriul fiecărui sat în parte, fiind vorba de populații ce nu se deplasau încontinuu spre noi regiuni. În regiunile rusești existau și sate ce funcționau în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Gaillard, Anthony Rowley. (2001). Istoria continentului european. De la 1850 până la sfârșitul secolului al XX-lea, trad. Din franceză, Em. Galaicu-Păun, Editura Cartier, 9. L’ idée européenne, în Fondation Robert Schumann, op.cit., 29. George Ciorănescu, (2004). Europa unită. De la idee la întemeiere, București: Editura Paideea, 103. Spengler, Oswald. (1931). Le Declin de l’Occident, Parin: Galimard, 1-3. Spengler, Oswald. (1996). Declinul occidentului, Craiova: Editura Beladi, vol. I, 5. Gusti, Dimitrie. (2003). Problema Federației Statelor Europene, în Sociologie Românească, vol. 1, 4. 108-126
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
vol. I (Confederații de ocol, structuri teritoriale și tehnici agricole), capitolul IV: „Teoria greșită a eroului eponim, fondator de sate”, 46-62 și vol. II (Structura internă a satelor devălmașe libere), 97-100. Exemplul cel mai elocvent este cel al legendei de întemeiere a Țării Vrancei de către Baba Vrâncioaia și cei șapte fii ai săi (vezi Stahl, 2000a și 2002). Vezi P.H.Stahl Triburi și sate ..., 42-51. Un exemplu de proverb care face referire la această idee: Muierea, pământul cel mai roditor, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
deci incluzând și pe boieri sau moșieri ca mari proprietari de pământ. Dar și țăranii și boierii moșieri, deși se considerau "liberi", în accepția nouă și pe deplin justificată a lui M. Ciubotaru, erau "aserviți", fie cnejilor sau voievozilor înainte de întemeierea statului Moldova, fie conducătorului acestui stat cu titlul de "domn" după întemeierea din 1359, sau de "domnitor" ori "principe" după Unirea cu Țara Românească din 1859 sub numele de Principatele Unite. * Cât privește vechimea populării teritoriului Colinelor Tutovei, este dificil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Dar și țăranii și boierii moșieri, deși se considerau "liberi", în accepția nouă și pe deplin justificată a lui M. Ciubotaru, erau "aserviți", fie cnejilor sau voievozilor înainte de întemeierea statului Moldova, fie conducătorului acestui stat cu titlul de "domn" după întemeierea din 1359, sau de "domnitor" ori "principe" după Unirea cu Țara Românească din 1859 sub numele de Principatele Unite. * Cât privește vechimea populării teritoriului Colinelor Tutovei, este dificil de stabilit, fie și cu aproximație. Majoritatea descoperirilor arheologice indică urme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cât era posibil de întreținut și necesar existenței populației respective), așezările urbane (de tip Bârlad, Vaslui, Bacău) fiind abia la început de conturare, și deci cu meștesuguri și relații de schimb economic încă anemice; > În feudalismul mijlociu (secolele 14-17), odată cu întemeierea Moldovei ca stat (în 1359) și a primelor mențiuni istorice, se cosntată, concomitent cu creșterea numărului populației și așezărilor, o înviorare a meșteșugurilor și schimburilor economice, dar numai pe văile periferice Colinelor Tutovei (Siret și Bârlad), căci "interiorul Colinelor rămâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
constată că, pe baza resturilor arheologice, peste 80 dintre localitățile actuale își au continuitatea încă din epoca preistorică. Documentele istorice ale epocilor următoare medievală, modernă și contemporană mai concret începând din a doua jumătate a secolului 14 (deci după actul întemeierii Moldovei ca stat) demonstrează o continuă creștere a numărului de așezări rurale spre timpurile actuale. Astfel, din documentele dinainte de Ștefan cel Mare rezultă că numărul maxim de sate era de 91. Un document de după Ștefan cel Mare și urmașii săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sec.10-13 e.n.), tezaur alcătuit din 12 brățări, nouă inele, patru aplice de centură, o cataramă, o diademă și un pandativ (Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, vol.III, p.410). Aceste urme preistorice sunt completate cu documentele istorice de după întemeierea statului Moldova (1359). Cele mai vechi sate menționate sunt cele de pe valea Iezerului (mai ferită de invazii): Corobănești (1443), Băncești (1443), Gârdești (1455), Obârșeni răzeși (1455), urmate de cele de pe valea Tutovei: Voinești (cunoscut în trecut sub numele de Oidești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
elevă la Liceul Industrial din acest oraș, să mai întrețină la școli secundare și pe ceilalți doi ... Didina și Petrică ... acum încă elevi la Școala generală din sat. De menționat faptul că în preajma Unirii Principatelor (deci la 500 ani de la întemeierea statului) nu existau în Moldova decât 25 de școli sătești, multe dintre ele nefuncționând din lipsă de elevi sau de învățători, în unele cazuri (conform celor afirmate de V.A.Ureche) pe post de învățători fiind folosiți "cântăreți sau grămătici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Critica teoriei reflexului de către John Dewey / 191 4. Apariția psihologiei animale și comparate / 193 4.1. Metoda analizei comparate / 194 4.2.Răspândirea tendințelor antropomorfiste / 197 4.3. Regula lui Loyd Morgan / 199 5. Psihologia copilului și pedagogia / 200 6. Întemeierea psihologiei diferențiale / 203 6.1. Galton și variabilele statistice / 205 6.2. Începutul introducerii testelor / 209 7. O extensie necesară psihologia socială și culturală / 212 7.1. Psihologia popoarelor / 212 7.2. Psihologia socială și problema sugestiei / 214 7.3
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de atunci Rabelais. 4.2. Deschiderile și limitele raționalismului paradigmei psihologiei La sfârșitul secolului al XIX-lea, paradigma psihologiei se completa din tot mai multe părți cu noi elemente de structură, care începeau să se articuleze între ele. Ele anunțau întemeierea și perspectivele favorabile ale unei discipline științifice de sine stătătoare, a psihologiei. Terenul acesteia era însă insuficient conturat, fiind pregătit conceptual și metodologic minuțios de domeniile învecinate. Totul se aduna în jurul unui nou raționalism, cu fundamente filosofice profunde, unde se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost puse pe seama interdependenței funcționale dintre organele de recepție: fierbințeala este considerată rece în raport cu mai fierbintele. Creierul a fost considerat a fi o cameră centrală a pneumei. Această accepțiune asupra psihicului a rezistat până la începutul secolului al XIX-lea, până la întemeierea frenologiei. Până atunci a dominat învățătura lui Erastostratos, în acord cu care activitatea psihică se raportează nu la încăperi, ci la suprafața masei cerebrale. Galenus a mai făcut considerații asupra proprietății lucrurilor reflectate senzorial, asupra mișcării ca dependentă de schimbările
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
variabilitatea de distribuire a acțiunilor psihice în raport cu condițiile schimbătoare ale mediului, de gospodărire a experienței reactive pe linie ontogenetică. Mai mult, această perspectivă a fost extinsă și asupra faptelor de conștiință. Dar poate cea mai importantă contribuție a darwinismului pentru întemeierea psihologiei ca știință a constituit-o introducerea analizei genetice și statistice în descrierea diversității formelor de comportament din natură. Darwinismul se afla la el acasă sub influența aceleiași emulații filosofice favorabile pentru eclozarea psihologiei, dar care s-a manifestat diferit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a primi și dezvolta acolo tehnologii de laborator adecvate investigațiilor experimentale psihologice aduse din cele mai diverse părți de lume, de cercetători veniți la Leipzig să se instruiască. Însușirile caracteriale și organizatorice ale lui Wundt au fost decisive pentru reușita întemeierii psihologiei ca știință de sine stătătoare. La acea vreme, inițiativele investigative erau îndreptate spre trei direcții principale: a) găsirea metodelor și mijloacelor necesare studierii activităților senzoriale și a celor mentale; b) studiul reactivităților psihice de diferite feluri; c) continuarea cercetărilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ar însemna ata-visme ale unor comportamente ale strămoșilor, considerând că jocul repre-zintă abia o deschidere spre viitorul dezvoltării comportamentului copiilor. S-au exprimat critic față de teoria lui Hall și alți psihologi ai vremii, ca Wilhelm Stern și Théodule Ribot. 6. Întemeierea psihologiei diferențiale Majoritatea studiilor teoretice și experimentale realizate de psihologi la începutul secolului XX-lea au fost subordonate unei cauze esențiale, aceleia de a putea înrola psihologia alături de celelalte domenii ale cunoașterii științifice. Era atunci nevoie de descoperirea și formularea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
M. Lazarus (1824-1903). Ambii au înființat publicația cu titlul Psihologia popoarelor și știința lingvisticii ce a apărut în perioada 1860-1890. Această orientare nouă a reprezentat deci o necesitate izvorâtă din direcția științelor sociale și a avut o influență decisivă în întemeierea și autonomizarea științei psihologiei. Wundt a recunoscut necesitatea recunoașterii noii tendințe investigative, care a fost inclusă în programul său conceptual și de lucru. După el, psihologia se împarte în două mari părți: psihologia fiziologică și psihologia popoarelor. După ce a recunoscut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Herbart (1776-1841), nu au adus cu ele soluții fundamentale în rezolvarea problemelor psihologiei. Ele au deschis perspectiva unor dezvoltări noi asupra psihologiei, realizate din perspectiva culturii, a etnosului popoarelor. Aceasta pentru că psihologia se afla abia într-o etapă preparadigmatică de întemeiere ca știință de sine stătătoare, când era încă pătrunsă de o serie de tendințe speculative metafizice și anistorice. Inițierea, însă, a unor cercetări de acest fel, în care viața psihică era considerată dependentă de factori culturali și sociali de diferite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a reflexologiei pavloviene, cea acceptată de sistem ca parte a ideologiei partidului politic unic al acelor timpuri. Explicația pavlovistă, materialistă și partinică, era considerată suficientă, potrivită pentru înțelegerea mecanismelor fiziologice ale comportamentului. Asemenea altor domenii de fundamentare experimentalistă a psihologiei, întemeierea psihanalizei se raportează tot la numele unui medic, la cel a lui Sigmund Freud (1856-1939), contemporan cu I.P. Pavlov. El a pus bazele acestei orientări în psihologie într-un context în care preocupările ce țin de psihismul reflectării inconștiente au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
simbolice: În societatea politizată în care trăim, tranzacțiile politice presupun cu siguranță forța, dar se realizează fără recursul explicit la forță în aceeași măsură în care tranzacțiile financiare se realizează fără recursul la aur"35. Într-un studiu dedicat justificării întemeierii "tipului" de text politic, Eugen Coșeriu 36 subliniază că sintagma "limbajul politicii" poate fi înțeleasă în trei accepțiuni: * lexicul politic vizează terminologia referitoare la desemnarea noțiunilor și instituțiilor politice, specifică fiecărei țări în parte. * modul de utilizare, adică uzul lingvistic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
puțin liber decât limbajul politic, cel juridic se caracterizează printr-un grad de inerție ridicat în ceea ce privește structurile lingvistice și sintactice folosite. Sub aspectul funcției stilistice, limbajul juridic poartă amprenta interacțiunii funcțiilor referențială, metalingvistică și conativă. Vizând o "activitate explicativ-justificativă de întemeiere a normei și de aplicare a ei, având în vedere recompunerea unor evenimente trecute din perspectiva calificării și sancționării celor care au produs respectivele evenimente, conform normelor în vigoare"104, limbajul juridic, ca și limbajul politic, presupune o resemantizare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
enunțului, antrenând destinatarul într-o direcție sau alta"149. Definită ca "logica în acțiune, logica utilizată în situațiile în care omul intră în relație cu semenii pentru a-i convinge"150, argumentarea vizează "o organizare de propoziții cu ajutorul raționamentelor în vederea întemeierii (dovedirii) altei propoziții, cu scopul de a convinge interlocutorul de adevărul sau falsitatea ei"151. Argumentarea vizează oferirea de temeiuri în sprijinul unei teze și are la bază adoptarea unei atitudini, a unui rol din partea locutorului: asentiment, confirmare, adeziune, justificare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interviuri, îndemnând comentatorii să se așeze în orizontul operei eminesciene, pentru a putea identifica întrebările la care răspunde creația poetului, pentru a găsi căile de apropriere a lumii de sensuri pe care o construiește aceasta. Întrebări ale ființei în fața lumii, întemeieri de lumi alternative, dezlegări ale ființării sunt dimensiuni ale scrisului eminescian care așteaptă încă să fie relevate. Apropierea de publicistica lui Mihai Eminescu din interiorul ei este asigurată de lectura retrospectivă a articolelor, dinspre prezent spre trecut, și prin așezarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]