2,432 matches
-
În care acesta se manifestă la el și diversele sale manifestări la scriitori recunoscuți drept comerciali, ca Dan Brown sau Paulo Coelho. Houellebecq nu apare ca vraci venit să vindece bolile cititorului, sau ca arheolog descoperitor al unor adevăruri istorice ținute departe de ochii lumii. Aidoma protagonistului din Posibilitatea unei insule, el este mizerabilul, cinicul, perversul, scabrosul, trivialul comic pentru care nu mai există nimic sfînt, a cărui inteligență lucrează doar În propriul beneficiu și În disprețul omenirii pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu, puterea vrea să o preîntâmpine. Cel ce „veghează” îndeplinește o misiune cu conotații materne pe lângă ființa pe care ține să o ocrotească, pe când cel ce „supraveghează” vede în această ființă un potențial inamic, un suspect care trebuie spionat, urmărit, ținut permanent sub control. Pentru un „veghetor”, iminența pericolului va fi întotdeauna mai mică decât pentru un „supraveghetor”, care interiorizează pericolul și acționează în numele unei eventuale „deviații” a „supravegheatului”. Pe un veghetor ni-l putem imagina moțăind, pe un supraveghetor niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
care se întâlnesc ogivele unei bolți gotice devine centru de energie concentrată. Un grup de oameni așezați în jurul unei mese produce o convergență similară. Un astfel de contact culminant este îmbrățișarea îndrăgostiților și orice înmănunchere de obiecte. Cele trei spade ținute strâns în mână de tatăl din Jurământul Horațiilor a lui David se manifestă ca un contrapunct nodal față de grupul compact al celor trei fii. Intensitatea unui astfel de centru este mult sporită atunci când elementele prezentate într-o apropiere fizică se
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai sînt posibile sau îmi apar ca derizorii, cînd n-am chef nici de vizite nici de convorbiri literare, cînd „entertainment”-ul mă plictisește, cînd strada mă enervează. Și pe măsura consolidării scepticismul meu, „adorm”, tot mai des, pe cărțile ținute aproape, vreo sută încă, pentru confruntări morale și alte nevoi sufletești. Cît despre iubitele din vremuri, uitate sînt toate... Fotografia din 1926 Orășeni înstăriți, părinții lui Bacovia și-au comandat portrete în ulei unui pictor itinerant: Schulhofth. E de mirare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
14 februarie 1943, Huși au fost numiți în 1867 profesori la Bacău; ei, împreună cu Ștefan Costandache, au pus bazele Gimnaziului), „Cuvîntare la a 50-a aniversare a liceului Ferdinand I” (ținută în sala cinematografului „Victor”, la 1 decembrie 1917), „Cuvîntare ținută, în sala de gimnastică a liceului, la 2 iunie 1929, la serbarea ce mi s a dat de colegi, în urma retragerii mele la pensie la 1 noiembrie 1928”. Ultima cuvîntare a ținut-o la 1 decembrie 1932, cu ocazia împlinirii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
loc, și în numărul următor (9), din noiembrie 1925. Am îndoieli că și alții din acea listă și-au onorat angajamentul de a veni la Ateneul băcăuan. Din păcate, nu se poate verifica. Revista n-a publicat cronici despre conferințele ținute, ziarul „Bacăul” le-a menționat o dată sau de două ori, iar arhiva cu procesele-verbale de după astfel de întîlniri lipsește. Lista arată însă ceva ce n-ar trebui ignorat atunci cînd ne referim la starea culturală a orașului din acea epocă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acestei zile mi-am notat: „Bacovia e un Caragiale à l’envers, un Caragiale amar, trecut de la rîs la lacrimă”. Desigur, o frază pro memoria, pe care să mi-o reamintesc la ieșirea din casă. Pentru celelalte afirmații din cuvîntul ținut atunci n-am notate date. înseamnă că nu erau ale mele? Că nu reflectasem anterior la ele? Atunci n-am considerat necesar să-mi marchez fișele ca pe chitanțe, în eventualitatea unei confruntări cu fiscul științific. Nu m-am gîndit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
s-a putut înțelege cu el. Vorbind cu Maiorescu, bătrînul a lăsat asupra acestuia toată îngrijirea materială și morală pentru nenorocitul său fiu256. Cu banii colectați, prin grija lui Maiorescu (1140 de franci, plus 2000 de lei adunați la conferința ținută special, în Ateneu, de V. Alecsandri), bolnavul a fost trimis, cu trenul, la Viena, în ziua de 20 octombrie 1883, și internat în sanatoriul de la Ober-Döbling. După această trimitere, Maiorescu l-a anunțat și pe Gh. Eminovici, la Ipotești 256
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
departe. Comparațiile între țări pot fi utile într-o anumită măsură, dar importanța problemei practice este evidentă. În plus, dificultățile teoretice încep să apară când trecem de la examinarea inițială a caracterului adecvat și eficienței mijloa-celor la evaluarea scopurilor. Din moment ce trebuie ținut cont de rolul partidelor, grupurilor, parlamentelor și executivelor, trebuie să examinăm pe ce temeiuri au fost luate deciziile; trebuie așadar să ne pronunțăm asupra oportunității acestor temeiuri și nu a altora, cu alte cuvinte, părăsim tărâmul mijloacelor pentru a intra
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și regionaliste există nu doar pentru a realiza anumite scopuri "instrumentale", dar și pentru a prezenta societății un nou proiect în cadrul căruia relațiile dintre membri ar fi diferite de cele care caracterizează societățile industriale avansate. Membrii sunt astfel aduși și ținuți împreună prin sentimentele de camaraderie pe care le încurajează idealul unui tip diferit de societate; ca rezultat par să se dezvolte noi forme de grupuri comunitare, mai curând decât noi asociații. În practică, totuși, dezvoltarea acestor grupuri nu pare să
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
decriptarea acestuia cerând cu mult mai mult decât paciența interpretativă și ascuțirea simțului critic obișnuite. Aceasta, deși poetul însuși (dublat de un talentat critic al actualității noastre poetice, care și-a exercitat dreptul de opinie inteligent diferențiată într-o rubrică ținută timp de câțiva ani în "Convorbiri literare") pare a se revendica de la o poetică distinctă de cea promovată de ultimele valuri generaționiste: "Poetul de ultimă generație prototipul există și nu mă refer aici la vârsta biologică este structural un antimonologal
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și vei simți lumina/ de la începutul lumii" (fragment din Călcâiul cu săgeată). Ori, în sfârșit, modalitatea în care glosează pe una dintre cele mai vechi și mai prolifice poetic relații tematice, aceea dintre eros și logos: "lungile nopți/ din lumea ținută/ în sufletul meu/ capătă aripi/ deasupra/ unui timp al renașterii/ unde cuvintele/ prind viață/ unde viața/ înseamnă iubire/ în nesfârșitele nopți/ ce vor urma/ în țara de dincolo/ de iubire" (poem din O liniște... Cuvinte). Adesea, însă, rama adesea melancolică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
marcate pentru ștergere pot fi accesate de alte comenzi care operează cu în registrări. • Clauza ON are ca efect ignorarea înregistrărilor marcate pentru ștergere, de comenzile care operează cu înregistrări. Comanda COPY TO crează un nou fișier cu același con ținut ca al tabelului curent. COPY TO <nume fișier> [FIELDS <listă câmpuri> | FIELDS LIKE <șablon> | FIELDS EXCEPT <șablon>][Scope] [FOR <exprL 1>] [WHILE <exprL 2>] [[WITH] CDX] | [[WITH] PRODUCTION] unde: • nume fișier - specifică numele noului fișier care se crează cu comanda COPY TO. • FIELDS <listă câmpuri> specifică
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
opina Alexandru Paleologu într-un interviu memorabil, strategia intransigenței trebuie să fie lucidă, rațională, suplă, dar să-ți facă sințită fără menajamente și fără abuz de prudență implacabilitatea". E un îndemn perfect actual, unul ce recomandă ca administratorii să fie "ținuți neîncetat sub amenințarea cenzurii imanente a inteligenței". El consună cu amintita replică a istoricului polon, susceptibilă să întrețină (dacă mai era nevoie) alarma noastră cu privire la funcția socială a criticii. Cronica, XXV, 30 (27 iulie 1990), p. 1 DIALOG SOCIAL Formula
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Michel (1996Ă, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, trad. de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, București, Univers. Foucault, Michel (1997Ă, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Humanitas. Foucault, Michel (1999Ă, Anormalii: Cursuri ținute la Collège de France 1974-1975, trad. de Dan Radu Stănescu, postf. de Bogdan Ghiu, București, Univers. Foucault, Michel (2003Ă, Biopolitică și medicină socială, trad. de Ciprian Mihali, Cluj, Idea Design & Print. Fromherz, Peter (1997Ă, „Neuro-Silicon Function or Brain-Computer Function?”, în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mutrele obraznice în Carpați așa cum pretind ei acum, iar împrumutul s-a făcut numai în această direcție. Scriitorul latin Lucius Ampelius care a trăit în secolul ll al erei creștine a scris un foarte scurt rezumat al faptelor vrednice de ținut minte, numit Liber Memorialis, și în capitolul Vl zice că: ,, Cele mai vrednice popoare din Asia sînt: indienii, serii, perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe ivriții damblagiți de atîtea revelații, considerîndu-i un popor nevrednic de ținut minte așa cum îi judeca și Caligula cu 100 de ani mai devreme, pentru că nu a adus culturii antice nimic în afară de ură și viclenie. Pe cînd neamuri vrednice de ținut minte sînt o mulțime din seminția cea mare a ariminilor: bitinii, frigienii, sciții, sarmații, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, getulii. Prea rău ne-au șonțit istoria, blestemații! Nimic nu era mai demn de venerație în ochii anti- cilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lifte criminale au vrut să o distrugă în totalitate dar Dumnezeul nostru Sîntu, ne-a hărăzit o leacă de milă astfel ca timpul să nu ne șteargă din memorie cum a vrut întunecatul Iahwe împreună cu Satana și ceilalți feciorași ivriți, ținuți tot roată de greci și italici. Plin de ură împotriva neamului omenesc dar mai ales a unui neam anume pe ca-re îl vom descoperi mai încolo, făcătorul de ,,vedenii” nu vrea să ne spună ce fel de semn primeau pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
interdicțiile majore de altădată. Goana nestăvilita după plăcere, proprie jumătății a doua a secolului al XIX-lea, apropie de asemenea clasele. Fenomenul neliniștește moraliștii, deoarece femeile oneste, gândindu-se să-și aducă înapoi soții, lupta cu curtezanele, împrumutându-le vestimentația, ținută. La Paris, constată contesă Dash în 1883, sunt mult mai multe femei greu de definit decât în alte orașe ale Franței. Dacă în provincie ele formează grupuri distincte, în capitala gradul de întrepătrundere este mult mai mare [p.163]343
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe spate, fardul, parfumurile, pudra toate participa la expunerea și erotizarea corpului feminin. Animat, pus în evidență de o anumită coregrafie, acesta devine o promisiune de plăcere pentru spectatorul bărbat și devine spectacol erotic. Repertoriul punerii corpului în scenă include ținută, arta de a merge 377, de a sta în picioare 378 sau a fi așezată, arta gestului, inflexiunile vocii, expresia chipului. Încărcătură de mister este legată de corpul ascuns și interzis. "Pe strada sau în saloane, corpul real se ascunde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
acceptăm astăzi? Nu am risca astfel să dăm înapoi ceasul istoriei cu câteva secole, anulând în consecință imperativul categoric al modernității politice, statul neutru? Robert Bellah însuși l-a criticat pe „George W.” pentru discursurile sale „pontificale” de după 11septembrie 2001, ținute uneori în biserici și, în orice caz, scrise exact în cheia religiei civile, pentru a contracara mai eficient (în opinia consilierilor Administrației Bush) ceea ce se numește uncivil religion, opusul religiei combinate cu civismul - perfect ilustrată de fundamentalismul islamic, mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
boala de fond pe care se dezvoltă. Ficatul este un organ greu accesibil examenului fizic și are o rezervă funcțională importantă, încât semnele de suferință hepatocelulară cu expresie clinică apar tardiv, pe măsură ce parenchimul hepatic funcțional este înlocuit tumoral [4]. Trebuie ținut cont de faptul că boala reprezintă un proces care se dezvoltă de-a lungul mai multor ani sau decenii, în funcție de etiologie [5] și în care se pot individualiza mai multe faze distincte:faza moleculară, în care au loc modificările genetice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
spumă. Se unge un vas cu margarină și se tapetează cu pesmet sau făină, adăugăm compoziția, radem deasupra cașcaval și dăm la cuptor timp de treizeci de minute. Se servește cu salată de țelină, făcută dintr-o țelină rasă și ținută timp de zece minute în apă cu sare de lămâie. Se așează în salatiera stropită cu ulei și sare și se decorează cu maioneză. MUSACA DE SOIA CU VINETE 250 g soia mărunțită, 2 vinete, 1 kg cartofi, 5 roșii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
femeie de nimică / Ai smintit băiatul meu / Blăstema-te-ar Dumnezeu!” Pentru această femeie Eminescu și a comnsumat mare parte din viața sa; pentru această „Minune cu ochi mari și mână rece” a suferind așteptând...” Pentru ca aceste versuri să se fi mai ținut minte prin 1888, după ce Gheorghe Eminiovici murise încă din 1884, trebuie să fi devenit folclor printre apropiații poetului. Acest blestem al „părinților din părinți” se va fi potrivit, poate, anilor 1880-1881, când Mihai Eminescu și Veronica Micle erau certați, lucru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tihna acestor ziduri vechi. Iată cum poeta a salvat mănăstirea, zic cei care ți împărtășesc asemenea taine. Vreau să spun că există multe necunoscute în ecuația acestei vieți, ca să mă exprim în expresie pozitivistă; că există, adică, taine până azi ținute bine în rostul lor. La fața locului simți, însă, din primul moment că te afli în poezia eminesciană. Casa poetului are deschidere către largul cimitir care se încheie, mai jos, cu biserica Sfântul Ioan (nu e vorba de cea din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]