3,279 matches
-
gânduri și bucurii ne urcăm În mașini și plecăm. Marea Galileii Biserica Înmulțirii pâinilor - este pe marginea Tiberiadei la Capernaum Nu departe de Muntele Tabor este Marea Galileii și câteva sate În Împrejurimi. Această așezare este mai mult pe un șes. Apa aceasta este de un colorit frumos. De la bleu la albastru deschis, apoi Închis, mov până la violet. Așa se schimbă ea din bleu În mai multe nuanțe, după curenții carei poartă valurile de cleștar. Parcă-s boabe de mărgele - boabe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ajunși la Râul Iordan, la o distanță nu prea mare de Cana Galileii, suntem cu toții bucuroși și binedispuși de câte am văzut. Autocarul a oprit la o distanță de vreo 30 m de râu. Este o priveliște foarte frumoasă. Mult șes cu multă verdeață, copaci de multe feluri cu stoluri de păsări care se Întrec În cântul lor. Sunt și câteva clădiri cu magazine. Iordanul este un râu frumos și liniștit care trece agale, mi se pare că spre răsărit. Pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
3 sau 700033/28-070/3 FOR NEW ROMANIAN ESTABLISHMENT IN JERIHO or FOR THE EXTENSION OF THE ESTABLISHMENT IN JERUSALEM Doamne, ajută-le celor care vor și pot să trimită măcar un strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes Între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și Înconjurat de munți. Izvorașul curge tot timpul. Este o apă minunată. Bună
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pot să trimită măcar un strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes Între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și Înconjurat de munți. Izvorașul curge tot timpul. Este o apă minunată. Bună de băut. Parcă-i sifonată. Oricât ai bea te simți foarte bine și nu te balonează. Este ca un medicament. Este binecuvântat. Când bei parcă Îți dă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
zidi, Inima ta O, păcătoase, du-te O, suflete al meu Pe calea mântuirii Oricât va fi de greu. La capătul cărării Ne așteaptă, blând, Hristos Să facă plata dreaptă Creștinilor de jos! Stațiunea Buziaș 25.06.2010 Pe un șes Întins O pădure cu frunziș Cu alei de copaci De tei și castani Te-mbie să stai. Pe bănci pitulate Oamenii iau parte. Un izvoraș A lui Moș Buziaș Care Dumnezeu l-a dat Și Binecuvântat! Tot omul să bea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care se va numi Novaci, „urmași ai lui Novac”. Oțetoaia. Într-o hotarnică din 1757 se citează o mărturie scrisă la 1754, păstrată de episcopul Inochentie, în care se arată că înainte de venirea rușilor în 1711, pe moșia Cozieci, în șesul Prutului, era un sat mare - Gârla Vlădicăi. În timpul campaniei de la Prut, acel sat a fost prădat de ruși, apoi și-a schimbat denumirea în Oțetoaia, nume după o fântână construită de un anume Oțet. Plopeni. Era un sat situat aproape de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
privea cu optimism: „Și acest cuib drăguț de frumuseți naturale e menit să fie în viitor un loc de adevărată vilegiatură, dacă edilii Hușilor vor înțelege acest important dar natural pe care îl are orașul lor, față de celelalte orașe de șes ale Moldovei. Sus la Dobrina, unde în bătrânul codru de stejari, de tei, plopi și frasini, în timpul celor mai călduroase zile ale verii, aerul e răcoros, curat și plin de sănătate, aproape ca și orașul de munte, cale de 10-15
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Constatam prozaic că ni s-a micșorat cheltuiala pe jumătate din înlocuirea coroanei cu leul. De la Brașov, pe fugă, spre Sibiu, trecând de-a lungul munților albaștri ai Făgărașului, care se lasă pe muchii perpendiculare din șirul Carpaților până la frumosul șes al Văii Oltului, așa de bine cultivat. Scurtă oprire în Făgăraș, cu cetatea-i pitorească și biserica lui Brâncoveanu, și, în fine, ajungem la Sibiu. Aici, numai grație intervenției Consiliului Dirigent, domnul Petrescu capătă odaie într unul din hotelurile ticsite
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Renaissance Thought and Letters, Edizioni di Storia e Letteratura, Romă, 1956, pp. 553-583. ---, "Paduan Averroism and Alexandrism în the Light of Recent Studies", în Renaissance Thought and the Arts, Princeton University Press, Princeton, 1990, pp. 111-118. Lacroix, Benoit, Orose et șes idées, Publications de l'Institut d'études médiévales 18, Université de Montréal, Montreal, 1965. Lehman, Robert S., "Allegories of Rending: Killing Time with Walter Benjamin", în New Literary History, 39, 2008, pp. 233-250. Lipsius, Justus, Ad Annales Cornelii Taciți Liber
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
faut pas ignorer leș difficultés à s'imposer dans le canon de l'historiographie autochtone, est liée au nom de l'éminent chercheur que fut Alexandru Duțu. L'image et l'imaginaire, la sensibilité et le sensible font pârtie de șes thèmes de prédilection. Se plaçant sous l'autorité intellectuelle de deux éminents savants, Roger Chartier et Alexandru Duțu, la présente collection souhaite promouvoir des travaux d'anthropologie historique, domaine de recherche devenu autonome dans l'espace de l'historiographie française
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
l'anthropologie, l'histoire a fait face en annexant leș questions des disciplines qui mettaient en căușe să domination. L'attention s'est donc déplacée vers des objets (systèmes de croyance, attitudes collectives, formes rituelles, etc.) qui jusque-là appartenaient à șes voisines. S'appropriant des démarches et des méthodes d'analyse qui étaient celles de l'histoire socio-économique tout en marquant un déplacement du questionnaire historique, l'anthropologie historique, définie et pratiquée par des historiens comme Jacques Le Goff ou Nathan
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1983, p. 201 notă 3 privește circulația monetară. 18 Am un proiect de cercetare pe tema impozitelor florentine. 19 Vezi manifestul din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea intitulat Summarium în Pistorien[șes] Gabellae, s.l., s.d. (esemplar în ASPt, Com., Raccolte, 13, cc. 374r e sgg.), care publică capitolul din 9 octombrie 1336 în C. Guasti (ed.), I capitoli del Comune di Firenze, vol. I, Firenze, Cellini, 1866, I, p. 7 (24 maggio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
compară, de asemenea, cu Fernand Braudel, "Sur une conception de l'histoire sociale", în idem, Écrits sur l'histoire, Flammarion, Paris, 1969, p. 176: "...Otto Hintze, à qui l'on ferait chez nous la grande place qu'il mérite și șes oeuvres complètes n'avaient pas păru à la mauvaise heure, en 1941 et 1942...". 12 Hintze, "Der Commissarius", pp. 263-265. Asupra iudex delegatus vezi: Richard Schmutz, "Medieval Papal Representatives: Legatus, Nuncius and Judges", în Studia Gratiana, 15 (1972), pp. 443-463
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să mă îndeletnicesc cu vânatul, căci nu-mi ieșise din minte rațele și iepurii ce-i văzusem în copilărie aninați de torba lui Ziegmary. Dar, Doamne! multe chilograme de praf am ars și multe chilograme de plumb am presurat pe șesurile Moldovei și ale Șomuzulul, pănă când am început să mă deprind a nu da tot pe de lături. Un bătrân vânător, Ion Turcu, mă întovărășea adeseaori în campaniile mele vânătorești. Când greșeam eu o prepelița, da el imediat după mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
jupiți fugind prin pădure, și alte de asemenea parascovenii 138 bune de adormit copiii în ajunul Crăciunului. Catrințaș merită o recompensă națională! BOALĂ CU LEAC De trei ceasuri eu și cu patru tovarăși de vânătoare băteam miriștele și popușoaiele de pe șesul Șomuzului într-o zi din luna august, pe un soare care ne frigea pielea. Cutrierasem mai bine de o poștă pe jos, căci vorba ceea, unde te duce pușca și femeia nici dracul nu te duce; cânii scoteau o limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pitoresc era drumul acesta care șerpuia de-a lungul pe lângă poalele Carpaților. Aveam în stânga lanțul munților păduratici, a căror vârfuri se înălțau semeț spre ceri, imens decor de verdeață care ne împodobea calea, ne ținea umbră și răcoare; în dreapta aveam șesul întins cu perspectiva depărtărilor, cu satele, cu luncile, cu lanurile de pâne printre care se strecurau ac niște șerpi cu solzi de argint: Moldova, Râșca, Topolița, Ozana, Pipirigul, ape de munte năprasnice care dădeau viață câmpiei și bucurie ochilor! O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
O! Prin acele locuri are unde să se desfate vederea și să se umple inima. Dar dacă câmpul era pe acolo mai verde, aerul mai viu și apele mai răcoritoare, apoi și locuitorii erau parcă mai altfel decât cei de pe la șesuri; erau mai nalți, mai bine făcuți, mai sănătoși, mai cuprinși. Aveau fiecare coșere încăpătoare, vite în ocol, case curate, bine văruite, acoperite cu draniță 182 și împrejmuite cu grădini pline de pomi roditori. De câte ori treceam prin sate, toți cânii întărtați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o cărare poncișă 185 care urca prin o pădure de mesteacăn și după o oară și jumătate de mers în voie, am ajuns în vârf. Dar odată ajunși acolo, Doamne sfinte, ce panoramă! De o parte, cât străbați cu ochiul, șesul îmbracat cu ogoare, strălucitor de lumină și de verdeață, împodobit cu nenumărate sate și livezi; de ceilaltă parte, munții care se rădică împrejurul cetăței, negri, fioroși, acoperiți cu păduri seculare și care parcă anume au fost clădiți ca să străjuiască în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a încetat în urma unei legi de protecțiune a monumentelor istorice votată de Camerele legiuitoare. Așadar, iată-ne în locașul care a adăpostit odinioară atâtea suflete de viteji. Calcam cu piciorul pe pământul udat de sângele lor și vedeam împrejur aceleași șesuri, aceleași ape, aceiași munți pe care și-au preumblat și ei odinioară ochii, atingeam cu mâna aceleași ziduri din dosul cărora ei fulgerau pe dușmani. Și acum, ce a ramas? Acum în locul unde era odinioară atâta freamăt de viață, atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noastră se speria când ne gândeam că aceste pietre sunt depozitarele atâtor taine ale trecutului, că atâta amar de lume s-a prăbușit sub dânsele, că iarăși atâta amar de lume le-a privit și le privește de veacuri stăpânind șesul și munții din înălțimea nourilor, fără a-și spune cuvântul. Maiestatea acestui străvechi cuib de viteji, tăcerea misterioasă ce îl învăluia, legendele care parcă dădeau viață zidurilor ne țineau pironiți în loc și, deși soarele asfințise și umbrele nopței începeau a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din stuf și papură, deci din plante monocotiledonate, implicit Înzestrate cu o putere reducătoare remarcabilă, asigură o depoluare eficientă, paralel cu producerea de biomasă, bună drept combustibil, ori pentru fabricarea hârtiei. Rămân dator cu câteva detalii. Cândva, râurile noastre de șes erau Înzestrate natural cu un sistem de mlaștini și lunci. Dar au fost desecate, Îndiguite sau, așa cum se spunea până nu demult, redate agriculturii. De ce redate, dacă n’au fost niciodată terenuri agricole? Și o remarcă tristă. Desecarea Bălții Mari
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
autoepurează de eventualii poluanți. Asta, pentru simplul motiv că viteza mare a apei și Îngustimea albiei nu prea permit locuri de stagnare a apei și deci râul se spală permanent cu apă proaspătă. Evident, eventualii poluanți ajung În zona de șes a râului și atât. Aici, un râu nepervertit dezvoltă o luncă, o fâșie de vegetație, prin care râul șerpuiește obosit; câte cotituri, tot atâtea locuri de stagnare a apei. Asta e și bine, dar și rău. Rău, pentru că acolo râul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
putut trăi, mai mult, rezista dușmanilor, În același mediu negentropic. Ce e altceva capitala Daciei, Sarmizegetusa, pe vârful unui munte, În mijlocul altor munți, la care se ajunge atât de greu chiar și astăzi? Dar un om născut și educat la șes, ca mine și majoritatea celor care mă citesc și, cred, critică, dar musai În cunoștință de cauză, va recepta negentropia muntelui cu atât mai intens cu cât Îl abordează mai rar... Adică Îi protejează starea. Să lăsăm aceste aspecte, caracteristice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
conservăm ceea ce am găsit. “Radiosfera”, 8 iulie 1996, ora 9,53 89. Muntele, o semeție periclitată Chiar dacă prietenii cu care am urcat la munte s’au grăbit să coboare, eu am mai adăstat oleacă. O mărturisire: deși ca om de șes, deci dintr’un mediu relativ entropic, ar trebui să-mi fie indiferentă negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să-mi fie indiferentă negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se datorează poate șesului mărginit de stâncăriile Prutului din care provin. Și nu sunt singurul. Cine mai are astfel de preferințe? La asta am meditat În vârful muntelui, asta vă Împărtășesc și domniilor voastre. Căci unii vor fi observat că pomeneam de licheni În vârful
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]