8,856 matches
-
de interesantă pentru cronici, știi? Vreau să zic, sunt un nimeni. Mă duc la serviciu, ies În oraș pentru că trebuie și, brusc, activitățile mele sunt servite pe tavă pentru consumul publicului. —Nu ale tale - ale lui, remarcă Will, jucându-se absent cu inelul de platină pe care Simon Îl numea verighetă, iar Will - „plasa de siguranță a lui Simon“. —Ai dreptate. Dar se pare că nu mă pot eschiva. E omniprezent. Și e o situație așa de ciudată. —Cum așa? Amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
vrea să cumpăr cinci sute de grame din „cea mai tare marfă“. Ni se părea extrem de hilar și În mod evident el nu se putea abține să nu facă din când În când câte o remarcă. Penelope, obișnuită cu părinți absenți și total pe dinafară, nu a sesizat nimic și a zâmbit doar cu drăgălășenie. Tata nu știa nimic despre Sammy, așa că m-am gândit că suntem În siguranță. Îmi pare bine, Sammy. Vino să stai aici și să-i ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
O, se poate. L-am luat de la magazinul ăla cu costume pentru copii din centru. Vedeți, se vinde cu o bentiță pentru bărbie, ca să stea. Nu-i așa că e mișto? Janie se servi cu Încă o quesadilla și o scărpină absentă pe Millington. —Bette, când te gândești că dintr-o membră nouă și timidă, care refuza să fie gazdă, ai ajuns o Martha Stewart a clubului... Ei bine, trebuie să-ți spun că e impresionant. Am râs. — Cred că slujba mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Înapoi spre ușă, cu o expresie dezgustată pe chip. Doar Philip era ori prea beat, ori prea nepăsător ca să Înțeleagă cu adevărat ce se Întâmpla. Nu se lăsă. Chiar așa e, pisi? Te tăvălești cu paznicul? insistă Philip, jucându-se absent cu părul lui Abby, care mă privea intens, cu o expresie de satisfacție vizibilă. De-abia atunci m-am Întrebat dacă și el știuse de la Început despre alianța dintre Elisa și Abby. Sau, și mai rău - dacă fusese și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am bazat pe descrierea cântărețului de jazz, dar n-am dat de nimic legat de vreun tip cu semnalmentele lui. La fel și cu vagabonzii. Nimic. Și ne-am străduit serios. Niles chicoti. Danny se uită la propriile lui notițe absente: o pagină de zerouri concentrice. — Mike, ce e cu bățul zoot? Rapoartele privind agresiunile cu violență și apelurile informatorilor. Ochii lui Breuning se îngustară. — Altă pistă moartă. Iar astea-s povești mexicane de stânga. Știu că Layman a etichetat rănile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
smuls plicul, și până la liceu am zburat! N-am întîrziat, dar chiar dacă aș fi întîrziat, eram atât de liniștit, atât de ușurat, de parcă mi se luase o piatră de moară de pe suflet! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. După ce a notat absenții, Crăcănel și-a îndreptat întrebător spre mine ochii-i bulbucați de cameleon: ― Ei, Bă-je-na-ru-le! Bi-le-tul! ― Poftiți, don' profesor! și i-l întinsei. M-a întrebat inutil: ― L-ai adus! ― Da, don' profesor l ― Ce a zis tată-tău? I-a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vale pe tema subiectului. Să vedem ce-o să mai aibă tata ele spus acum? Întâmplător, în ziua aceea, ora a doua aveam Limba română. Nea Tomiță a venit cum a sunat de intrare. Era foarte emoționat și, după ce notă grăbit absenții, se ridică, se dete jos de pe catedră, veni în fața băncii mele și-mi puse mâna pe cap a mângâiere, spunînd: ― Băieți, după cum cred că ați aflat cu toții, munca mea stăruitoare cu voi, la Limba maternă, timp de un an, nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ce spunea. Pe noi, la Stăpânul, ne interesau în special două lucruri: Primul: când lipseam, să facă în așa fel ca să nu se bage de seamă și, dacă e posibil, să scăpăm chiar fără absență în catalog, pentru că el da absenții după condica clasei. Al doilea: când nu știam lecția la vreo materie și nici nu aveam posibilitatea să lipsim, el să aranjeze în așa fel, ca profesorul să nu rămână pe foaia celui interesat, că cei mai mulți dintre profesori aveau obiceiul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vreo materie și nici nu aveam posibilitatea să lipsim, el să aranjeze în așa fel, ca profesorul să nu rămână pe foaia celui interesat, că cei mai mulți dintre profesori aveau obiceiul să asculte elevii de pe pagina catalogului pe care puneau ultimul absent. Cu mine, Ciurea s-a purtat foarte frumos în cei patru ani, cât am fost colegi în cursul superior... Ba, țin minte că într-a V-a chiar, rugîndu-l cum am știut eu mai frumos, mi-a făcut la Franceză
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
care trebuiau să m-aducă în clasă, ținîndu-mă cu grijă de subțiori. Scopul era să intrăm după ce profesorul scosese la lecție seria pe care urma s-o examineze. Așteptam în curte, cam cât ne făceam noi socoteala că a notat absenții, apoi ne puneam planul în aplicare; eu mă lungeam pe gheața pe care ne dăduserăm în serie până arunci, și unul din ei mă târa de-o mână, până mă murdăream de zăpadă și de noroi pe un crac al
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de cursuri, nu însemna că scăpasem de toată ziua. Ora a patra aveam Trigonometria, pu Mihail Stoicescu, profesor tânăr și foarte bine pregătit, care venise la liceul Lazăr chiar în acel an. Cum a intrat în clasă, după ce a pus absenții, m-a întrebat: ― Dumneata te numești Băjenaru, nu? ― Da, domnule profesor! ― Fii bun, te rog, și poftim la lecție! Am ieșit fără pic de emoție. Eram sigur pe mine, pentru că reținusem numai cu câteva minute mai înainte atenția severilor profesori
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dar în același timp spirituală, a făcut-o Chiorul, tot la ora de Filozofie. Profesorul obișnuia să intre în clasă foarte devreme, imediat ce suna; iar mulți dintre băieți mai întîrziau pe la bufet, cam cât își făceau socoteala că durează notarea absenților. De data aceasta, Tânărul, surâzător ca de obicei, pusese absenții și se pregătea să-nceapă explicația noii lecții, când ușa se deschise încet și intră Chiorul cu gura plină, mestecând de zor. Profesorul îl văzu și înlemni de indignare: ― Hei
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
la ora de Filozofie. Profesorul obișnuia să intre în clasă foarte devreme, imediat ce suna; iar mulți dintre băieți mai întîrziau pe la bufet, cam cât își făceau socoteala că durează notarea absenților. De data aceasta, Tânărul, surâzător ca de obicei, pusese absenții și se pregătea să-nceapă explicația noii lecții, când ușa se deschise încet și intră Chiorul cu gura plină, mestecând de zor. Profesorul îl văzu și înlemni de indignare: ― Hei, tinere, tinere, ia poftim încoace, dacă ești bun! Elevul înaintă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
anatomia racului din familie, tot așa după cum alții pretind că știu franceza sau germana din familie, m-am mulțumit să desenez frumos pe caietul de zoologie racul, înotînd într-o apă plină de bălării ― și am terminat! Cum a notat absenții, Radian m-a chemat la lecție, pe mine singur, fără nici un tovarăș de emoție didactică, el, care obișnuia să scoată câte patru întotdeauna. Am fost foarte surprins de această deosebită atențiune din partea magistrului de Naturale și am ieșit, bălăbănindu-mi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de frumos, că nu te-nduri să pierzi un cuvînt! îmi răspunse Predescu. Cum naiba să-ți mai ardă de năzbâtii la un astfel de profesor? Ar fi o impietate! ― Abia aștept să-l aud! ― Stt!... acu' taci! După notarea absenților, Pompiliu își rotește ochii, îmbrățișînd cu privirea parcă întreaga clasă și spune: ― Să continuăm lecția despre Heliade Rădulescv. Vom citi și vom comenta oda "La Schiller". Heliade a scris această odă în preajma zilei de 28 octombrie, 1851, când colonia germană
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
profesori se așază pe scaunele dinainte pregătite. Vădit emoționat, în timp ce se lasă greoi, pe scaun, Barosanul ne face semn cu mâna și spune surîzînd: ― Stați jos, vă rog! Apoi, în glumă, se adresează lui Ciurea-Stăpînul: ― Costache, de ce nu-mi dai absenții? ― Lipsesc cam mulți, domnule diriginte! Mai bine faceți dumneavoastră apelul! ― ... Sper că lipsesc pentru motive binecuvântate... să nu aflu cumva că a chiulit vreunul, că-l elimin pe... douăzeci de ani! Tacticos ridică ușor coperta cartonată a catalogului: ― Vă rog
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe flăcăii de-odini-oară, pe care cu greu îi puteam recunoaște în bărbații maturi ce se ridicau să răspundă la apel... ― Ciurea Constantin! ― Prezent; doctor în medicină și chimie. Conferențiar universitar... Deci Stăpânul își atinsese ținta: cariera universitară... ― Constantinescu Theodor (Chiorul). ― Absent... Căpitan de cavalerie... a fost grav rănit în război... ― Dragu Henry! ― Aici! Avocat! Pe buzele tuturor a înflorit un zâmbet imposibil de stăpânit. Ne-am amintit de Dragu, care, de câte ori se făcea apelul, răspundea: ,,Aicișea", "Prezinte", "Acilea", "De față"; niciodată
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
un zâmbet imposibil de stăpânit. Ne-am amintit de Dragu, care, de câte ori se făcea apelul, răspundea: ,,Aicișea", "Prezinte", "Acilea", "De față"; niciodată "Prezent" sau "Aici!" Dar de astă dată nu mai era cazul de glume! Apelul continua: ― Moscu V. Ion! ― Absent. Tot avocat. Mort acum cinci ani, în urma unei operații. O clipă de liniște dureroasă. Nici un comentariu; parcă n-a mai respirat nimeni în această clipă. Moscu murise! Nu ne venea să credem... ― Popescu-Băjenaru Grigore! ― Prezent! Profesor de Romînă! Toți, profesorii
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Mi se pare că, dintre toți colegii tăi, tu singur ți-ai ales această spinoasă carieră, Tyrtheu!? ― Da, domnule diriginte, m-a atras mai mult decât oricare alta, în ciuda năzdrăvăniilor de pe timpul când eram elev! ― Mulțumesc, stai jos...! ― Scully Gheorghe! ― Absent! Căpitan de cavalerie, mort în război. ― Tebeică Ștefan! ― Apelul nominal s-a sfîrșit! Barosanul își scoate batiste și-și tamponează fruntea inundată de sudoare; își șterge apoi pe furiș două-trei lacrimi și spune încet, cu ton de mustrare părintească: ― Profesorii
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
spirituale asupra ,,petrecerei la țară". Lui Nory îi plăceau vizitele la Hallipa: Elena, fata cea mare a casei, era prietena ei din copilărie. O prietenă mai veche, mai intimă deci!; Mini. Ținea de umeri pe amica ei, o Elenă azi absentă de la tot ce nu era un gând ascuns, și din când în când se apleca spre ea pentru a-i culege cuvântul rar și încet, sau a-i spune unul la fel. Deodată Lenora se sculă brusc; își frânse mâinile
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
var, deși erau albaștri de-aproape; cu părul scurt la spate, iar în față un vâlvoi creț, oxigenat violent și așa de înalt incit întrecea fețișoara boțită. Plimba rochii de bal de o goliciune fără nici o impudoare pe corpul ei absent și care astfel puteau amăgi clientela, și în vîlvoiul aprins al părului, aureola insolentă a unor egrete imense. Sau dispărea în circumferința rigidă a volanelor crinolinate, pe vreun model de stil, cu fruntea legată strâns în vreo bandeletă lată, care
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
drept orice vizitatori. . . O pereche după toate aparențele. . . și când Mini se uită mai bine. . . o pereche deloc banală: Doru Hallipa și doamna Eliza. Cu fața spre unul din pereți, nu se ocupau de pictură. Hallipa tăcea cu un aer absent dar absorbit de o lucrare interioară, care-i concentra toate energiile și din care se evidenția un fel de violență concentrată a atitudinei. Doamna Eliza, alături, ciripea pe un ton minor, ascultând vocile interioare ale tovarășului ei mai mult decât
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
simte peste tot acolo. În oameni și în lucruri. Din Bobiță, vrednicul și aprigul păzitor al casei, nu a mai rămas decât o umbră. Aspectul lui scheletic îmi provoacă milă. Își poartă neputința de colo-colo, surd, cu un mers hâit, absent la ceea ce se petrece în jurul lui. Nu se mai bucură de sosirea mea. Înfățișarea lui jalnică mă deprimă și mă impresionează profund. Și, dacă stau să mă gândesc bine, toate acestea fac parte din mersul firesc al vieții... Idei și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
unuia sau a altuia dintre factori anulează acțiunea celorlalți. Dumitru Dascălu clipește tot mai des și încearcă să restabilească realitatea clipelor pe care le trăiește. Când a terminat de strigat catalogul a constatat cu regret că sunt cam mulți absolvenți absenți. Ar fi dorit să-i revadă pe toți așa cum arată ei acum când sunt foarte aproape de 40 de ani, vârsta maximei evoluții biologice, a ascensiunii profesionale și a împlinirilor în plan social și familial. Vești despre unii dintre aceștia are
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ridicându-și lenjeria murdară și încercând să se ferească de fiara uriașă. Câteva gloanțe nimeresc în pământ, în jurul prințului, cărora li se răspunde cu câteva focuri de pistol, în mod bizar orientate spre machan-uri. Apoi, maiorul Privett-Clampe, steaua de film absentă, se ivește dintre frunze, trăgând în stânga și în dreapta ca Tom Mix, încolțit de pieile-roșii. Din machan-ul soției sale răspunde o altă rafală. Minty și nababul se adăpostesc de alte gloanțe care pare să vină din direcția lui sir Wyndham. Cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]