3,962 matches
-
facă? La ce uși de palate să mai bată? Câteva din aceste zbuciumate gânduri au rămas înregistrate pe casetă audio și rămân zguduitoare mărturii de nepăsarea oamenilor politici, a guvernanților, față de soarta Basarabiei și a pământului Sfânt românesc înstrăinat, furat,abandonat, și chiar donat.................. „Plec la Chișinău, la parlament, dar încă o dată la Putna. Mai merg o dată la Putna, da’ pe jos. Numai cu credință în Domnul. Jenica dacă ar ști că ați venit aicea, ar veni în zbor... Eu niciodată
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
În tinerețe, câinele fusese probabil fala uneia dintre casele mari ce împrejmuiau parcul. Soții D. nu s-au mai dus în audiență. Uitându-se cu atenție la câine, și-au dat seama că era la capătul puterilor. Câinii de rasă abandonați se prăpădesc repede, iar cei în vârstă au instinctele amorțite. Nu se bat pentru hrană, nu se lipesc de haite, își așteaptă cu un soi de resemnare de damnați stăpânii, pentru care, și atunci când mor, n-au alt sentiment decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ei vorba obișnuită, spusă indiferent pe ce ton, nu era un mijloc de comunicare. Transei provocate de gargara lozincardă nu-i mai corespundea decât bățul. Acești copii căutau să mă silească să le satisfac nevoia de bătaie. și se simțeau abandonați, suspendați într-un vid isteric, deoarece nu-și încasau de la mine cuvenita porție de bătaie. Plânsetele lor sub ploaia de bețe a celorlalte „tovarășe“ erau tot ce-i mai făcea să se simtă persoane. Plânsul îi distingea de masa colectivului
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
furnicarul omenesc de pe Planeta Albastră. "Peste lunca mea sihastră, Sus, pe cerul bărăgan Plimbă-se prin iarba-albastră Luna, bucălat cârlan." (Serghei Esenin) Esenin, care-și încropise un prepeleac acolo "sus pe cerul bărăgan", văzându-mă atât de singur, trist și abandonat, a coborât un moment lângă mine, pe băncuța unde stăteam. Salut, Titi! Ce faci? Ascult greierii, Serioja. Te-ai lovit rău, așa-i? Da, cam rău... Ți-a căzut vreun dinte? Deocamdată nu, dar se clatină... Lasă,Titi, nu te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un obiect ori un articol insignifiant pe care să-l examinăm rece, distant, cu indiferență. Nu. Și nici nu era tratat ca un obiect de muzeu de piciorușul căruia îi agăți o hârtiuță cu numărul de inventar stând acolo uitat, abandonat și părăsit într-un cotlon, acoperit succesiv de straturi imemoriale de particule microscopice sub formă de praf. Nu. Ceasul ăsta era un prieten, un membru al familiei care fusese lângă noi ani de zile și participase în felul său la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
creștin-ortodocși". Eu am trăit veritabilul ecumenism, nu cel de colocviu sau de manual de teologie. Ecumenismul și dragoste întru Hristos împărtășită cu alți creștini nu se poate explica în cuvinte, ci cu lacrimi. Criticat, hulit, iubit, urât, "deconstruit", adulat și abandonat, fascizat, Nae Ionescu, acest teolog atipic, este autorul unei afirmații care cuprinde toată mărirea și slăbiciunea Ortodoxiei: "Sunt dator lui Dumnezeu numai în nația mea". A se vedea și nota de mai sus, aparent contradictorie. Tot scriu cereri de burse
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
atunci când ceea ce ai vrut să publici a apărut deja pe hârtie dar uit revista în sala de informatică. Mă întorc destul de repede, după circa o jumătate oră. Revista mea a dispărut deja, într-o sală unde nu prea dispar lucruri abandonate sau uitate pe mese un semn al cantității de români care se găsește la Universitatea din Geneva. Păcatul trufiei a fost pedepsit. Revin acasă pe bicicletă. De-a lungul aleii care traversează câmpul găsesc mai multe file dintr-o mică
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ar fi putut să se numere printre victime, neputința de a intra în legătură cu cei de-acasă, primele imagini televizate ale „revoluției“, „teroriștii“, grozăviile despre care relata presa internațională, farsa procesului, executarea soților Ceaușescu, imaginile de coșmar din căminele de copii abandonați și handicapați, stabilimente ce semănau cu barăcile unor lagăre de exterminare ce stârneau în Germania un val de oroare se contopeau într-un amestec de hybris și catharsis, luând proporții emoționale copleșitoare în preajma Sărbătorilor Crăciunului, când cei de-aici sunt
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
explicații. Filmele documentare și reportajele televizate au făcut-o mai bine, mai convingător decât am fi putut-o face noi, în pofida bagajului particular și profesional de informații de care dispuneam. După ce efectele șocului creat de imaginile din căminele de copii abandonați, handicapați sau bolnavi de SIDA, prin caracterul lor repetitiv, prin trecerea timpului, dar și prin înmulțirea dovezilor că situația s-a ameliorat, s-au mai atenuat, ARTE difuzează filmul lui Florian Iepan și Răzvan Georgescu Experimentul 770. S-a produs
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pună la colț pe guvernanți, să arate cu degetul corupția, să înfiereze disfuncțio nalitățile statului. Totul - pe picior de război. Din când în când, televiziunile fac și campanii sociale sau ecologice (așa cum sunt, de exemplu, campania de la ProTV dedicată copiilor abandonați și acțiunile de împădurire organizate de Realitatea TV). Sunt lăudabile aceste demersuri, dar cred că ar trebui să se înceapă de la bază, respectiv cu o campanie care săși propună săi facă pe români să descopere omenia. În ultima vreme, ProTV
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
măsură. Cu cât credea mai mult în existența binelui, a iubirii, cu atât se lăsa mai mult în voia sorții. Spitalele, orfelinatele, mănăstirile nu au decât ziduri înalte pentru a fi izolați de restul lumii, așa zisă apărare a copiilor abandonați. Aici nu găsesc posibilitatea de a fi iubiți cât și-ar dori. Sunt lesne de încuiat aceste ființe umane în colivie ca apoi nimeni să nu se mai ostenească în a le mai arunca vreo privire sau vreo jucărie. Apoi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
greu de găsit. Pentru el nu mai era decât un obiect, o ființă respingătoare, un canal înfundat de gunoaie, sau o noapte întunecoasă fără stele. Căsnicia avea un iz de ceartă și un gust amar. Carlina se simțea uitată și abandonată. Își ridică privirea căutând-o pe a lui și constată ca unul pentru altul nu mai reprezentau o companie plăcută. Privirea lui era plină de ură și dispreț. O privea fără nici o expresie. Nopțile erau cenușii, lipsite de transparență. Unde
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
obrajii palizi. O dureau toate. Trupul îl simțea mai firav, mai greu, iar pielea îi era mai galbenă ca altădată. Trebuia să facă un salt în necunoscut, să învețe să trăiască și altfel, să nu se mai simtă singură și abandonată. De Valentin știa că nu era fericit fără ea, dar nici cu ea. În fuga ei distrusese multe, dărâmase totul fără voia ei. În acel moment se simți ca într-o zi friguroasă, ploioasă și fără nici un adăpost. Oare nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de multe filme cu pretenții (în linia felliniano tarkovskiană), care astăzi nu mai rezistă ; riscul este să ne mulțumim acum cu filmele medii (alea care sunt...), să considerăm că un film de reflecție intelectuală, care-și propune mai mult, trebuie abandonat - ca idee - din start ! Eu aș aloca anual o sumă pentru „experimentș : un film, nu mai mult (mai mult nu ne putem permite, dar dacă l-am exclude cu totul ar arăta ca suntem mai săraci decât este decent posibil
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu îl vede ca pe ceva traumatizant. Există de altfel scena în care trec prin fața vilei lui Ceaușescu... Alex. Leo Șerban : Aceea e o scenă foarte semnificativă ! Nici măcar nu e sigur că e ”vila lui Ceaușescu” e doar o vilă abandonată, nici păunii (”păunii lui Ceaușescu” !) nu par să fi rămas acolo... E un moment simbolic într-un film deloc simbolic, ce reușește să vorbească despre lucruri foarte actuale ale României de azi, dar și să privească trecutul într-un mod
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la Constanța, pe promenada Cazinoului ) : ”verosimilitatea” sa este cea a clipului publicitar. Filmul s-ar mai fi putut chema : România teroristă de la Dracula (facem un popas și la Castelul Bran !) la Ceaușescu, versiune dezvoltată a unui digest rudimentar : România, copii abandonați, Revoluție, procesul lui Ceaușescu, Securitate, ”agenturi”, Muzeul Satului, rromi, demonstrații, obiceiuri religioase... Nu lipsește decât Nadia Comăneci. în schimb, este prezent părintele Bisericii Ortodoxe Române, oficiind slujba de Paști sau cum ar titra Evenimentul Zilei, Preafericitul Teoctist face figurație în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
al filmului este amar, deziluzionat : Revoluția nu mai interesează decât ca prilej de comemorări oficiale și, cum spuneam, de bilanțuri în presă. (Sau ca subiect de film vezi 15.) România de acum a devenit o țară a nimănui, asemeni copiilor abandonați prin canale, o țară a contrastelor sociale în care cei cu mână lungă fac legea, iar corupția se măsoară în oferta de șpăgi și omerta generalizată : cei care au fac ciocu mic, refuzând să răspundă de unde au, iar cei care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
propoziția batjocoritoare pe care unul dintre torționari le-o aruncă victimelor Vă declar soț și soție , coroborată cu informația că Mustață și-a recrutat micii actori într-un orfelinat. Dacă filmul lui spune ceva, atunci spune ceva foarte simplu : copiii abandonați au în ei multă furie. Problema nu e că toată lumea știe asta e treaba artei să ia lucruri pe care, la un nivel sau altul, le știe toată lumea și să le facă iarăși noi (ceea ce e totuna cu șocante) pentru
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de ani mai tarziu, integrarea euroatlantica, decât o punere în slujba imperialismului, a dușmanului de clasă, venit la putere după alegerile din 1996? Dar, pentru că așa ceva să nu se întâmple, încă din martie '49 Ion Iliescu știa că nu trebuie abandonat, sub nici un motiv firul roșu cu Moscova. Nici în gândire, nici în practică. 4. CA MEMBRU C.C. AL U.T.M., ION ILIESCU LUPTA ÎNCĂ DIN 1949 CONTRA "HIDOSULUI IMPERIALISM AMERICAN" ȘI A "PACTULUI ATLANTICULUI DE NORD" Din învățăturile lui Teohari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de eliberare a celor doi, care aveau doar scopul să mențină panică în rândul cetățenilor, sugerandu-li-se astfel pericolul pe care il reprezenta, în continuare, un Ceaușescu în viață. Pe 24 decembrie, planul "Recursul la metoda" a fost însă abandonat: se pare că, la Moscova, Gorbaciov stăruia încă din 22 decembrie pentru un proces al fostului dictator, în locul unui simplu asasinat. Acesta este și motivul pentru care planul "Recursul la metoda" nu a fost pus în practică, între 22 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
locul nu corespunde, adevărata cafenea aflându-se undeva în port, unde noi nu am ajuns, dar asta nu ne-a împiedicat să visăm), cișmeaua la care se adunau turcoaicele să ia apă, toate au fost mai mult intuite, ele fiind abandonate sau transformate. Apoi, chiar ne-am rătăcit, sub soarele torid, ieșind din greșeală din oraș, pe lângă unul din munții-dealuri, formațiuni stâncoase albe, caracteristice zonei. După câteva minute de panică, am găsit o potecuță, o scurtătură, care ne-a scos chiar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
părăsită și acum reconstituită, aflată la 54 kilometri de Punta Arenas. Peisajul caselor fără geamuri și uși, a bisericii din lemn, toate pustii, la care se adăuga epava navei "Lonsdale", era dezolant. La înapoiere am trecut pe lângă o altă așezare abandonată acum 300 de ani, "Punta Hambre". Deși numele înseamnă "Capul Foamei", în apropiere am luat masa într-un restaurant pitoresc, meniul fiind bazat pe pește, fructe de mare și excelentele "centollas", crustacei giganți de culoare portocalie-roșcată, cu o carne asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un teritoriu cunoscut, În Cisiordania. Mărie Syrkin, profesoar) la Universitatea Brandeis, scrie: „Nim)nui nu-i place s)-și văd) propriet)țile folosite de alții, chiar dac) i se ofer) compensații. Dar Ins)și vecin)tatea imediat) a p)mântului abandonat, desi chinuitoare, demonstreaz) cu adev)rât cât de mici sunt pierderile suferite pe plan național de arabii din Palestina. Chiar și pentru o cauz) atât de neînsemnat) cum ar fi un nou pasaj subteran sau o reamplasare urban), oamenii sunt
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
-l avea. „Dacă nu-l avem, o să-l găsim, baby“, a decis Ellen. În timp ce noi repetam, ea a pornit la vânătoare de localuri - din Brooklyn până În Queens, din Harlem până În Chinatown, nici o hală dezafectată nu a rămas nevizitată, nici un cinematograf abandonat nu a fost desconsiderat - dar nicăieri nu se simțeau the vibes care s-o asigure pe Ellen că alegerea e bună. După ce a colindat New York-ul În lung și În lat, Într-o zi s-a oprit În fața imobilului lipit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Revoluția Sovietică ne-a silit să părăsim St. Petersburg-ul, biblioteca aceea s-a dezintegrat, dar bizare rămășițe ale ei au apărut mereu În străinătate. După vreo doisprezece ani, la Berlin, am luat de pe un stand de cărți un asemenea obiect abandonat, cu ex libris-ul tatei. Într-un mod adecvat situației, aceasta s-a dovedit a fi Războiul lumilor de Wells. După ce s-a mai scurs un deceniu, am descoperit Într-o zi În Biblioteca Publică din New York, indexată sub numele tatei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]