4,345 matches
-
2003. 79. Spune-mi ce te joci și-ți spun cine ești... Nevoia de apreciere și de autodeterminare Oricât de mult ne-am întoarce în timp, jocul a fost dintotdeauna o activitate importantă: jocul cu oscioare 1, jocul gâștei 2, șahul, iar apoi filmele spectaculoase, numerele de circ etc. Împărații romani considerau că este suficient să dai oamenilor pâine și circ, pentru a obține pacea socială. Dar oamenii joacă din motive diverse. În cadrul unei investigații din laboratorul nostru, am efectuat o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
socială. Dar oamenii joacă din motive diverse. În cadrul unei investigații din laboratorul nostru, am efectuat o analiză factorială (studiu statistic ce permite regruparea unor elemente în categorii fundamentale) pe 50 de jocuri foarte diferite: jocuri de societate (baby-foot, jocul gâștei, șah, Trivial Pursuit, șeptică), jocuri video (Tomb Raider, V-Rally), jocuri de noroc (loto, sloturi), sporturi (tenis, fotbal) etc. 40 de subiecți de vârste și categorii socioprofesionale foarte variate trebuiau să răspundă la un chestionar cu 48 de întrebări. Aceste întrebări vizau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
corespund legii stimulării, o motivație extrinsecă tipică. Exemple de jocuri tipice corelate cu o categorie de motivație (Lieury, Le Gall și Fenouillet, 1999, apud Lieury și Fenouillet, 2006) Descoperire și progres Competiție Noroc Cluedo Tomb Raider Jocuri de roluri Scrabble Șah Monopoly .49 .48 .47 .47 .39 .39 Fotbal Golf Scrimă Popice Șeptică .43 .36 .34 .32 .27 Loto Răzuire Sloturi Ruletă Poker Pariuri .63 .52 .52 .50 .44 .39 Concluzie Jocurile reprezintă un rezumat al activităților noastre. Cercetările arată că
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pierdute. Trebuie să știi cum să întrebi, asta e arma ta. Cred că și Învierea tot așa ceva trebuie să fi fost. Cosmina își șterse lacrimile cu mâneca. — Cu cine te lupți, dragul meu ? Pe cine vezi acolo ? — E ca la șah, continuă Pantelimon, fără s-o audă. Întrebările înghesuie regele, astfel încât, orice mutare ar face, urmează șah-mat. Eu nu fac ceea ce mi-e scris. Eu scriu ceea ce urmează să fac. Îi făcu semn să se apropie. Privi într-o parte și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-și închipuia că Pomponescu nu petrece și el împreună cu ceilalți la spiritul lui Ioanide, Pomponescu alcătui în permanență centrul discret de gravitate, întrucît era atunci considerat ca o personalitate a cărei deplasare într-o parte sau alta a tablei de șah politic ar fi avut o notabilă influență. Figura lui era afară de aceasta impunătoare și plăcută. Fracul îi ședea și mai bine decât smochingul și părea o haină de toate zilele, purtată cu simplitate. Pomponescu era înalt, sau făcea poate această
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spre fereastră. Primind semințe de floarea-soarelui și plictisindu-se grozav, Hangerliu culese cojile, alegîndu-le după culoare, și constitui astfel două grupuri de piese, unele albe și altele negre, din care, prin împerecheri și anume semne, își făcu un joc de șah. Pe un eșichier dinainte zgâriat pe masă, dedublîndu-se, începu să joace șah cu el însuși, conversând, clamîndu-și victoriile și înfrîngerile. Jucîndu-se astfel, se izbi la mână cu un cui al mesei, al cărui vârf ieșea afară, și-și sfâșie un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cojile, alegîndu-le după culoare, și constitui astfel două grupuri de piese, unele albe și altele negre, din care, prin împerecheri și anume semne, își făcu un joc de șah. Pe un eșichier dinainte zgâriat pe masă, dedublîndu-se, începu să joace șah cu el însuși, conversând, clamîndu-și victoriile și înfrîngerile. Jucîndu-se astfel, se izbi la mână cu un cui al mesei, al cărui vârf ieșea afară, și-și sfâșie un deget destul de serios. Văzând că sângele curge din abundență, Hangerliu ceru un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
informației variază considerabil în funcție de mai mulți factori. Ni se spune că Statele Unite reprezintă singura superputere într-o lume "unipolară". Contextul este, însă, mult mai complex decât pare la prima vedere. Agenda politicii mondiale a devenit un fel de joc de șah tridimensional în care poți câștiga doar dacă joci deopotrivă pe verticală și pe orizontală. Pe tabla de vârf a afacerilor militare interstatale, Statele Unite reprezintă, e drept, singura superputere cu o sferă de influență militară globală și putem vorbi în termeni
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a însemnat administrarea prin intermediul liderilor autocrați și grija de a nu periclita starea de echilibru ("Nu zgâlțâi barca!"). În timpul administrației Reagan, Statele Unite chiar l-au sprijinit pe Saddam Hussein pentru a contrabalansa regimul islamic care îl îndepărtase de la conducere pe șahul Iranului, aliatul Americii. Potrivit lui Edward Walker, președintele Institutului pentru Orientul Mijlociu și fost ambasador în mai multe țări din regiune, "în vreme ce noi vorbeam despre drepturile omului, dezvoltare economică, democrație și statul de drept, politicile noastre și distribuirea resurselor noastre nu reflectau
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
văzut, de asemenea, că puterea depinde de context și că distribuția puterii diferă mult în domenii variate. S-a observat că în epoca informației globale puterea se distribuie între diverse țări după un model care seamănă cu un joc de șah complex și tridimensional. Pe tabla superioară a chestiunilor politice și militare forța militară este în mare măsură unipolară, dar pe tabla economică de mijloc Statele Unite nu mai reprezintă o hegemonie sau un imperiu și trebuie să negocieze de la egal la
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
externe german, Joschka Fischer, a evitat în mod explicit să se refere la acest țel.233 Însă nu toate tipurile esențiale de putere apar din țeava puștii. Puterea dură este relevantă pentru obținerea rezultatelor pe toate cele trei table de șah, însă multe din chestiunile transnaționale nu pot fi soluționate exclusiv prin forță militară de exemplu schimbarea climei, răspândirea bolilor infecțioase, criminalitatea la nivel internațional sau terorismul. Simbolizând latura întunecată a globalizării, aceste aspecte sunt inerent multilaterale, iar soluționarea lor necesită
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
înscenării este chiar califul, care cedează, pentru o zi, rolul principal unui figurant. Acesta, neprevenit, ajunge să confunde farsa cu propria existență. Abu Hasan se crede adevăratul calif, dar noi știm că este doar un simplu pion pe tabla de șah a regelui, care s-a plictisit temporar de rolul jucat de el. Riturile de consacrare regală sunt suprimate și totul se reduce la o simplă înscenare, ceea ce atrage implicit atenția asupra consecințelor suspendării elementelor convenționale ale montării teatrale, situație comparabilă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
că este nevoie să continuați să munciți mai mult decât sperați. John, directorul din industria sănătății, este un bun exemplu în acest sens. Mai are 6 ani până la pensie și crede că planul pentru pensionare seamănă cu „un joc de șah. Este important ca piesele să fie în locurile potrivite - planul 401(k), pensia (dacă aveți una), contul individual de pensie, asigurarea medicală, investițiile și toate celelalte instrumente financiare relevante pentru bunăstarea ta.” John spune în continuare: „Celălalt aspect care trebuie
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
cele mai multe ori de dragoste sau glorificând acest sentiment, fiecare zi a Decameronului încheindu-se cu o creație lirică, ce dezvăluie frământările interioare. știu să danseze și să cânte, au voci melodioase, dar stăpânesc cu virtuozitate și mânuirea unor instrumente. Joacă șah și table, jocuri ce presupun nu doar dexteritate, ci și o inteligență remarcabilă. Membrele grupului reprezintă niște donne angelicate, trăind un otium senin, dar nu sunt niște ființe eterate, aproape 66 ireale, distanțate prin perfecțiunea lor și izolate sugestiv într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
va sfătui pe un cavaler din suita sa să nu dea curs povestirii începute pentru că nu avea un discurs frumos. Arta povestirii implică, în egală măsură, tehnică și talent. Beatrice, eroina povestirii din ziua a șaptea, cu preocupări distinse (joacă șah în absența soțului), își dovedește inventivitatea și istețimea tot prin cuvânt, căci ticluiește un răspuns original pentru a justifica în fața soțului prezența amantului. Iubitoare de competiție, Filomena se bucură atunci când are onoarea de a deschide seria istorisirilor din ziua a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plecat, durerea ei impresionând întreaga curte. Dar doamnele de companie reușesc să o scoată din starea depresivă în care se afla și să o îndemne către activități mai profane și mai relaxante totodată: să se plimbe, să danseze, să joace șah sau table, semn că voința femeii nu era cu totul de necombătut. și pentru că femeile îndurerate vrând-nevrând atrag atenția asupra lor, scutierul Aurel se îndrăgostește de cea rămasă singură, și, în cel mai autentic mod cavaleresc, își mărturisește pasiunea cântând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cele mai multe ori de dragoste sau glorificând acest sentiment, fiecare zi a Decameronului încheindu-se cu o creație lirică, ce dezvăluie frământările interioare. știu să danseze și să cânte, au voci melodioase, dar stăpânesc cu virtuozitate și mânuirea unor instrumente. Joacă șah și table, jocuri ce presupun nu doar dexteritate, ci și o inteligență remarcabilă. Membrele grupului reprezintă niște donne angelicate, trăind un otium senin, dar nu sunt niște ființe eterate, aproape 66 ireale, distanțate prin perfecțiunea lor și izolate sugestiv într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
va sfătui pe un cavaler din suita sa să nu dea curs povestirii începute pentru că nu avea un discurs frumos. Arta povestirii implică, în egală măsură, tehnică și talent. Beatrice, eroina povestirii din ziua a șaptea, cu preocupări distinse (joacă șah în absența soțului), își dovedește inventivitatea și istețimea tot prin cuvânt, căci ticluiește un răspuns original pentru a justifica în fața soțului prezența amantului. Iubitoare de competiție, Filomena se bucură atunci când are onoarea de a deschide seria istorisirilor din ziua a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
plecat, durerea ei impresionând întreaga curte. Dar doamnele de companie reușesc să o scoată din starea depresivă în care se afla și să o îndemne către activități mai profane și mai relaxante totodată: să se plimbe, să danseze, să joace șah sau table, semn că voința femeii nu era cu totul de necombătut. și pentru că femeile îndurerate vrând-nevrând atrag atenția asupra lor, scutierul Aurel se îndrăgostește de cea rămasă singură, și, în cel mai autentic mod cavaleresc, își mărturisește pasiunea cântând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
data inventarierii până la data încheierii exercițiului. Registrul „Cartea mare” este un registru contabil obligatoriu, în care se înregistrează lunar și sistematic, prin regruparea conturilor, existența și mișcarea elementelor de activ și de pasiv, la un moment dat. Registrul cartea mare (șah) se întocmește într-un exemplar, lunar, separat pentru debitul și pentru creditul fiecărui cont sintetic, pe măsura înregistrării operațiunilor. Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fișa de cont pentru operațiuni
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
mare și balanța de verificare. La instituțiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate „maestru-șah simplificat”. În acest caz, contabilitatea sintetică se ține pe „Fișe de cont pentru operații diverse”, deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea mare (șah), iar contabilitatea analitică se ține pe fișele menționate la forma de înregistrare „maestru-șah”. Evidența analitică a creditelor bugetare, plăților de casă și a cheltuielilor efective se ține cu ajutorul „Fișei pentru operații bugetare”. Balanța de verificare este documentul contabil utilizat pentru
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactității înregistrărilor contabile și controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea analitică, precum și principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situațiile financiare. Întocmirea acestui document se realizează pe baza datelor preluate din cartea mare (șah), respectiv din fișele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanțe de verificare analitice. La instituțiile publice, balanțele de verificare sintetice se întocmesc lunar, iar balanțele de verificare analitice - cel mai târziu la
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și dramatic, pentru a-și realiza scopurile proprii sau anumite obiective comune. Thomas Schelling a fost primul economist care a aplicat noile metode ale A-life în studiul sistemelor. El a creat o economie virtuală utilizând pentru aceasta o tablă de șah și monede de diferite valori care se puteau mișca pe această tablă reprezentând anumite reguli simple. Aplicând regulile respective a constatat că preferințe foarte slabe pentru a locui și lucra într-o anumită parte a mesei de șah conduc, după
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
tablă de șah și monede de diferite valori care se puteau mișca pe această tablă reprezentând anumite reguli simple. Aplicând regulile respective a constatat că preferințe foarte slabe pentru a locui și lucra într-o anumită parte a mesei de șah conduc, după multiple iterații, la diferențe foarte mari între localizarea monedelor (segregare). Biologul Tim Ray se pare că a fost primul care a utilizat termenul de „agent” în sensul său actual. El a studiat programe care se puteau autocopia în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
să reziste și să ofere cititorilor „ceea ce le trebuie. Un ziar bogat în conținut, cu o ilustrație bogată și adecvată, cu o publicitate bine dozată, cu articole și rubrici căutate: un editorial de ținută (Constantin Teodorescu), cu „Eșicherul - Tablaua de șah a politicii”, bine orientat și cu profesionalism dăruit cititorilor (profesor Valentin Negru), 129 rubrica „Știați că...?” o sinteză a deosebitului (profesor Gheorghe Catană), o pagină culturală - cu opinii de cititor și comentarii la o expoziție de pictură și grafică deschisă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]