3,081 matches
-
cam departe, dar dacă reușește cumva să se apropie sub șase metri, poate intra în unghiul mort. Culege câteva grenade de pe centura unui soldat mort, dar chiar înainte să iasă din groapă, o siluetă apare în mijlocul peisajului lunar. Este Romulus. Țintește ferm cu un faustpatrone partea inferioară spate a mașinii, acolo unde se află rezervorul de combustibil. Inteligentă mișcare, dar e mult prea aproape. Deflagrația poate să-i fie și lui fatală. Probabil că și el realizează acest lucru dar lansează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
întâmplare. Trebuie să existe o speranță... - Veniți cu mine, vă rog, spuse într-un târziu Frank întinzându-i mâna. Devenise dintr-o dată foarte serios, ca un om pe care îl preocupă o mulțime de gânduri. Gărzile erau pregătite; armele lor ținteau în direcția reporterului. - Unde mergem? întrebă Fitz cu o voce de copil, cufundându-se mult în scaun. - Mergem să discutăm. Dacă nu veniți cu mine, interviul se va sfârși aici. - Nu, nu, vin... vin... Se ridică. Picioarele nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care sunt suportul iubirii. Atracția corpului va determina simpatii sufletești, considerație. Un om așezat și sentimental, ca Ibrăileanu, era firesc să apere familia. Și Amiel, alt complexat, jinduia după femeie și familie. În aceeași logică a contrarietății, de astă dată țintind precaritatea ființei umane, paradoxul ei, se includ câteva aforisme despre amor. Laconismul lor tensionează semnificația, violentată de incompatibilitatea logică aparentă. "În amor, omul se mulțumește cu un nimic, și nu se mulțumește cu nimic" (p. 31). Și: "Adesea, același amor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cele două lotci au cotit la dreapta, pe un canal mai lat, în care, pe o parte era o puzderie de nuferi, care mai de care mai mari și mai frumoși. Era un peisaj de vis. Am rămas cu ochii țintiți la ei, fermecat de priveliște. M-am aplecat să rup unul. - Nuferii mor foarte repede dacă-i rupi, m-a avertizat băiatul cel prizărit. Ei nu sunt ca alte flori, nu se simt bine decât în elementul lor, apa. Atunci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câteva nopți o dorea. O dorea, chiar dacă nu arăta limpede că e trează. În timp ce o Îmbrățișam, În timp ce ne mișcam și ne Înnodam languros, atitudinile de insensibilitate ale Obiectului includeau poziționarea favorabilă. Nimic nu era oferit sau mângâiat. Nimic nu era țintit. Dar exercițiul a creat În Împerecherile noastre nocturne o gimnastică fluidă. Ochii Obiectului rămâneau Închiși tot timpul. Adesea capul Îi era Întors ușor Într-o parte. Se mișca sub mine ca o fată adormită, subjugată de un coșmar. Arăta de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
îmi tremură; sunt ca un om beat, ca un om amețit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui Cuvinte. 10. Căci țara este plină de preacurvii, și țara se jelește din pricina jurămintelor, cîmpiile pustiei sunt uscate." Toată alergătura lor țintește numai la rău, și toată vitejia lor este pentru nelegiuire! 11. Proorocii și preoții sunt stricați; "le-am găsit răutatea chiar și în Casa Mea, zice Domnul." 12. "De aceea, calea lor va fi lunecoasă și întunecoasă, vor fi împinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cozi groase, Împletite - cele mai frumoase pe care le văzuse Kitty vreodată, lungi și negre. În vara aceea ambele fete se aflau la Începutul călătoriei prin viață, păreau să pornească din același loc, dar șansele nu le erau egale. Ana țintea sus. Visa să devină prima femeie din familie absolventă de liceu, dar părinții ei nu erau de acord. Cel mai apropiat liceu se afla la câteva sate distanță, Într-un orășel industrial - Plopeni, și până acolo nu exista nici un mijloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
al familiei, a spart trei oglinzi, toate venețiene, în decurs de nici jumătate de an. A nimerit cu o bilă mică, neagră și grea de la un joc de popice oglinda unui dulap care aparținuse cândva străbunicii mamei, pe urmă a țintit cu un biet hopa-Mitică oglinda unei mese de toaletă cu blat de marmură, în final i-au căzut pradă (lui sau soldățelului de plumb cu care-a aruncat) geamul protector și oglinda unei vitrine din lemn de trandafir. Este interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
spusese nimeni că a fost cutremur și n-a fost furia djinilor abătută peste Drumul Taberei. Pe urmă am dibuit cu lumânări ce fusese bufnitura mare dintre bufniturile mici, fusese televizorul, căruia îi plesnise ecranul ca un parbriz de Pobeda țintit cu praștia. Înainte de-a adormi, mama mi-a povestit cum dintr-o ciupercă cu picățele albe ieșeau o groază de pitici, care fugeau printre floricele și printre firele de iarbă din poieniță și țipau fericiți, la fel ca oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
apă cu o carte s-au ițit cele două pene roșii ale unui indian cu arc, o mână sigură îi ține calul, o alta îl ajute să descalece, indianul se furișează (ca o pisică, ca un linx) pe după stânci, ochește, țintește, vâjj!, o săgeată imaginară a pornit spre Bil, cealaltă, reală, a rămas înțepenită în coarda nefiresc de întinsă a arcului, un răcnet, aaa, inuman aproape, și Bil se prăbușește secerat, l-a împins se pare aceeași mână, agonizează, cere: apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Iar limita asta, când e trecută, te împinge la tot felul de fapte. De exemplu, fără să stai prea mult pe gânduri, să-i dărâmi dintr-o lovitură marea lui grozăvie și, ca să te faci înțeles ca lumea, să-l țintești cu un cub în cap. Să-l și nimerești. Și să-ți pară și bine. Cu ocazia asta, în principiu reprobabilă, am aflat însă un lucru bun: că poți să ai un tată care să servească Patria și tot nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fragile, cu forme ciudate, prelungite cu tuburi subțiri și spiralate prin care, credeam noi, puteau țâșni polimeri. Țăcănitu’ aranja vasele pe rafturi, ne înarma pe toți cu bolovani pregătiți într-o sacoșă cadrilată, urla ca un războinic pornit la atac, țintea și ne îndemna să țintim cu precizie, tirul era nimicitor, obiectele alea delicate se făceau țăndări, fără să geamă, fără să țipe, împroșcând cioburi, nu polimeri. Părinții Țăcănitului tocmai divorțaseră, iar taică-su plecase la mare cu o cercetătoare creață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cu tuburi subțiri și spiralate prin care, credeam noi, puteau țâșni polimeri. Țăcănitu’ aranja vasele pe rafturi, ne înarma pe toți cu bolovani pregătiți într-o sacoșă cadrilată, urla ca un războinic pornit la atac, țintea și ne îndemna să țintim cu precizie, tirul era nimicitor, obiectele alea delicate se făceau țăndări, fără să geamă, fără să țipe, împroșcând cioburi, nu polimeri. Părinții Țăcănitului tocmai divorțaseră, iar taică-su plecase la mare cu o cercetătoare creață, aflată la început de drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
îl privi. Si, încet-încet luă chipul schivnicului din Munții Neamțului. Din gura lui fără buze, începu să țâsnească făpturi iesite din morminte, cu pânzătura pe obraz... se așezau în fața lui, își lepădau giulgiul și cu ochi lacomi, de răpitori, îi ținteau inima. Rece ca gheața, spaima i se urcă în creier și sângele i se îngrămădi năvalnic, ca în râul umflat să iasă din matcă. Vroia, lupta să se trezească... dar, alunecă din nou în alt somn , plin de vise, cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
destinată să șocheze mentalitatea curentă de ascultător-consumator, fără să apeleze deloc la efecte de fațadă. Mahler, Schönberg, Webern, Stravinsky, John Cage, Varese - iată cu cine relaționează această muzică. De compozitori din zona experimentalismului contemporan nu pomenesc, fiindcă Thy Veils nu țintește așa ceva, cu toate că sound-ul său este asemănător, pe unele porțiuni, cu al acelora. Și este firesc, pentru că Thy Veils s-a născut din dorința explorării zonelor imposibile! Despre Explorare, despre Experiment, despre Căutare Cu DVD-ul Dawn and Furtherance, programat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
zici că arată oribil dimineața. Păi chiar arată și, în orice caz, nu e nevoie să cureți tot dezinfectantul de toaletă cu care am dat eu pe margini. Și nu-mi spune că nu-i așa. Te-am văzut eu! Țintești cu jetul exact pe el, așa, de jur împrejur, și până la urmă se duce tot. E clar că o faci dinadins. Dacă aș trage apa, oricum s-ar duce tot pe canal și, pe deasupra, te-aș mai și trezi, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
omorî; dar n-o făcuseră. Rămase totuși, cu fața în jos, cu nasul turtit de ceea ce părea o podea moale, netedă. Ochii priveau direct în porțiunea aceea plată, cenușie, puțin lucioasă. Încă presupunea că aceasta era podeaua laboratorului către care țintise, din sistemul acela stelar îndepărtat pe care tânăra femeie, Strella, îl numise Meerd. ...Era timpul să arate că era conștient și să se miște cu grijă. Se ridică în genunchi. Și văzu că, deși aruncase doar o privire rapidă, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
trage înainte", spuse aceasta, și vedeam cum, într-adevăr, oasele lungi îi ieșeau, alunecând milimetru cu milimetru, din mâini. Mergi după el", îi spuse Ester. Balena se ridică de pe tron și ținând mâinile întinse înainte, de parcă ar fi vrut să țintească ceva, se lăsă în voia iadeșului. Acesta o târa ca un câine pe care l-ai purta în lesă. Noi ne țineam după grasa în mov, înzorzonată ca o paparudă. Era aproape de ora unu și în lume era o tăcere
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
faptă rea trebuie să plătească pentru ea. — Așa să fie! Cei doi bărbați își opriră mașina chiar lângă puț, coborâră transpirați și obosiți, își scoaseră căștile grele și nici măcar nu putură să reacționeze în fața gurilor negre ale puștilor care-i ținteau drept între ochi. — Ce înseamnă asta? reuși să bălmăjească unul din ei. — Înseamnă că sunteți prizonierii noștri, răspunse cu un calm absolut Gacel Sayah. — Prizonieri? Cum adică prizonieri? La ce fel de prizonieri vă referiți? — La prizonieri de război. — Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să ne vadă noaptea. — Din fericire, nu știu că noi știm. Pentru asta ar trebui să-i mulțumim lui Nené Dupré. — Și nu știu nici că tu poți să-i vezi. Mă tem că încep să bănuiască, deoarece prea am țintit bine. - Gacel făcu o scurtă pauză înainte de a întreba: Câtă apă ar putea să aibă un butoi ca ăsta? — Nu cred că ajunge la două sute de litri. Îți dai seama ce-ar fi dacă am reuși să le-o luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și a faptului că cele două grupuri reușiseră să stabilească contactul strângând cleștele, nimeni nu murise, cu toate că patru dintre oamenii săi erau răniți mai mult sau mai puțin grav. La început îl surprinse faptul că dușmanii lor, care demonstraseră că țintesc grozav de bine, greșiră de astă dată câteva ținte ce păreau destul de ușor de nimerit, dar apoi scoase o înjurătură, când își dădu seama că fiecare rănit ce sângera din abundență sau avea febră consuma mai multă apă decât dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
voce autoritară răsună în spatele său: — Pune arma jos! Se supuse și apoi se întoarse încet și-l privi cu atenție pe bărbatul înalt, îmbrăcat cu un lung jaique de culoare albastră și cu fața acoperită cu un văl, care îl țintea cu o modernă armă cu lunetă. De unde ieșise și cum era posibil să se afle acolo fără ca un profesionist experimentat ca el să-și fi dat seama era ceva ce nu va fi în stare să înțeleagă niciodată, dar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
foarte bun când e vorba să bagi frica în oameni cu ajutorul câtorva bătăuși, dar ca strateg ești un adevărat imbecil. Mecanicul făcu gestul de a pune mâna pe arma ce stătea sprijinită de o piatră, dar Sam Muller îl împiedică țintindu-l direct în ochi cu a sa. — Potolește-te! - spuse. Nu mai vreau violență și te asigur că nu vom lua nici o hotărâre fără ca toți să fim de acord. — Îți dai seama că te răzvrătești? — Nu vorbi prostii! - spuse ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pe care-i acuz cu „mânie proletară” de uneltire contra orânduirii sociale îvină pentru care a fost arestat și condamnat la 16 ani muncă silnică cu confiscarea totală a averii, tatăl meu, nevinovat) și de crime cu premeditare. Cei care țintesc cu mare nerăbdare spre un ideal, căci românii au talent în a crede această utopie, iau calea pierzaniei, având încredere, cu sinucigașă larghețe, în maleficii aventurieri politici. Apoi, decepționați de realitatea lipsită de orice orizont, ei iau drumul pribegiei și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
necesară pentru dezvoltarea capacităților auditive și verbale ale copilului. Rezultatele obținute la evaluare sunt favorizate de intervenția psihopedagogică precoce, chiar înaintea protezării, continuată imediată după protezare. De asemenea proiectarea și realizarea intervenției trebuie să răspundă nevoilor de dezvoltare ale copilului țintind ”zona proximei dezvoltări.” Modalitatea de recepție a informației influențează rezultatele obținute la bateria de teste EARS întrucât acestea au ca obiectiv evaluarea conduitelor auditive ale copilului. Unii copii, în special cei cu pierdere profundă de auz, ce provin din familii
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]