130,509 matches
-
demers științific ușor, deoarece ea înseamnă, în primul rând, o recuperare a memoriei unei comunități și este menită nu doar să trezească recunoștința față de faptele înaintașilor, ci să stea ca exemplu și îndemn pentru generațiile viitoare. Este rezultatul unor cercetări științifice îndelungate și anevoioase pentru a culege informații din diverse surse, începând cu cele privind vestigiile arheologice, până la evenimentele contemporane și ultra-contemporane, acestea din urmă primite și pe cale orală de către autoare de la oamenii mai în vârstă ai satului. De la cultura materială
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
cea spirituală sau imaterială, până la tradiții și ocupații supuse impactului modernității. Față de alte monografii care au o structură clasică, autoarea cărții de față dovedește inspirație, trădată și de profesia de bază, cea de învățător și apoi jurnalist, atunci când structurează demersul științific în 4 mari părți: Date de identificare fizică; Date de identitate spirituală; Treznea în documente; Treznea în imagini. În prima parte autoarea face o incursiune în timp, pornind de la așezarea geografică a localității, atestarea documentară, toponime, populație, ocupații, gospodării, locuințe
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
istoriei naționale (40 de titluri consultate). De asemenea, autoarea a beneficiat de informații de istorie orală foarte prețioase, primite de la supraviețuitorii tragicului eveniment din septembrie 1940, precum și de la propria sa mamă. Toate acestea conferă lucrării autenticitate și o certă valoare științifică. În concluzie, credem că monografia localității-martir Treznea reprezenta o necesitate, o dorință a comunității locale și nu numai. Ea a fost realizată de către o fiică a locului, ceea ce o face și mai meritorie... În același timp, lucrarea reprezintă un câștig
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
Ea a fost realizată de către o fiică a locului, ceea ce o face și mai meritorie... În același timp, lucrarea reprezintă un câștig cert pentru istoriografia sălăjeană și pentru toți cei care doresc să cunoască istoria zbuciumată a localității-martir Treznea. Cercetător științific dr. MARIN POP
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
ce au permis unui mic grup de arhitecți italieni să contribuie la transformarea mediului urban în ultimul secol de istorie otomană. Pentru întâlnirea din acest an, directorul ICR Istanbul, dr. Silvana Rachieru, a fost invitată să facă parte din consiliul științific al conferinței alături de specialiști din Italia și Turcia. Conferință include opt secțiuni, Începuturile venețiene și dezvoltările internaționale; Spațiul și politica reformei otomane; De la Istanbul către Balcani; Reperele italiene că patrimoniu vizibil; Instituții și investiții; Trasee egeene; Între Imperiu și Republică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
secțiuni, Începuturile venețiene și dezvoltările internaționale; Spațiul și politica reformei otomane; De la Istanbul către Balcani; Reperele italiene că patrimoniu vizibil; Instituții și investiții; Trasee egeene; Între Imperiu și Republică; Turcia kemalistă și după. Continuând direcția strategică de promovare a activității științifice românești și implicare activă în viață academică a Istanbulului, ICR Istanbul sprijină participarea a doi istorici români la lucrările conferinței. Dr. Raluca Tomi, cercetător la Institutul de istorie Nicolae Iorga va susține o prelegere dedicată prezenței italiene în Principatele române
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
consideră că noul material ar putea avea numeroase întrebuințări și aplicații, precum controlarea umidității în procesele utilizate de industria electronică și cea farmaceutică și absorbția toxinelor după producerea unor catastrofe chimice. „În ciuda celor spuse de peste 100 de ani în literatura științifică, am descoperit că acest tip de carbonat de magneziu amorf poate fi obținut printr-un proces foarte simplu, la o temperatură joasă”, a declarat coautorul studiului, Johan Gomez de la Torre, procesor de nanotehnologie și materiale funcționale la universitatea suedeză. Savanții
„Materialul imposibil”, creat de cercetătorii suedezi. Ce record mondial deţine şi ce întrebuinţări ar putea avea [Corola-blog/BlogPost/93653_a_94945]
-
un carbonat metalic de origine terestră, potrivit universității suedeze. În plus, materialul are în structura sa numeroși pori cu diametre care măsoară mai puțin de 10 nanometri. Studiul, la care a colaborat și cercetătoarea Maria Stromme, a apărut în publicația științifică PLOS ONE. Mediafax.ro
„Materialul imposibil”, creat de cercetătorii suedezi. Ce record mondial deţine şi ce întrebuinţări ar putea avea [Corola-blog/BlogPost/93653_a_94945]
-
120 de ani de la nașterea patronului său spiritual, născut și crescut în Bănie, absolvent al Colegiului Național ,,Carol I” din Craiova, bursier la Paris al Epitropiei Bisericii Madona Dudu, în proximitatea căreia se află mormântul poetului Vasile Cârlova. Această manifestare științifică a fost prefațată de lansarea volumului ,,Eseu despre o teorie generală a drepturilor eventuale” - prima traducere în limba română, sub egida Filialei Craiova a Fundației Europene ,,TITULESCU”, a eclatantei teze de doctorat susținute de genialul diplomat de mai târziu, la
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
corespondent al Academiei Române), conf. univ. dr. Dan Claudiu Dănișor (în prezent, rector al Universității din Cetatea Băniei), lect. univ. dr. Sevastian Cercel (decanul de acum al Facultății de Drept din Craiova) și asist. univ. Lucian Săuleanu. Seria celor 12 comunicări științifice (prezentate de Adrian Păunescu, Ion Predescu, Petre Gigea-Gorun, Nicolae A. Andrei, Dan Lupescu, Ion Olteanu, Sevastian Cercel, Tudor Nedelcea ș.a.) a fost încununată de evocarea, pe cât de densă, pe atât de emoționantă, căreia i-a dat viață Ștefan Andrei, cel
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
de proiecte comune cu celelalte departamente; -Organizarea concursului profesional: “Premiile UZPR” Departamentul de știință - Cunoașterea reprezintă o componentă importantă a jurnaliștilor. Obiectivele principale ale Departamentului de știință sunt: promovarea calității în cercetare, prin modernizarea și eficientizarea bazei materiale a cercetării științifice, creșterea nivelului de calitate a întregului sistem educațional și al unei vieți mai prospere pentru comunitate. - Are relații academice și de cercetare cu instituții prestigioase din țară și din străinătate; Departamentul pentru Relații Internaționale Informațiile pe care le avem despre
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
îi câștigă depind de cât de mult și cât de bine muncește. Nu este ziarist persoana care scrie, ocazional, într-o publicație (respectiv are materiale publicistice la radio ori la TV), nici specialiștii din diverse domenii care asigură rubrici medicale, științifice, de sfaturi practice, meteo sau astrologie. Nu sunt considerați ziariști nici cei care nu fac altceva decît să-și dea cu părerea asupra unor subiecte (politice, în special, dar și culturale), oricît de competenți ar fi în această întreprindere. Atribute
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
Basarabia”, partea răsăriteană a Moldovei. În acest fel l-am cunoscut și eu, prin amintirile care circulau la nivel de familie, mai exact transmise pe cale afectivă, din generație în generație. Cunoașterea subiectivă s-a suprapus ulterior, în mare măsură, cunoașterii științifice, și mi-a fost bine clarificat, prin lecturi și teren, că populația și teritoriul de peste Prut reprezintă acea parte de Românie temporar despărțită de matca sa. Totodată, în prezent avem o republică în stânga Prutului, Al Doilea Stat Românesc . Iar aspecte
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
Este un eveniment deosebit pentru Biblioteca Națională a României. De la deschidere, din 2012, până acum, n-am fost puși în situația de a avea o decernare a unui premiu de o asemenea importanță. Am avut multe expoziții, numeroase conferințe, manifestări științifice, profesionale, cultural și iată că a venit rândul unei manifestări cu un impact emoțional deosebit. Este o manifestare în care, pe de o parte, îl omagiem pe Cristian Bădiliță, și pe de altă parte apreciem gestul absolut deosebit al Fundației
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
o carte din Noul Testament, care vrea să afle cât mai multe lucruri despre versetul, cuvântul, termenul... Am ales trei puncte din această Conferință : 1. Tatăl nostru 2. Frații lui Iisus 3. Transpirația ca picăturile de sânge ” A urmat o adevărată expediție științifică și sufletească într-o altă dimensiune a cuvântului, a sentimentelor, a trăirilor, a rugăciunii, pe care numai fiind de față le poți recepta cu adevărat. Evenimentul de decernare a premiului pentru contribuții în domeniul istoriei ”Acad. Constantin Erbiceanu” domnului Cristian
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
sută treizeci de ani redactorul Eminescu a fost izgonit de la ziarul Timpul. Ideea a fost continuată de către doamna Muguraș Maria Petrescu, prin prezentarea „Dosarului de lucru”, cum a decis să numească Domnia sa această carte, scoțând astfel în evidență caracterul ei științific. Vorbitoarea își pune întrebarea retorică de ce autorul a ales ca moment de referință 28 iunie 1883, zi nefastă pentru Poet și pentru literatura română, și nu cea de 15 iunie 1889, când acesta a trecut în eternitate. Și tot Domnia sa
SUB SEMNUL LUI EMINESCU, ZIARISTUL [Corola-blog/BlogPost/93669_a_94961]
-
A apărut nr. 11 (123), noiembrie 2013 a revistei craiovene de cultură Scrisul Românesc care este dedicat în întregime colocviului științific ce a avut loc la Craiova între 3-4 octombrie a.c. Tema aleasă pentru acest an a fost una deosebit de interesantă și de actuală: ,,Limba română și mass-media’’. Participanții au fost unamin de acord și au insistat asupra faptului că după
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
analiză detaliată și argumentată a stării de degradare în care a ajuns limba română, datorită atenției din ce în ce mai reduse care i se dă, dar și datorită folosirii ei greșite, la orice fel de nivel. ,, Aproape 40 de intervenții din cadrul acestui colocviu științific s-au constituit în adevărate avertismente privind nerespectarea normelor lingvistice, degradarea, siluirea, stâlcirea limbii’’ (Florea Firan, Limba română și mass-media, p. 3). Cu farmecul expozeurilor verbale sau așternute pe hârtie, cu vehemența-i binecunoscută din ultimii 45 de ani în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
din partea Uniunii împreună cu legitimația de membru a acesteia , subliniind că prin competența și dăruirea sa, profesorul Florea Firan este un om de mare valoare pentru cultura română care, în cele două zile la Craiova a reușit să organizeze o ,,manifestare științifică de amploare și cu o temă cu adevărat provocatoare cum spunea profesorul universitar Adrian Cioroianu’’ (Doru Dinu Glăvan, Mi-e dor de oameni de valoare, de modele, p. 4). În alocuțiunea sa intitulată Expresivitatea limbii române, profesorul universitar doctor Ovidiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
face predispuși spre supunere la dogme (în acest caz religioase). Într-adevăr, românii au un nivel crescut de religiozitate și văd religia că foarte importantă în viața lor (au încredere foarte mare în biserică). Deși sunt foarte încrezători în dezvoltarea științifică (ex. în dezvoltare tehnologiei; în universități), daca știință s-ar ciocni cu religia, 50.2% dintre români ar alege religia. Dar religia este văzută echilibrat: (1) nu doar că normă/ceremonie religioasă, ci și ca mijloc de a face bine
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
de ghiață „Akademik Ioffe”, pentru a comemora „Centenarul Belgica”, expediție în care omul de stiință Emil Racoviță a participat în urmă cu un secol, traversând Patagonia și Țara de Foc și ajungând până în Antarctica, unde vizitează șapte stații de cercetare științifică. Uca Marinescu a marcat momentul „Centenarului Belgica” prin înmânarea a două plăci comemorative din partea Academiei Române, una la Stația de Cercetare Științifică „Almirante Brown” din Antarctica, iar cealaltă la „Centrul Antarctic” din Punta Arenas, Chile. La Punta Arenas este primită de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
cu un secol, traversând Patagonia și Țara de Foc și ajungând până în Antarctica, unde vizitează șapte stații de cercetare științifică. Uca Marinescu a marcat momentul „Centenarului Belgica” prin înmânarea a două plăci comemorative din partea Academiei Române, una la Stația de Cercetare Științifică „Almirante Brown” din Antarctica, iar cealaltă la „Centrul Antarctic” din Punta Arenas, Chile. La Punta Arenas este primită de Doamna Primar Nelda Panicuci care îi oferă un regal și o vizită la Tore del Pâine, în Munții Anzi. Contribuie la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
video de la intrare. Acționând ecranul informativ, acesta poate afla numărul obiectelor/colecțiilor deținute, numărul obiectelor expuse etc., un element esențial, util și modern, în care situează instituția în rândul muzeelor europene de profil. În ceea ce privește cercetarea patrimoniului, preocările pentru permanenta investigare științifică a fondului muzeal existent, precum și pentru dezvoltarea lui se regăsesc în lucrările științifice realizate de specialiștii muzeului, în volumele de prezentare și broșurile editate în vederea popularizării. Muzeul Țăranului Român răspunde acestor exigențe, din rândul cercetătorilor săi evidențiindu-se etnologi de
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
numărul obiectelor expuse etc., un element esențial, util și modern, în care situează instituția în rândul muzeelor europene de profil. În ceea ce privește cercetarea patrimoniului, preocările pentru permanenta investigare științifică a fondului muzeal existent, precum și pentru dezvoltarea lui se regăsesc în lucrările științifice realizate de specialiștii muzeului, în volumele de prezentare și broșurile editate în vederea popularizării. Muzeul Țăranului Român răspunde acestor exigențe, din rândul cercetătorilor săi evidențiindu-se etnologi de renume, precum Costion Nicolescu sau Irina Nicolau, autori ai unor impresionante (numeric și
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
românesc. Dincolo de atelierele de creativitate, de Școala satului, Observator vizual și Etnophonie, activități cu caracter cvasipermanet marchează existența și fac vizibilă construcția muzeală - târguri de sezon, cu participarea unor meșteri populari și a unor artizani, dar și conferințe și simpoioane științifice pe teme de specialitate, alături de proiecții de film la Noul Cinematograf al Regizorului Român. Diversitatea și consecvența cu care sunt organizate aceste manifestări justifică demersul de promovare, dar și scopul instituțional major al conservării culturii noastre tradiționale. Muzeul Țăranului Român
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]