26,173 matches
-
trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat. Curtea observă însă că indicarea soluției legislative din actul normativ anterior a avut rol orientativ și, în niciun caz nu i se poate atribui o natură absolută, în sensul obligării adoptării de către legiuitor a unei norme identice cu cea conținută de Codul penal din 1969. Astfel, Curtea subliniază că, deși a sancționat soluția legislativă prevăzută de art. 155 alin. (1) din Codul penal deoarece aceasta prevedea
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
de Sănătate a.județului Iași; se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorității membrilor săi ori a managerului institutului și ia decizii în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi, cu majortatea absolută a membrilor prezenți; face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirii institutului; are atribuții de prevenire și control al infecțiilor asociate asistenței medicale. Art. 19 (1) Membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs încheie
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
9. De asemenea, cu privire la regimul probelor, reține că, în jurisprudența sa, exemplu fiind Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunțată în Cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în orice sistem de drept sunt operate prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. În fine, în ceea ce
DECIZIA nr. 559 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256631]
-
conținutul art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căruia „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării“, și, pe de altă parte, noțiunea de „reglementare cu caracter general“. În niciun sistem juridic adunarea reprezentativă supremă nu deține prerogativa absolută de a emite norme cu caracter general. Dincolo de faptul că Parlamentul se află în imposibilitatea obiectivă de a emite toate normele cu caracter general dintr-un sistem juridic, este necesar ca și alte autorități să aibă posibilitatea de a
DECIZIA nr. 903 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256579]
-
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, conținutul legilor nu poate prezenta o precizie absolută, recurgându-se mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. În raport cu dispozițiile Legii nr. 360/2002 și ale Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991/2005, comisia de concurs stabilește dacă, prin comportamentul
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
executa părțile rămase din respectivele pedepse în stare de libertate, cu respectarea anumitor obligații, expres prevăzute de legiuitor, în situația îndeplinirii anumitor condiții, care sunt, de asemenea, prevăzute prin lege. Astfel, se susține că liberarea condiționată nu este un drept absolut al persoanelor condamnate, ci unul a cărui acordare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, se arată că legiuitorul a
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală și nici nu au fost ridicate din oficiu excepții. În concret, se arată că, dacă nu a fost invocată din oficiu excepția nulității absolute privind competența după materie a organului de urmărire penală, se trece la procesul propriu-zis fără a se verifica dacă sunt respectate toate normele în materia competenței materiale. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014
DECIZIA nr. 134 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257437]
-
judecătorești care statuează asupra dreptului de proprietate privată, precum și a titlurilor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, prin sintagma generală potrivit căreia toate aceste delimitări și identificări „își pierd valabilitatea“, precum și prin instituirea unei prezumții legale absolute de probare a dreptului de proprietate exclusiv cu extrasul din cartea funciară deschisă din oficiu și, respectiv, cu extrasul din planul cadastral. ... 11. Faptul că legea prevede o sumară procedură de contestare a lucrărilor de cadastru sistematizat nu înlătură caracterul
DECIZIA nr. 161 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257333]
-
Nicolai Bogdan Cihodaru și Ciprian Gheorghe Maftei într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor declarate împotriva unei sentințe penale prin care, printre altele, a fost respinsă cererea de refacere a procedurii de cameră preliminară și de constatare a nulității absolute a procedurii de cameră preliminară desfășurate în cauză. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia Nicolai Bogdan Cihodaru susține că procedura de cameră preliminară are o funcție judiciară autonomă în cadrul procesului penal, distinctă de celelalte funcții judiciare. Camera
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
fond. Se susține că, din interpretarea prevederilor art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, rezultă că singura cale de atac permisă, contestația, nu are un caracter devolutiv, putând fi ridicate direct în această fază doar cazurile de nulitate absolută. Se arată că dispozițiile legale menționate anterior trebuie coroborate cu cele ale art. 54 din Codul de procedură penală, care dispun asupra competenței judecătorului de cameră preliminară, în sensul că acesta: verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; verifică
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Monnell și Morris împotriva Regatului Unit, Lamy împotriva Belgiei, Ankerl împotriva Elveției și Gacon împotriva Franței, se arată că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea cazurilor de nulitate absolută prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală în orice stare a procesului, indiferent de momentul în care a intervenit încălcarea, aduce atingere principiului legalității și dreptului la un proces echitabil în componenta
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
creează o evidentă inegalitate de tratament între acuzare - care beneficiază de o poziție privilegiată, întrucât, potrivit art. 281 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, participarea procurorului, atunci când este obligatorie potrivit legii, constituie un caz de nulitate absolută ce poate fi invocată în orice stare a procesului, conform art. 281 alin. (3) din Codul de procedură penală - și apărare, care poate invoca prevederile art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală doar într-
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
penală ar interveni cu prilejul soluționării contestației prevăzute la art. 347 din Codul de procedură penală (ipoteză în care se află și unul dintre autorii excepției de neconstituționalitate), inculpatul și avocatul acestuia ar fi în imposibilitate de a invoca nulitatea absolută, ulterior soluționării contestației, în condițiile în care dispozițiile art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală prevăd că încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală trebuie invocată numai
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
cameră preliminară, fără nicio distincție între situațiile în care la data judecării cauzei procedura nu a fost legal îndeplinită sau inculpatul nu a fost prezent sau reprezentat. Se susține că, într-un asemenea caz, dreptul procesual de a invoca nulitatea absolută devine unul iluzoriu, fiind obstrucționat până la suprimare printr-o reglementare insuficientă, selectivă și inechitabilă. ... 10. Pe de altă parte, în cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
sau reprezentat. Se susține că, într-un asemenea caz, dreptul procesual de a invoca nulitatea absolută devine unul iluzoriu, fiind obstrucționat până la suprimare printr-o reglementare insuficientă, selectivă și inechitabilă. ... 10. Pe de altă parte, în cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală, instanța prin care se exercită funcția de judecată prevăzută de art. 3 alin. (1) lit. d) din același cod nu se mai încadrează în definiția
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
reprezentat, aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiului legalității, precum și celor ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil. ... 12. Se susține că constatarea nulității, indiferent dacă este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din chiar momentul efectuării acestuia, legiuitorul având obligația de a reglementa sancțiuni adecvate pentru asigurarea aplicării efective a Deciziei Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017. ... 13. Se susține
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017. ... 13. Se susține că, din această perspectivă, dispozițiile art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în condițiile în care deși instanța constată încălcări ale dispozițiilor legale sancționate cu nulitate absolută, prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. a)-f) din Codul de procedură penală, aceasta nu poate hotărî și restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale, atunci când încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, sau reluarea procedurii de cameră preliminară
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
urmăririi penale, sau reluarea procedurii de cameră preliminară, atunci când încălcarea a intervenit în cursul acestei proceduri, în vederea refacerii actului sau a actelor declarate nule. ... 14. Se susține că această reglementare insuficientă și incoerentă lipsește de conținut sancțiunea nulității absolute prin inexistența unei soluții adecvate, instanța de judecată neîndeplinind astfel cerințele unui „tribunal“, în sensul definiției date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv cerința de a avea o jurisdicție deplină și puterea de a decide anularea și refacerea unui
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
aceleași considerente, se susține că soluția legislativă prevăzută de art. 421 pct. 2 lit. b) teza finală din Codul de procedură penală aduce atingere principiului legalității și dreptului la un proces echitabil în condițiile în care, în cazurile de nulitate absolută, instanța de apel nu are deplina putere de jurisdicție pentru a dispune refacerea actelor procedurale prin trimiterea cauzei direct organului judiciar care a încălcat dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a)-f) din Codul de procedură penală. De asemenea, se
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Codul de procedură penală, ori dispune rejudecarea aplicând direct remediul încălcării dreptului fundamental la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenție. ... 19. Se susține că remediul încălcării unui drept fundamental într-o democrație constituțională trebuie să fie nulitatea absolută a actului juridic viciat, astfel că omisiunea legii de a conține acest remediu încalcă prevederile art. 21 alin. (3) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție, cu referire la art. 6 paragrafele 1 și 3 lit. a) și b
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
și trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare. Se conchide că se impune constatarea caracterului neconstituțional, în sensul mai sus arătat, al prevederilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală ori constatarea caracterului exemplificativ al cazurilor de nulitate absolută enumerate de art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală și, în consecință, constatarea caracterului neconstituțional al dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, prin raportare la nevoia de asigurare a dreptului la un
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
contestației nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepții decât cele invocate sau ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriu, cu excepția cazurilor de nulitate absolută. ... – Art. 386 alin. (1): „Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acțiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă. “ ; ... – Art. 551 pct. 4 teza finală: „Hotărârile primei instanțe rămân definitive […] 4. la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau, după caz, contestația. “ ; ... – Art.
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
nr. 499 din 20 iunie 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportate la art. 281 alin. (1) lit. f) din același act normativ sunt neconstituționale, cauza de nulitate absolută prevăzută la art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală - constând în încălcarea dispozițiilor privind asistarea de către avocat a inculpatului, atunci când asistența este obligatorie - putând fi invocată în orice etapă a procesului penal, cu toate
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]