2,352 matches
-
a făcut așa de rău că am crezut că mor. Al 2-lea, în fiecare zi sunt torturată până voiește să ia hapurile. Al 3-lea iarăși simt frica de două ori pe zi, când iese la plimbare, să nu abuzeze de el vreunul ca Bădescu. Azi sunt convinsă că nu i se întâmplă nimic, căci l-a dus doctorul la plimbare.” Nu este pentru prima dată când aflăm că poetul refuză medicamentele. În curând, însă, vom afla că și doctorul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi isbit acum 10 12 ani. Eroare...” „... Alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Dacă Eminescu a abuzat de băuturi alcoolice, aceasta a făcut o când deja maladia începuse. Fosta hereditatea adevărata cauză a maladiei?...” Expresii precum „s-a zis”, „alții au zis” nu sunt proprii unui raport de autopsie, nici referirile la Shopenhauer de mai departe; deci
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mult o stare intelectuală, decît una strict afectivă - nu oricine Își poate sublima depresiile, transformîndu-le Într-un sentiment superior (estetic). Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare „În dorul de un lucru stă măsura prețuirii lui.” (B. Gracian) CÎnd, dimpotrivă, abuzăm de un lucru Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și cu Însușirile sufletești: dacă suprasoliciți o Însușire, ea Își pierde din importanță, sau chiar va
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și grandoare, nu Înseamnă a-i face proces, ci a-l defini” (D. Diderot). * „Nu te Întovărăși cu nimeni prea mult. Te vai bucura mai puțin dar vei și suferi mai puțin.” (Marțial) Negreșit, sunt puțini oameni care să nu abuzeze de Încrederea pe care le-o acorzi, la un moment dat. * „Biruie pe avar prin dărnicie, pe cel mincinos prin adevăr, pe cel crud prin Îngăduință, pe cel rău prin bunătate.” („Mahăbhărata”) Sufletul are nevoie, la un moment dat, de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ce nu se poate lua cu sila e sufletul omului” (N. Iorga). * „Bunul-simț se compune din adevăruri care trebuie spuse și adevăruri ce nu se spun.” (A. Rivarol) Voltaire exemplifică: „Multe greșeli se nasc dintr-un adevăr de care se abuzează”. La rîndul său Aristotel precizează: „Omul să-și Îngăduie a spune numai ceea ce Îi place lui Însuși să asculte”. * „Vrei să cunoști un om? Învestește-l cu o mare putere.” (Pitagora) Firește că sînt rare cazurile În care caracterul să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
asculte”. * „Vrei să cunoști un om? Învestește-l cu o mare putere.” (Pitagora) Firește că sînt rare cazurile În care caracterul să nu fie pervertit de „putere” În sensul că cel devenit tot mai puternic, să nu fie tentat să abuzeze de condiția sa; mai mult chiar, să nu fie Înclinat să pună propriile slăbiciuni și greșeli pe seama altora!... * „Dacă absența ta nu contează, nici prezența ta nu va conta.” (Anonim) Înseamnă că personalitatea ta nu se „bucură” nici măcar de privilegiul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În același timp, atât deplasarea primei linii a paragrafului, cât și liniile goale suplimentare Între paragrafe” (p. 270). Deocamdată, acest exemplu nu s-a impus În practica editorială românească. Ce trebuie spus aici neapărat este că nu e bine să abuzăm de utilizarea prea frecventă a paragrafelor, care l-ar putea irita pe cititor. Un autor englez, Eric Partridge (1963), dădea următorul sfat: „Nu scrieți un articol, un eseu, un capitol Într-o serie de foarte scurte paragrafe; acest obicei, comun
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a agasa sau de a critica, simulând naivitatea sau necunoașterea", precizează Ch. André (2009, p.186). Această stare sufletească și acest tip de comportament relațional este un teren al răutății rafinate; ceea ce nu îi este dat oricui, fapt de care abuzează ironicii. Ironia este o armă; ca și disprețul, are drept sursă stările sufletești "în care coabitează sentimentul de superioritate și agasarea condescendentă față de aproapele său" (ibidem); ea se întemeiază pe "dorința de a înjosi sau de a ameliora, ea este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
crescuți să ne temem de Dumnezeu, tata și mama mergeau regulat la biserică... să ascultăm, să fim cuminți... să nu-i facem de batjocură, să ne discute satul...”. Nu a crescut într-un mediu violent și nici nu a fost abuzată în copilărie. În jurul vârstei de doisprezece ani are un accident de mașină soldat cu două coaste rupte și cu unele traumatisme în zona toracală și a bazinului. Consecința cea mai gravă a acestui accident cu repercusiuni în planul sănătății și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
face decât să încurajeze țările inferioare să balanseze împotriva celui mai puternic actor din sistemul internațional. Puterea disproporționată a hegemonului va genera conflicte structurale de interese între el și statele de rangul doi, iar hegemonul va fi tentat și să abuzeze de propria putere, care nu se supune niciunui control. Astfel, concentrarea capacităților în interiorul sistemului se va "dizolva" gradual, pe măsură ce se reface balanța de putere. Modificarea adusă de Wohlforth teoriei neorealiste este, așadar, deschisă criticii potrivit căreia ea face o raționalizare
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
stat, cea mai bună ar fi structura liberală, în care cetățenii au dreptul să facă tot ce le permitea legea. Filosoful francez, atrage însă atenția că și în cadrul acestei democrații această libertate ar putea fi periclitată. Omul are tendința să abuzeze de putereîn acest punct el este de acord cu John Locke, acest lucru trebuind evitat prin separația puterii și controlarea acesteia. Cugetările lui Montesquieu au influențat puternic Constituția Statelor Unite ale Americii, marcând în mod decisiv dezvoltarea statului constituțional modern în perioada ce
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și indicațiile pe care le primim pentru a ne mări speranța de viață. Știm cu toții că fumatul sau consumul excesiv de alcool, de exemplu, riscă să ne scadă speranța de viață, dar asta nu-i împiedică pe unii dintre noi să abuzeze de aceste substanțe. Este dificil să punem în practică toate sfaturile folositoare pentru sănătatea noastră și pentru prelungirea duratei de viață, cu excepția cazurilor în care ducem o viață de ascet. Trebuie să ne vedem de îndatoririle noastre, să rezistăm la
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
Mâncând mai puțină carne, veți evita un aport inutil de calorii și veți scădea astfel riscul de cancer. O porție de 80 de grame pe zi este considerată suficientă pentru un adult. În ceea privește excesele, aveți grijă să nu abuzați de grăsimi saturate. Conținute În unt, smântână, slănină, margarinele dure În pachet, dar și, În mod mai puțin vizibil, În brânzeturi, mezeluri și carnea grasă, produsele de patiserie și mâncărurile gata preparate din comerț, ele cresc riscul cardiovascular și favorizează
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
a bogăției sale În polifenoli și În substanțe antioxidante cum sunt flavonoidele, care protejează Împotriva oxidării radicalilor liberi. Consumul moderat de vin roșu este deci excelent pentru sănătate. Nu luați Însă toate aceste calități ca pe o scuză: nu trebuie să abuzezi niciodată de lucrurile bune! În fine, este indispensabil să bem... dar apă! Un litru și jumătate până la doi litri pe zi. Gesturile corecte pentru sănătate: Consumul de alcool În exces provoacă boli grave, inclusiv cancer. Se recomandă să nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
nouă și, de asemenea cu insistență asupra perioadei de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI. În mod firesc capitolul se concentrează asupra crizelor specifice din Orientul Mijlociu, analiza fiind făcută dintr-o dublă perspectiva: religioasă și istorică. Chiar dacă, uneori, capitolul abuzează de elemente de istorie evenimențiala, totuși, noi le considerăm a fi importante deoarece fixează cronologic evoluția raportului israeliano-palestinian, precum și reacția statelor arabe și nearabe implicate direct sau indirect în pacificarea zonei. Uniunea Europeană și criza israeliano-palestiniană, capitolul al III-lea, face
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
putea Închipui cât de revoluționar era, ori avea să fie. Ca și tine, cu fotografiile tale. Problema e că Paolo Uccello avea peneluri și perspective, iar tu n-ai decât o cameră foto. Asta impune limite, firește. Din cauză că s-a abuzat atâta de ea și a fost atât de mult manipulată, de mult o imagine nu valorează mai mult decât o mie de vorbe. Dar nu din vina ta. Nu modul tău de a vedea a devalorizat-o, ci unealta pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
jurnale intime scapă străbaterii, cvasiobligatorii, prin acest timp. Viața reportată dintr-un plan În altul, din neant În dreptunghiul paginii scrise, trece, trebuie să treacă prin prelungirea timpului pe care, fără să știe, l-a parcurs. Timp presimțit, timp recuperat, abuzând de altă voce narativă. Eului narativ, indefinibil, i se substituie un martor adevărat: un document, o tradiție, o persoană. Abuzul cronologic nu implică, totuși, permanentizarea unei metode constrângătoare. De obicei, acest tip al definirii temporale acționează pe spații Înguste: introduce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și absența unei invocări a justiției divine (cf. Spencer și Flin 1990:49-55). Depunerea jurămîntului de către acuzat are o istorie mai complicată. Acuzații anglo-saxoni își susțineau nevinovăția prin jurămînt, iar tribunalele medievale îi interogau tot sub jurămînt. Star Chamber a abuzat de aceeași putere, încît, după ce a fost desființată în 1641, "s-a insistat... că a obliga un acuzat să depună jurămînt era un act contrar voinței lui Dumnezeu și a legilor naturii" (Williams 1963:41). Dreptul acuzatului de a nu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și bune și rele. Dacă am vrea într-adevăr, am putea oare să ne lipsim de ele? Dacă nu ne putem dezbăra de tendința noastră spre nesinceritate și/sau preferăm să mințim în continuare, cît de mult ar trebui să abuzăm de acest lucru? În capitolul de față, care este și ultimul, încerc să ofer un răspuns hotărît la cea de-a doua întrebare și sper să pot răspunde mai precis și la prima. Cu toții sîntem de acord că a minți
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pare să ne degradeze complet. Aceste observații și comentarii nu ne ajută prea mult să descoperim în ce măsură ne este folositoare minciuna. Ar trebui să evităm extremele adevărului absolut și excesului de nesinceritate; ar trebui, de asemenea, să ne ferim să abuzăm de minciuni, deoarece la un moment dat ele devin neproductive. Însă este greu să ajungem la alte concluzii precise din datele pe care le avem la dispoziție. Dacă încercarea de a determina punctul optim între adevărul absolut și excesul de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tradiție, a introdus supravegherea parlamentară a serviciilor de informații abia la mijlocul anilor ’90. Există patru motive pentru includerea puterii legislative În procesul general de responsabilizare a serviciilor de informații. În primul rând, există pericolul ca șefii serviciilor de informații să abuzeze de instituții. Parlamentarilor li se asigură un mijloc de prevenire a abuzurilor, prin dreptul de a primi rapoarte. În al doilea rând, un scenariu la fel de plauzibil și, de obicei, mai periculos este abuzul din partea executivului asupra serviciilor. Politizarea serviciilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
unui tratament pentru ei înșiși. Părinții pot fi, de asemenea, sursa problemelor psihologice ale copilului și, drept rezultat, nu sunt dornici să recunoască și să ceară ajutor pentru problemele copiilor. Exemplul cel mai extrem este cel al unui părinte care abuzează fizic și sexual de copilul său. Un astfel de părinte nu va recunoaște răul fizic și psihologic la care-l supune pe copil, sau nevoia de a cere ajutor. Un alt exemplu este cel al unui părinte care nu vrea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este și o caracteristică evidentă în alte tulburări psihologice. De exemplu, majoritatea oamenilor depresivi prezintă de asemenea accese de anxietate. Oamenii cu schizofrenie se simt adesea anxioși când cred că alunecă într-un nou episod de psihoză. Mulți oameni, care abuzează de alcool și alte droguri fac în așa fel încât să-și potolească simptomele de anxietate. Totuși, Freud și alți teoreticieni cred că anxietatea rezultă din conflictele interne care stau la baza cauzei celor mai multe psihopatologii. În acest capitol însă, ne
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
după ce nu mai le folosesc (Liebowitz, 1992)274. Bineînțeles, aceste medicamente au și un efect semnificativ pe de o parte, iar benzodiazepinele sunt adictive. 10.4. Stresul post-traumatic Nimeni nu poate ști mai bine decât o persoană care a fost abuzată (violată) noaptea târziu, sunetele care se aud în fundal și miile de amintiri care fac gălăgie fără nici un imbold. Studiu de caz Chiar după un an, ca "aniversare", pot să simt toate reacțiile mele de atunci încă o dată, împotriva oricărei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la un mare număr de stimuli Copiii pot avea de asemenea, comportamente "regresive" ca lipsa controlului sfincterian, reconstruirea întregului scenariu prin joc, cu păpușile sau jucăriile, și pot să-și exprime distresul prin durere și suferință. Copiii care au fost abuzați sexual se angrenează într-un comportament sexual inadecvat vârstei. Simptomele stresului post-traumatic: * retrăirea repetată a evenimentului traumatizant; * amintiri groaznice legate de eveniment; * vise înspăimântătoare despre eveniment; * sentimente și fapte ca și cum evenimentul s-ar petrece încă o dată; * intens distres psihologic și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]