2,365 matches
-
o părere care n-are nici o valoare, iar dacă a spuso din invidie asta este un compliment. Scrie-mi și numele, eu am avut prin „Interferențe” anumite legături cu ei și toate s-au desfășurat cu bucurie pentru mine. Mă Întristează situația cu prof. N. Sturzu, nu mi-a mai răspuns la nici o scrisoare. Situația materială grea În care probabil este, Îi taie bucuria de a mai comunica artisticește cu lumea. La fel și Nistoreasa. Adresa acestuia nu i-o știu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
văd că a scos-o. Am, În fine, cărțile, și sunteți printre primii la care ajunge una din ele. Cam asta s-a Întâmplat, și explicația nu se vrea o 727 scuză, ci numai o lămurire, spre a nu vă Întrista la gândul unei investiții de Încredere care v-a fost Înșelată. Nici măcar nu pot să promit, În faza asta de extremă viteză (pentru a avansa până la un punct din care, cum să spun, să pot Întrezări la orizont malul celălalt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
le dau o lecție fălticenenilor cu răspunderi, că se poate face! Doar să vrei. Închei, dorindu-vă tot binele, 752 Radu Orac 6 Fălticeni, 1.VI.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, M-am bucurat de primirea scrisorii, dar m-am Întristat de conținutul ei. E firesc să răbufniți uneori, din cauza piedicilor pe care le Întâmpinați. Noi știm să apreciem valorile, dar suntem „mâncați” (și la propriu și la figurat) de meschinărie, de invidie, de răutatea celor care nu fac nimic, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
una de 55 b. Te pomenești că nu a ajuns la destinație. Aștept două vorbe. Până atunci vă doresc sănătate și numai bine. Al vostru, M. V. Pienescu 20 București, 21 oct. 1974 Dragă Eugen, Am primit scrisoarea care m-a Întristat foarte mult. Eu atribuisem tăcerea D tale unui concediu petrecut pe cine știe ce locuri și m-am așteptat să te Întorci vesel și plin de noi forțe pe care să le consumi, cu același entuziasm, ca și până acuma. La boală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a și realizat. V.T. 43 C.P. ilustrată color: Covasna-Voinești. Sanatoriul cardiologie, Sanatoriul din stațiune Camera 35 29 iulie 1972 Prietenești salutări. Cele cuvenite familiei. V. Tempeanu 44 Buftea, 20 aug. 1972 Iubite domnule Dimitriu, Scrisoarea matale ultimă m-a cam Întristat. De ce? Ai Îndeplinit operă extrem de importantă pentru Fălticeni și acum vrei s-o părăsești?591 Nu se poate. Este nevoie de mata și trebuie s-o continui, mai ales că ai și un ajutor, pe d-na profesoară, despre care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mea, văzând scrisorile publicate a prietenei lor comune, marea noastră tragediană. Pe la sfârșitul vieții se Împrietenise mult cu mama mea și Își scriau, mama trimițându-i pachete cu dulciuri de casă care Îi plăceau Agathei. și pe mine m-a Întristat moartea Lenuței RÎpeanu pe care am 647 Fiica mai mică a prof. Virgil Tempeanu. Căsătorită cu ofițerul Moise, rănit greu pe front În răsărit. 648 Ar putea fi vorba de revista „Pagini bucovinene”. 996 cunoscut-o din copilărie. A fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și să lupt pentru Progres, se află Într-o criză acută și urâtă, astfel Încât mă văd silit să renunț la plăcerea rară de a fi Împreună. Îl rog pe onor Președintele Juriului ca, iertându-mă, să transmită confraților scuza mea Întristată Împreună cu mulțumirile și prietenia lui Paul Georgescu. 25.XII.’81 Militantul comunist din anii ilegalității, arestat, interogat cu brutalitate (și condamnat la moarte, pare-se) de autoritățile antonesciene, devenit după 1944 un „oficial” al Îndrumării de către Partid a literaturii, fusese
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
au murit tata, mama și fratele meu. — Hai să vorbim despre ceva mai vesel, am propus eu. — Bine. Dar pe mine nu mă deranjează să vorbesc despre ei. Doar dacă nu vrei tu să le auzi povestea. Dacă nu te întristează, eu n-am nimic împotrivă. — Ba ploua, ba stătea ploaia. Așa o ținuse de dimineață. Cerul se acoperise de nori groși care nici măcar nu s-au mișcat vreun pic. Eram în spital și lângă fereastră creștea un camfor uriaș. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de pomi de camfor pe lume - nu trebuia neapărat să fie numai din ăștia - și că sute de milioane de păsări poposeau pe crengile lor când stătea ploaia și-și luau zborul când începea. Îmi aduc aminte că m-am întristat foarte mult când mi le-am imaginat astfel. — De ce? Pentru că știam că există pe lume nenumărați copaci... și foarte multe păsări... și că peste tot ploua, iar eu nu eram capabilă să înțeleg nici măcar ploaia. În vecii vecilor. O să mor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
foarte multe păsări... și că peste tot ploua, iar eu nu eram capabilă să înțeleg nici măcar ploaia. În vecii vecilor. O să mor și n-o să fiu în stare să înțeleg un singur camfor, o singură ploaie. Bineînțeles că m-am întristat și m-au podidit lacrimile. În timp ce plângeam, mi-aș fi dorit să mă îmbrățișeze cineva. Dar n-avea cine. Mă simțeam singură pe lume. De aceea stăteam în pat și plângeam. Între timp s-a înseninat, apoi s-a întunecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ajunsese acolo, nici ce avea de gând să facă. S-a lăsat treptat întunericul și a înghițit-o. Sau poate a fost împinsă de curent și a ajuns la mare, reluându-și rolul pe care-l avusese înainte. M-am întristat foarte tare la gândul acesta. Știrile legate de baraj s-au terminat și pe ecran a apărut ceremonia de încoronare a unui rege. Niște cai frumos împodobiți trăgeau o caleașcă. Au traversat piațeta pavată. Mi-am căutat umbra în procesiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vreau să dispar acum și să o las așa, în coadă de pește. Trebuie să-mi fac datoria până la capăt pentru că altfel nu m-aș mai putea prețui pe mine însumi. N-am motive de fugă. Chiar dacă dispariția mea nu întristează pe nimeni, chiar dacă ea nu lasă un loc gol în inima nimănui, chiar dacă nu observă nimeni că nu mai sunt, tot nu pot pleca cu inima ușoară. Am pierdut cu siguranță multe în viață. Și voi mai pierde și de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă socoteală m-ar fi amăgit (căci cu bună samă atuncea să cade cuiva a să întrista, când, prin a sa trufie și nebăgare în samă, singur șie scădere și nevoie își aduce). Iară acmu orânduiala viitoare nebiruită și din toate părțile neclătită stând (nici asupra vântului vetrelele a întinde, nici în mijlocul furtunii cârma fără nedejde a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
formă de viață incompletă, amenințată în permanență de pierdere, care ajunge la noi doar după ce a traversat catastrofa întâlnirii cu limbajul comun: "toată fapta ce-mi scapă mie din mână, toată ideea ce am voit să pui într-însa, mă întristează, mă mâhnește și adâncează un creț pe fruntea mea, căci o văz nesigură, ideea dintr-însa s-a desfigurat, s-a slăbit, abia licurește și mai că nu mai seamănă cu tipul ei"94. Remarcabilă rămâne insistența de a vedea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
precum Magyari, Hrușcă și Teutsch, au fost duși în Germania de Est și fie au rămas în RDG, fie s-au întors în România. Prezența lor acolo a fost mărturia tratamentelor brutale de care au dat dovadă sovieticii, șocând și întristând populația nativă care, la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari își amintește: Și când am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea în geam și zicea „no, ăștia sunt sași care le-a adus din România”, eram cheli
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
future pletos". Vă mulțumesc foarte mult. A fost aproape o oră de poezie, cum rar se întâmplă într-o emisiune de televiziune. Vreau să recomand telespectatorilor să caute cărțile lui Emil Brumaru. E o poezie care te încântă, și te întristează, și te distrează. Pe care nu o uiți. E.B. Și ultima carte: "Basmul Prințesei Repede Repede", scrisă împreună cu Veronica Niculescu. Ea scrie proza și eu versurile. Ultima imagine a unei poezii de Emil Brumaru: Tamaretă Aveai gene-atât de lungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
greu de obținut. De ce balonașul cu iluzii al unui suflet tânăr este spart? De ce lumea roz cu personaje de basm, unde un micuț naiv își găsește bucuria după care tânjește cu atâtea vise este distrusă? De ce lacrimile unui copil îți întristează sufletul, cântărind cât tone de deșeuri aruncate pe pământul viu, înecându-l? De ce Soarele se ascunde după nori, încercând să uite durerea ce tocmai a văzut-o pe un trupușor firav care parcă se rupe cu fiecare lovitură? De ce păsările
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
apoi când ciclul ajunge la maximum tot așteptările determină și intensifică comportamentele de criză. Comportamentul ,,de turmă", așa cum îl numesc autorii citați, face ca participanții la viața economică să se entuziasmeze împreună atunci când se înregistrează creșterea economică și să se întristeze împreună atunci când apare recesiunea economică. Putem spune, din acest punct de vedere, că o criză poate proveni și din inversarea anticipărilor. Criza economică poate fi explicată ca fenomen 33 în contextul posibilităților pe care le oferă teoria ciclului în general
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că afară este soare și temperaturi mari pentru că se gândește că pleacă cu iubitul la mare la finalul săptămânii, numai că dintre cei care se uită la televizor, există milioane de oameni care nu pleacă la mare și care se întristează la aflarea veștii că va fi din nou soare. Ei așteaptă ploaia ca pe o izbăvire pentru că au recolte pe câmp care se usucă, le mor animalele de sete, au flori acasă, primăria le-a raționalizat apa, sau își pierd
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a banilor. Este mai mult decât evident că atitudinea de caracter ne poate ajuta să fim fericiți, după cum lipsa de caracter este rețeta sigură spre nefericire. Modul în care tratăm lipsurile și etapele dificile ale vieții, modul în care ne întristăm, dar și modul în care ne bucurăm de reușitele noastre, sunt definitorii pentru noi ca persoane fericite, în acord cu noi și cu lumea. Caracterul este cel care trebuie să ne dea autocontrolul în bătălia pentru fericire, autocontrol care ne
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să-l pomenească de bine pe cel care a ridicat Moldova în conștiința întregii lumi. Mai mult chiar, liderii chișinăuieni au declarat că intenționează să-l comemoreze pe domn cu mai mult fast. Atât doar că pe noi ne cam întristează aceasta. Prin afirmații nechibzuite, Vladimir Voronin, Victor Stepaniuc și alții din tagma lor declară neadevăruri strigătoare la cer, cum că Republica Moldova ar fi, chipurile, moștenitoarea de drept a Moldovei istorice, că Ștefan cel Mare și Sfânt ar fi doar al
Anul 2004, anul „Ștefan cel Mare”. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Tărâțeanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2231]
-
ceea ce s-a petrecut stagiune cu stagiune: datele principale, repertorii, distribuții, debuturi, oaspeți etc. ca orice inițiativă valoroasă la noi, s-a făcut sub presiunea timpului, ceea ce explică omisiunile (turneele, personalul tehnic) chiar nume; ele sunt de amănunt dar, pot întrista pe unii, cercetarea este meritorie și utilă cu atât mai mult cu cât pentru prima oară acordă o atenție egală și spectacolului de balet, trecând în revistă circa 50 de titluri mari. Cât despre opere, 98 este o cifră notabilă
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
a răului, neapărat. O estetică a lui Lucifer. Scrisă și elaborată prin anii ^80. Văzînd însă aceasta co-productie a Teatrului Nottara, a Companiei Teatrale 777, a Fundației pentru o societate deschisă (cu sprijinul Programului Caleidoscop Teatral al UNITER), m-am întristat profund descoperind cumplite jumătăți de măsură, false și exterioare tensiuni, practic o lipsă de dorința de a explora textul lui Kushner și problemele lui. Pare mai degrabă o bifare de acțiune decît un proiect artistic. O măcinare a unui subiect
Cui prodest? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18154_a_19479]
-
care unii dintre intelectualii și jurnaliștii din România refuză s-o accepte, pentru că ei văd în momentul Syriza doar manipulare, scenarii, bolșevism și populism. Faptul că le scapă ceva esențial care ține de esența participării nu mă suprinde, dar mă întristează faptul că acest discurs previzibil și obtuz a relativizat atât de tare ideea de participare democratică, încât aceasta a ajuns să fie acceptată doar în măsura în care se pliază pe retorica anticomunistă. [1] www.academia.edu/648201/Reaching Athens Rimini Protokolls Prometheus [2] www.academia
Prometeu în Atena. Post-scriptum: Syriza () [Corola-website/Science/295817_a_297146]
-
asta, dar văd în fiecare zi cum sistemele de valori se schimbă. Tinerii vor din ce in ce mai mult să se îmbogățească repede. Dacă teatrul i-ar învăța cum să facă bani mai repede, ar avea poate un sens pentru ei, insă mă întristează faptul că valoarea banilor devine mai importantă decât alte valori. În contextul în care copiii, artiștii, si de fapt întregul sistem social și economic se confruntă cu precaritatea, crezi că arta poate schimba ceva fără susținere socială și politică? Nu
„Comunitățile ar trebui să se ajute reciproc și să se dezvolte împreună” () [Corola-website/Science/295740_a_297069]