3,639 matches
-
fie mai sigure, femeile din cele două sate au făcut <<de strajă>> la poarta și la ușa secției de votare, dându-le bărbaților lor ultimele sfaturi și amenințări cu <<mămăligă rece de-a pururi>>, dacă n-o votează pe <<doamna învățătoare>>. Ori din convingere, ori de teama făcălețelor numai bune de altoit pe șale, majoritatea voturilor s-au îndreptat spre Luiza Zavloschi care, spre uluirea unei țări întregi dar și a mapamondului, a devenit primul primar din istoria României interbelice dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Însă, la nici dou) săptămâni de la începerea acestora, printr-o petiție adresată Primăriei, fabricanții de mezeluri, măcelarii, angrosiștii de vite și porci din Bacău au solicitat „oprirea imediată a lucrărilor”. Motivele invocate erau următoarele: „locul ales, situat lângă școala de învățătoare și cimitirul comunal, este foarte departe de oraș și lipsit de o arteră proprie de comunicare; nu există în apropiere rețea de alimentare cu apă potabilă și nici canalizare; distanța până la Bistrița este destul de mare; proiectul pe care se lucrează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
descărcarea gestiunii, alegerea noilor cenzori și alte diferite chestiuni”. În această perioadă, tot mai multe femei au pătruns în sfera de activitate remunerată, mărind, astfel, veniturile familiei. Cel mai adesea, femeile cu pregătire au fost angajate în posturi de profesoară, învățătoare, secretară, manipulantă, dactilografă sau casieră. În Bacău, la fel ca în toate orașele țării, multe din profesoarele cu experiență didactică efectuau și ore particulare de canto, pian sau limbi străine. Accesul într-o casă mare era posibil numai pe baza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vândut 500 de ha. de teren din moșia Buhăiești Mariei Rășcanu născută Ghica și în 1890 moșia Brăhășoaia lui Constantin Claudatos); Maria Gorgos (secretară, soția magistratului Gorgos); Augustina Athanasiu (casieră), Natalia Bușilă (soția avocatului și profesorului N. Bușilă), Ana Batâr (învățătoare), Lucreția Dumitriu (profesoară la Liceul Mihail Kogălniceanu), Lucreția Ed. Ghica (soția moșierului și prefectului, „la zi” al județului), Maria Mandrea (soțul, înalt funcționar public la prefectură), Ecaterina Mavrodin (soțul, moșier), Polixenia Macri (soțul, moșier), Elena colonel Popovici (soțul, comandant al
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Of. PTTR Gara Tutova, necăsătorit); Dobrovolschi Radu Neculai (Vadu lui Isac, Cahul; 2.05.1890; căsătorit; grefier la judecătoria Coroești); Drăguș Ecaterina Ivan (Corodiștea, Orhei; 1.04.1919; agent sanitar la Spitalul Florești, necăsătorit); Vasiliu Nadejda (Orhei; 2.01.1905; învățătoare în com. Stănoești, căsătorită); Roșu Elisabeta (Cahul, 14.10.1912; învățătoare la Blăgești, căsătorită); Tonciu Gheorghe (Bălți; 2.09.1910; învățător la Pogana; căsătorit); Negară Glicera (Lipcani, Orhei; 15.05.1918; lucrătoare la Fabrica de produse CAM [fermentarea tutunului, n.n.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cahul; 2.05.1890; căsătorit; grefier la judecătoria Coroești); Drăguș Ecaterina Ivan (Corodiștea, Orhei; 1.04.1919; agent sanitar la Spitalul Florești, necăsătorit); Vasiliu Nadejda (Orhei; 2.01.1905; învățătoare în com. Stănoești, căsătorită); Roșu Elisabeta (Cahul, 14.10.1912; învățătoare la Blăgești, căsătorită); Tonciu Gheorghe (Bălți; 2.09.1910; învățător la Pogana; căsătorit); Negară Glicera (Lipcani, Orhei; 15.05.1918; lucrătoare la Fabrica de produse CAM [fermentarea tutunului, n.n.] Bârlad; necăsătorită); Stângă Maria (Cahul; 2.08.1911; muncitoare stabilită cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
încercuirea sovietică. Sfârșitul războiului l-a găsit pe undeva, la granița cu Ungaria, de unde a fost și demobilizat și trimis acasă, unde și-a reluat imediat postul de învățător și director de școală. Desigur, și mama mea lucra tot ca învățătoare, într-o bună și veche tradiție din învățământul românesc. Amândoi ajunseseră să aibă gradul I didactic. În 1940, ambii au fost decorați cu medalia <<Centenarul Regelui Carol I, pentru contribuția adusă la înzestrarea oștirii>>. În arhiva personală mai păstrez și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
natură pedagogică, ca "loc de întîlnire pentru exercițiul virtuților sociale", cum spune Callot d'Herbois, întâlnire care, prin ritualul, prin frecvența sa, impune "practici morale", manifestări incipiente ale disciplinei colective, prin toate acestea dorindu-se ca sărbătoarea națională să devină "învățătoarea națiunii". Datorită ei, însuși spiritul republican al "sfintelor instituții" republicane pătrunde în sufletul omului. Exprimînd voința de a aduna, de a unifica, de a elimina manifestările individuale sau colective ce țin de diversitate, de nonconformism, sărbătoarea trebuie să domine existența
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
treia generație au Început unii să se remarce ridicându-se deasupra Înaintașilor. E vorba de Ion Groza, fecior al lui Ilie, ajuns mare fermier În Făget și o fată Lenuța, fiica lui Toader Groza, care vreme de câțiva ani este Învățătoare pe Părău, iar apoi se mută la Școala din centru, fiind o vreme directoare adjunctă. Învățătoarea descendentă din familia Groza dovedește o reală vocație pentru munca de dascăl fiind stimată de Întreaga lume a satului. Bătrânii din sat spun că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Groza, fecior al lui Ilie, ajuns mare fermier În Făget și o fată Lenuța, fiica lui Toader Groza, care vreme de câțiva ani este Învățătoare pe Părău, iar apoi se mută la Școala din centru, fiind o vreme directoare adjunctă. Învățătoarea descendentă din familia Groza dovedește o reală vocație pentru munca de dascăl fiind stimată de Întreaga lume a satului. Bătrânii din sat spun că acolo În fundul părăului a locuit cel dintâi Lupu Voașului. Cine o fi fost acel Voașu și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fecior al lui Simion al Diacului, Constantin, șia construit casa tot pe lângă tatăl lui. Căsătorit cu Nastasia care Îi naște trei flăcăi: Neculai (Țarca), Toader (Pișta), Nuțu (Fișli) și o fată. Dacă Toader a avut numai o fată, pe Valeria, Învățătoare În Platonești, dar care moare de tânără răpusă de un cancer, părinții Îndurerați supraviețuindu-i, Neculai (Țarcă) are nu mai puțin de zece copii. Pe cel mai mare, Miron, l a crescut unchiul lui Toader. Nevestele celor doi, Ioana și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o polaritate de fond determină tensiunea care caracterizează cursul res gestae-lor: polaritatea dintre istorie și utopie, dintre tradiție și revoluție. Dar odată cu apariția mentalității stoice, sau a acelui pozitivism al istoriei care o consideră pe aceasta din urmă nu ca "învățătoare a vieții", ci dimpotrivă ca obiect al observației științifice, tensiunea pe care istoria o transmitea în mod tradițional acțiunii se reabsoarbe. În a doua Considerație inactuală (Unzeitgemäβe Betrachtungen, 1873-1876), purtând celebrul titlu Despre folosul și neajunsurile istoriei pentru viață (Vom
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
33 2.15 33 1.33 33 1.45 Total 338 1.41 337 2.36 338 1.58 338 1.38 Opțiunile mamelor care au studii postliceale pot fi legate de specificul unor meserii cum ar fi cea de învățătoare sau asistentă medicală care presupun la un nivel mai ridicat cooperare și sensibilitate. Părinții au avut, deci, tendința de a proiecta imaginea lor despre calitățile mai importante existenței în cadrul societății asupra propriului copil. Trebuie să subliniem însă, că majoritatea mamelor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
inferioritate. XV. INVESTIȚIA ÎN COPII Toți părinții doresc ce e mai bine pentru copilul lor. Încă de la naștere începe goana după: cel mai bun pediatru, cea mai bună grădiniță, continuată cu goana spre cea mai bună școală, cea mai bună învățătoare, cei mai buni profesori... Părinții investesc în meditații la limba română, matematică, fizică pentru ca apoi să înceapă a se gândi la facultăți, la o carieră sau măcar la un “job” bănos. Din păcate foarte puțini părinți investesc în activitățile din afara
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Giurgioana mai are exact 36 de case locuite (la care se adaugă 9 vizitate din când în când și 8 părăsite) și aproximativ 150 enoriași la biserică (și din Plăcințeni, Strâmba, Răcușana, Hanța). Școala locului este din 1904, cu prima învățătoare Lucia Popescu, dar învăț ătorul din comună completa Chestionarul lui Hașdeu! (în 1878, răspunzând la majoritatea întrebărilor). Dintr-o panoplie a valorilor satului nu pot lipsi cei din familiile, în general plecate prin lume, Balan, Barbărasă, Basoc, Buhnilă, Chirilă, Chitic
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
1906/ 1907 același consemnează iarăși în „Procesul verbal din 16 iunie 1907 unde menționează: Astăzi 16 iunie 1907, am făcut examenul de absolvire al elevilor din clasa a V-a de la școala din comuna Giurgioana, sub conducerea doamnei Lucia Popescu, învățătoare suplinitoare. Rezultatul acestui examen este următorul: din 5 elevi înscriși în clasa a V-a în cursul anului școlar 1906/1907, toți s-au prezentat la examen; au fost promovați 4 și a rămas repetent unul din cauza neîntrunirii mediilor la
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a V-a în cursul anului școlar 1906/1907, toți s-au prezentat la examen; au fost promovați 4 și a rămas repetent unul din cauza neîntrunirii mediilor la limba română și aritmetică. După rezultatul obținut s-a constatat că doamna învățătoare și-a dat silința ca elevii să-și apropie cât mai temeinic cunoștințele cerute prin programa analitică. Deci această învăț ătoare cu gradul de suplinitor a fost Lucia Popescu, cu greutăți deosebite în închirierea spațiului școlar, ce efectua munca cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
sunt vii cele în care pe casa bunicăi Ruxanda (călugăriță spre bătrânețe) urca o capră care ne speria, c-ar fi necuratul; împușcăturile dintr-o înserare de vară care au pus capăt unei vieți, Toader Tătărăscu omorându-și copilul; o învățătoare care la înlocuit pe învățătorul Hristache Popa (arestat) doar 3 zile și apoi dusă la Boghești; vestitul cal bălan al dlui învățător (punea pe unul să-l ia în spate pe altul, i se întindeau hainele și când se apleca
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Ivan Virgil, Juks (Rotaru) Cristina, Lehănceanu P. Giorgel, Machidon Neculai, Marin Dumitru, Marin Victor, Petroni Gheorghe și Constantin, Popa Georgel, Popa Hristache (învățătorul satului), Popa (Rusenescu) Constanța, Popa (Basoc) Margareta (n. 1932), Popa (Caloianu) Maria, Tătărăscu Liviu, Tătărăscu (Petroni) Măndița (învățătoare). Semnalăm, GENERAȚIE INUTILĂ și la Giurgioana Definiția pentru afirmația de mai sus ar fi inutilitatea unor persoane, numeroase, care chiar tobă de carte fiind, sau purtând decenii de experiență, nici nu sunt băgați în seamă. Doctori în științe, cercetători, politicieni
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
absolvit în 1982. Profesor la Școala generală Podu Turcului din anul 2000. Căsătorit cu Gabriela (n. 1953). Au 2 fete, Cristina de 32 de ani, profesoară în Onești și Mihaela, 26 ani, economistă în București. 41. Tița (Măndița PETRONI) TĂTĂRĂSCU Învățătoare în satul Giurgioana și în alte localități. În prezent la fiica sa Rodica, Moinești. Destinul Tiței lui Petroni, sora lui Costică și Gheorghe a fost să rămână alături de un bărbat deștept, Titi Tătărăscu dar care și-a pierdut un picior
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
În prezent la fiica sa Rodica, Moinești. Destinul Tiței lui Petroni, sora lui Costică și Gheorghe a fost să rămână alături de un bărbat deștept, Titi Tătărăscu dar care și-a pierdut un picior în Război și mai ales să fie ÎNVĂȚĂTOAREA SATULUI, cu peregrinările de rigoare datorită originei sale sociale (când afară, când la catedră). I-au trecut prin mână aproximativ 30 de rânduri de absolvenți ai școlii primare, inclusiv copiii săi. Nu totdeauna simpatizată, dar totdeauna respectată, chiar și atunci când
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu peregrinările de rigoare datorită originei sale sociale (când afară, când la catedră). I-au trecut prin mână aproximativ 30 de rânduri de absolvenți ai școlii primare, inclusiv copiii săi. Nu totdeauna simpatizată, dar totdeauna respectată, chiar și atunci când numită învățătoare trebuia să-i lămurească și pe părinți să se treacă la colectivă. Fiica sa Rodica își amintește situația dramatică pentru că trebuia să susțină trecerea la colectiv și nici ei, de fapt, nu-i surâdea ideea să-și piardă pământul și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
se treacă la colectivă. Fiica sa Rodica își amintește situația dramatică pentru că trebuia să susțină trecerea la colectiv și nici ei, de fapt, nu-i surâdea ideea să-și piardă pământul și averea. Trebuia să-și apere însă, slujba de învățătoare. Și apoi acela era mersul societățiiă „D-na Tița” a rămas model de perseverență ă și continuitate. * CAPITOLUL acesta rămâne ă foarte deschis, cel mai deschis ! Călători prin lume, în marea noastră trecere (pe pământ), mai fiecare nu trăiește degeaba
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ce se exprimă ACUM în viața social economică, culturală și de orice altă natură; ilustrăm doar cu câteva exemple: actrița Cristina JuksRotaru (Tg. Mureș), profesorul de matematică Marius Costache directorul Liceului „Alexandru Vlahuță” din Podu Turcului, Costică Popa (Moinești), ginerele învățătoarei Tița Tătărăscu, iată doctor în turism, un om care împreună cu soția sa, Rodica, au reușit în viață ca oameni de afaceri, îndepărtații, ing. Sergius Marin (n. 1965), șef secția transporturi la Primăria Montreal, avocat DanielCernat Marin (n. 1968), președintele Comisiei
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
câteva linii procesul conturării identității sexuale și al comportamentului celor mici, anticipând deja reacțiile oamenilor maturi. Când bunicul lui Meg, o fetiță de 8 ani, dezvăluie celorlalți copii isprava ei "școlărească" (aceea de a fi scos limba la școală în spatele învățătoarei), el comite o gravă indiscreție, pentru că Meg n-ar fi vrut să se facă de râs în fața lui Andrei, un băiat de vârstă apropiată. În cazul fetiței, feminitatea se manifestă precoce prin pudoare și rușinea față de sexul opus, ceea ce sugerează
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]