3,158 matches
-
ulterior, iar o alta, Biblioteca "Mihai Eminescu", va fi creată tot de elevi de la acest liceu. Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" va stimula, de asemenea, ambianța culturală a vremii prin organizarea de conferințe, publicarea volumului Amintiri din viața de școlari, dar și prin înființarea Casei de sfat și citire cu o bibliotecă cu 400 de volume frecventată, în 1923, de 100 de cititori. În 1931, donația profesorului Ion Simionescu va alcătui o bibliotecă ce îi va purta numele, în incinta
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
școlile pregătitoare, Botoșani în 1932. Schiță monografică, De pe la noi ce-a fost odată, Șapte ani din viața unei școli normale, Săhăstria Sihlei, legendă, Vâltorile vieții, nuvelă, Vulpea-n stărostie, culegere de povești populare în manuscris, Geografia județului Botoșani scrisă pentru școlarii din clasa a II-A. 8. Elena Cuparencu (1887-?), născută în Bacău, institutoare la Dorohoi, folcloristă, este autoare de lucrări didactice și colaboratoare la revistele Cuvântul nostru, Tudor Pamfile, Lupta noastră, Clopotul. 9. Ludovic Dauș (1875-1954), scriitor, magistrat, a copilărit
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al Școlii secundare de fete "Carmen Sylva", licențiată în Litere la Iași, este autoare a peste 20 de titluri, precum: Povestiri alese pentru școlari, Cât și cum se muncește în America, Monografia Liceului de Fete Carmen Sylva. 21. I. V. Luca (1879-1963), profesor și director al Liceului Laurian în deceniile interbelice, a depus o bogată activitate culturală în cadrul Ligii Culturale și al Ateneului. Este
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
La deschiderea noului an școlar", în Revista generală a învățământului, XXIV, 7-8, 1936. Antonescu, G. G., Educație și cultură, ediția a 3-a, Editura Cultura Românească, București, 1935. Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" din Botoșani, Amintiri din viața de școlari, Botoșani, Tip. B. Saidman, 1923. Asociația foștilor elevi și profesori ai Liceului Anastasie Bașotă din Pomârla - Dorohoi, Dare de seamă 1921-1923, Tip. C. Aberman, Iași. Băncilă, Vasile, "Un congres internațional de educație în România", în Revista de Filosofie, 2, XIV
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1. Evoluția categoriilor profesional-intelectuale, secolele XVII, XVIII, XI / 29 Tabel 2. Structura profesiilor intelectuale în centrele urbane din nordul Moldovei la 1930 / 59 Tabel 3. Ponderea profesiilor intelectuale în cadrul populației active / 60 Tabel 4. Profesori secundari în nordul Moldovei, an școlar 1924-1925 / 65 Tabel 5. Evoluția numărului de elevi în învățământul liceal / 80 Tabel 6. Absolvenți de studii universitare la 1930 / 126 Tabel 7. Instrucția profesioniștilor din instituții publice și alte domenii / 127 Tabel 8. Decade nașteri producători culturali / 173 LISTA
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și Enciclopedică, București, 1981, p. 48. 93 Apud I. Mihai (et. al.), Istoria Liceului Laurian.., p. 111. 94 Ibidem, pp. 107-112. 95 O. Onicescu, Pe drumurile vieții. 96 Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" din Botoșani, Amintiri din viața de școlari, Botoșani, Tip. B. Saidman, 1923, p. 8. Pentru Iorga, experiențele de pe băncile Laurianului, de unde a fost eliminat în urma unui incident cu un profesor, au lăsat urme destul de neplăcute, redate și în autobiografia sa, unde, după evocări ale profesorilor și colegilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este dezvoltarea personală, emoțională, schimbarea în plan individual și nu creația artistică. Aplicații ale artterapiei Tratarea prin artterapie a copiilor cu tulburări emoționale, relații conflictuale, deficiențe în plan senzorial, cognitiv este evocată adesea în literatura de specialitate. Dificultatea preșcolarilor și școlarilor mici în a-și descrie verbal propriile emoții și gânduri își găsește rezolvarea în exprimarea nonverbală din artterapie. Exprimarea liberă și creativă a emoțiilor, ideilor, temerilor într-un loc special, sigur, suportiv, alături de o persoană specializată este condiția principală în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
Consecințele imaginii de sine pozitive / negative, asupra dezvoltării școlarului Prof. Voica Filip Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Învățătorul se preocupă nu doar de instruirea și educarea elevilor săi, ci și de asigurarea evoluției armonioase a acestora și, de consilierea lor. Imaginea de sine pozitivă sau negativă are urmări importante
Caleidoscop by Voica Filip () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93493]
-
Filip Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Învățătorul se preocupă nu doar de instruirea și educarea elevilor săi, ci și de asigurarea evoluției armonioase a acestora și, de consilierea lor. Imaginea de sine pozitivă sau negativă are urmări importante asupra evoluției școlarului în plan școlar, dar și familial și social. Imagine de sine pozitivă: - Creșterea performanțelor școlare (persoana își estimează corect resursele, își asumă responsabilități în conformitate cu cerințele și resursele proprii); - Relații armonioase în cadrul familiei (respectul de sine determinat de o imagine de
Caleidoscop by Voica Filip () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93493]
-
bucureștenilor era tragică: „Pentru baie, românul cheltuiește foarte puțin. Baia e considerată un lux! Rezultatul e că medicii militari recrutori sunt Îngroziți de marele număr de scabioși (râioși) [...] La București, În școala primară din șoseaua Vitan, medicii au constatat 30% școlari tuberculoși [...] În unele cartiere mărginașe din București, prin locuințe mizere de muncitori, am găsit, În toiul iernii, copii În pielea goală - la fel ca În triburile sălbatice.― (Realitatea Ilustrată nr. 419 / 1935: 7-9) Concentrarea locuințelor, deși primită cu rezerve de către
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a "Luceafărului" (ediția Eugen Barbuă, făcând, cuminte ca un școlar, corecturile tipografice la rubrica "Distinguo", iar apoi, abandonându-se, cu o vădită satisfacție, conciliabulelor cu prietenii mai tineri. Și trebuie spus că era un vorbitor fermecător, refuzându-se unor "truvaiuri" ieftine, păstrând tot timpul o gravitate specifică, desfășurându-și gândurile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fenomenelor din natură. “Numai prin această apropiere a elevului de fenomenul viu se poate înfăptui una din comenzile sociale deosebit de imperioase ale zilelor noastre și anume protejarea naturii și păstrarea nealterată a mediului ambiant.” (“Ecologie”- B. Stugren și H. Killyen). școlarii trebuie puși în contact direct cu natura vie chiar dacă în orașe acest contact se reduce la parcul din fața blocului, aleea de copaci a străzii, rondurile de flori din împrejurimi, etc. Elevii își formează convingeri trainice cu privire la necesitatea protejării mediului ambiant
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
și la școală vor avea parte de aceleași privilegii. Obiectivul primordial al parteneriatului școală-familie îl reprezintă obținerea succesului școlar. Evoluția pozitivă în planul activității școlare se exprimă prin termenii de progres, reușită și succes școlar, iar cea negativă insucces școlar. școlarul are nevoie acasă de un mediu de viață sigur. Pentru aceasta el are nevoie de părinți înțelegători, consecvenți, realiști, flexibili în raporturile cu copilul, care comunică eficient. El are nevoie să simtă că părinții se ocupă de el, că îi
Caleidoscop by Adriana Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93237]
-
generației tinere se asigură continuitatea și progresul societății omenești. Tema pe care o voi trata își propune următoarele obiective: * stabilirea locului și însemnătății disciplinelor științe și Geografie în actualul sistem de învățământ al ciclului primar; * contribuția acestor discipline în formarea școlarului mic; * prezentarea metodelor formării reprezentărilor și noțiunilor geografice la școlarii de vârstă mică; * stabilirea exigențelor lecției moderne de geografie; * discutarea caracterului interdisciplinar al obiectului geografiei. Am abordat această temă, deloc ușoară, din mai multe motive. În primul rând, practica a
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
pe care o voi trata își propune următoarele obiective: * stabilirea locului și însemnătății disciplinelor științe și Geografie în actualul sistem de învățământ al ciclului primar; * contribuția acestor discipline în formarea școlarului mic; * prezentarea metodelor formării reprezentărilor și noțiunilor geografice la școlarii de vârstă mică; * stabilirea exigențelor lecției moderne de geografie; * discutarea caracterului interdisciplinar al obiectului geografiei. Am abordat această temă, deloc ușoară, din mai multe motive. În primul rând, practica a demonstrat că geografia este disciplina care, prin lecțiile ei explică
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
moderne de geografie; * discutarea caracterului interdisciplinar al obiectului geografiei. Am abordat această temă, deloc ușoară, din mai multe motive. În primul rând, practica a demonstrat că geografia este disciplina care, prin lecțiile ei explică fenomenele naturale venind astfel în ajutorul școlarului pentru a-l face să înțeleagă interdependența dintre fenomene, să vadă lumea materială așa cum este ea fără nici o mistificare. În al doilea rând, multiplele schimbări din învățământul preuniversitar în general și din cel primar în special, m-au determinat să
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
trebuie să răspundă pe deplin cerințelor societății în domeniul instruirii și educării generației tinere în fiecare moment, să se adapteze la cerințele, metodele, formele de organizare, mijloacele didactice folosite, etc., să răspundă adecvat comenzii sociale a epocii, de a pregăti școlarii în condițiile exploziei științifice și tehnice deosebite, a unor puternice transformări sociale și economice. Paralel cu aportul sporit al cercetării științifice, al științei în ansamblu și geografia, ca știință cu vechi tradiții, s-a înscris în acest amplu proces, contribuind
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
contribuind la rezolvarea teoretică și practică a unor probleme importante contemporane: * observarea și cercetarea concretă a mediului geografic și formularea unor soluții cu caracter educativ; * informarea științifică asupra Pământului ca întreg, precum și pe componente: continente, țări, etc.; * instruirea geografică a școlarilor; O mare parte din informațiile asimilate de elevi nu mai au valoare, până la terminarea școlii, care trebuie să reducă informarea în raport cu „explozia informațională” și să realizeze pe lângă un învățământ informativ, unul formativ, învățătorul având sarcina de a selecta riguros volumul
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
la latura calitativă a programei școlare la obiectul geografie. Astfel, programa școlară a adăugat informații noi la cele vechi, în loc să se restructureze conținutul geografic școlar, pentru a se ține pasul cu dezvoltarea geografiei școlare; * este necesară cunoașterea atitudinilor și aptitudinilor școlarilor față de muncă, pentru a putea rezolva contradicția dintre mobilitatea intelectuală necesară, care apare ca un lucru pozitiv și cea morală care nu mai este necesară, dar care apare și se manifestă sub formă afectiv-emoțională și volițională. Aceasta poate produce efecte
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
susținut și permanent să se selecționeze noțiunile geografice care, devenind cunoștințe ale elevilor, să aibă valoare formativă 16 maximă și aplicabilitate practică. Să se realizeze un loc aparte în învățământul geografic unui număr mare de aplicații și lucrări practice, antrenarea școlarilor la muncă independentă, la investigare, pentru a-i disciplina și pentru a le descoperi mai bine aptitudinile. Este necesar ca procesul instrucției geografice să capete un caracter mai profund operațional prin care să se urmărească: a) obținerea unor rezultate riguros
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
bucurie, creează emoții, însă trebuie să ținem seama că nu este “un joc simplu de elemente formale, ci manifestarea legilor tainice ale naturii, care în lipsa lui near rămâne de-a pururi ascunse”. școala primară arew menirea de a forma la școlarii mici o pregătire temeinică unitară în predarea cunoștințelor elementare aparținând unor discipline de bază. Cunoștințele, noțiunile, în treptele superioare de învățământ, constituie suportul perceptiv pentru creștera eficienței pregătirii elevilor în anii de școlarizare care urmează ciclului primar. Având în vedere
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
formarea omului. Fiecare disciplină de învățământ are particularități de organizare a lecției, de valorificare a mijloacelor didactrice pentru o eficiență maximă în însușirea cunoștințelor de către elevi. Procesul de formare a noțiunilor, a reprezentărilor, organizarea și dirijarea procesului de gândire la școlarul mic este destul de complicat. Între obiectivele de bază ce se predau în școala primară, geografia are rolul de a completa pregătirea copilului printr-o serie de noțiuni și reprezentări ce nu se formează la celelalte obiecte de învățământ. Cunoștințele, noțiunile
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
îmbinată cu cât mai mult material intuitiv chibzuit selectat. De aceea se recomandă folosirea cât mai multor tablouri, a desenului la tablă, a citirii unor fragmente din cărți. Din punct de vedere psihologic, trebuie de avut în vedere că micii școlari sesizează mai greu legăturile existente între fenomenele geografice. Aceasta pentru că procesele gândirii logice - analiza și sinteza - sunt încă slab dezvoltate și pentru faptul că nu le este destul de clar conținutul noțiunilor cu care se operează. Ca să facilităm fixarea cunoștințelor este
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
posibilitatea să vadă un munte, o sondă sau marea. De aceea, învățătorul are obligația de a se pregăti în așa fel încât copilul să-și poată imagina obiectele și fenomenele despre care i se vorbește. Particularitățile de vârstă ale micilor școlari cer perceperea fenomenelor în mod concret. Greutățile pe care le implică perceperea directă a obiectelor și fenomenelor din natură pot fi preîntâmpinate și rezolvate prin folosirea materialului intuitiv. Materialul intuitiv folosit are avantajul că redă fenomenele geografice care nu pot
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
măresc eficiența procesului de învățare la geografie. În ultimii ani, pedagogii și psihologii se preocupă în mod serios de căutarea celor mai potrivite și celor mai eficiente procedee de integrare a radioului la toate disciplinele. Îndrumați și ajutați îndeaproape, micii școlari vor reuși încet, încet să înțeleagă informațiile ce sunt transmise prin radio. Dintre numeroasele forme de emisiune cele mai potrivite pentru geografie sunt: * emisiunile de tip discuție; * emisiunile de tip reportaj; * emisiunile de tip interviu. Aceste emisiuni nu sunt pur
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]