33,912 matches
-
ca și la Budapesta, i-au dat numai câte o lună de ședere în arhive. Or, numai la Viena mai e un imens material neexplorat, muncă de aproximativ un an pentru un singur om. N-a mai putut obține de la Academie fonduri să se deplaseze. Mereu aceeași neîngrijire pentru trecutul istoric trâmbițat în altă formă, demagogic... Probabil că Ierbivorul ori altcineva ar sfârși prin a-i lua tot materialul." (p. 288). Și încă un citat, extraordinar, din paginile lui Ion Ioanid
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
universală), dedicat aproape în întregime literaturii române. Amplul studiu introductiv, care prezintă într-o manieră deosebit de atrăgătoare diverse evenimente, curente și nume din actualul peisaj literar românesc, este semnat de d-na Libuša Vajdová de la Institutul de Literatură Universală al Academiei de Științe din Slovacia, renumită cercetătoare și traducătoare, căreia i se datorează și selecția textelor. La traducerea acestora și la prezentarea prozatorilor, poeților, eseiștilor și dramaturgilor selectați au mai contribuit două româniste de la Bratislava: d-na Jana Páleníková, istoric literar
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
imaginînd ce se întîmpla acolo, noaptea; în anii petrecuți lîngă Ion Minulescu (1934-1944), Rebreanu a scris Jar, Gorila, Amîndoi, apoi Păcală și Tîndală, Minunea minunilor și Jurnal, rămase în manuscris, Trei povestiri și Oameni de pe Someș, a devenit membru al Academiei și a compus celebrul discurs de recepție Lauda țăranului român, a pregătit conferințele ținute în Germania, Croația, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Suedia, Finlanda, făcea macheta ziarului "Viața", se gîndea la repertoriul Teatrului Național, unde era director general: poate a făcut
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
moartea mea înainte de a trece cel puțin treizeci de ani. După ce va trece asemenea răstimp, socotit firește de la săvîrșirea mea din viață, și dacă ar putea prezenta vreun interes pentru lumea de atunci, s-ar putea eventual publica subt auspiciile Academiei sau S.S.R. Atunci cred că cei mai mulți dintre cei ce vor figura aici nu vor mai figura în viață și astfel însemnările mele nu le vor putea pricinui nici o neplăcere. Dimpotrivă, impresiile mele sincere vor avea poate darul să contribuie la
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
văr primar treceau câteva zile prin București, fie trăgeau la noi, fie veneau să ne vadă. Era sfârșitul verii lui 1949. Împlinisem nu de mult 7 ani. Atunci a apărut în București vărul Adrian, cu gândul să devină student la Academia Comercială. Vizitele lui în Cotroceni erau destul de dese. Ce relație putea să existe între un băiat de 7 ani și un tânăr fercheș, de 20 de ani, destul de sigur pe el și căruia viața i se așternea la picioare? Mai
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
căuta independența instituțională, conside-rându-se el însuși o instituție. Cred că acest principiu foarte important l-a formulat după eșecurile lui de a deveni profesor universitar și, mai târziu, datorită opozițiilor înverșunate ale lui N. Iorga, de a deveni membru al Academiei. Profesionalizarea criticului înseamnă și dobândirea acestei asceze simbolice, o singurătate a spiritului critic independent, situat în afara Academiei, în afara unei instituții de învățământ superior, în afara unei edituri, în afara oricărei instituții, care l-ar fi încorsetat în vreun fel sau i-ar
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
după eșecurile lui de a deveni profesor universitar și, mai târziu, datorită opozițiilor înverșunate ale lui N. Iorga, de a deveni membru al Academiei. Profesionalizarea criticului înseamnă și dobândirea acestei asceze simbolice, o singurătate a spiritului critic independent, situat în afara Academiei, în afara unei instituții de învățământ superior, în afara unei edituri, în afara oricărei instituții, care l-ar fi încorsetat în vreun fel sau i-ar fi creat vreo obligație circumstanțială. Nu știu dacă e adevărat, pun sub semnul întrebării dacă a fi
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
ca spațiu scenic, fiind reabilitat și reinaugurat în 2005, cu un concert susținut de Jordi Savall pe muzică din epoca lui Cervantes. Printre ultimele proiecte de la Abadía figurează: Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O'Neill, Raport pentru Academie de José Luis Gómez și Play Strindberg de Friedrich Dürrenmatt. Din 1998, Teatro de la Abadía e membru UTE, invitând numeroase companii și personalități din lumea teatrului: Berliner Ensemble, Piccolo Teatro, Théâtre Vidy-Lausanne, Jacques Lecoq, Dario Fo, Oskaras Korsunovas. Teatrul Bulandra
Bulandra versus Abadía by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9799_a_11124]
-
1991, Papa, 1997) și aforisme, unele scrise direct în franceză și traduse imediat în greacă, altele în limba maternă și apărute apoi la Paris. Premiile care i-au încununat cărțile (Médicis în 1995, pentru Limba maternă, Premiul pentru nuvelă al Academiei Franceze, 1997), reeditate frecvent și traduse în mai multe limbi, l-au impus ca unul dintre cei mai cunoscuți scriitori greci din diaspora. Carte cu pronunțat caracter autobiografic, Te voi uita în fiecare zi, cel mai recent roman al său
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
fac nici o părere favorabilă. Fii, deci, cît mai departe de Ťeiť". Scriitorul apreciază reputația în răspăr: "Pentru anumite persoane și situații, un suflet nobil înseamnă o reputație proastă. Pentru anumiți indivizi, o Ťreputațieť (chiar proastă) face mai mult decît toate academiile din lume". De asemenea reliefează cu sarcasm rolul "pozitiv" al cinismului în valorizarea modernă: "Numai prin cinism mai poți salva ceva în fața oamenilor din jurul tău. Un om cinstit, corect, cu simțul măsurii și al ridicolului, un om cumsecade, într-un
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
Societății Stradivari. Importante bănci ale lumii, între care Banca Națională a Austriei (care stăpânește chiar mai multe exemplare) se luptă să rămână deținătoarele acestor minunate instrumente. Dar câți mai știu oare că există pe lume și 13 viole Stradivarius, aparținând Academiei Regale de Muzică și Fundației Nipone pentru Muzică, precum și vreo șaizeci de violoncele? Vestitul Rostropovici cânta pe un astfel de instrument, care se numea Duport, iar Piatigorsky avea unul numit Batta. Ca stat, doar "statul ceh" și "statul român" (între
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
G. Călinescu, până la volumele 3-4, cu Bietul Ioanide, în îngrijirea impecabilă a lui Nicolae Mecu, și ediția M. Kogălniceanu, continuând în 2003 restituirea discursurilor parlamentare, în îngrijirea competentă și eroică a Georgetei Penelea-Filitti (restituirea oratoriei începuse în 1977 la Editura Academiei). Colecția "Scriitori români" a înaintat numai cu patru autori. Din ediția B. P. Hasdeu, I. Oprișan și Stancu Ilin au editat volumele IV (Teatru) și VII (Folclor literar), deși au pregătit și publicistica, apărută la alte edituri. Elena Zaharia-Filipaș a
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
Scriitorul de astăzi are la îndemînă Fondul Literar pentru ajutoare, împrumuturi și pensii; are case de creație și de odihnă. Scriitorilor de astăzi le sînt deschise în chip firesc situații importante de munci de răspundere, potrivite cu însușirile lor, la Academie, în Marea Adunare Națională, în ministere". Din gura lui Miron Constantinescu, care rostește "salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român", aflăm care este criteriul valorii literare statuat de atotputernicul partid: "Literatura noastră este o literatură cu adevărat liberă, deoarece toți
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
speranța că se va afla ceva compromițător despre unul din dușmanii ireductibili ai "sistemului ticăloșit". În aceeași notă a denunțului mincinos născut din disperare se înscriu și acuzațiile unui oarecare Roncea împotriva lui Ioan T. Morar. Publicistul de la "Cotidianul" și "Academia Cațavencu" e învinuit, din senin, c-a fost "turnător ordinar la Securitate", iar drept argumente sunt aduse niște calomnii josnice - demult demontate - ale lui Valerian Stan. Cam pe aici ne învârtim: în lumea celor care n-au reușit să-și
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
pneumatic ascuns, decolează și fîlfîie puțin, zepelin de secol XIX în Bucureștii veacului 21. Bunăoară, Școala de la Sfîntul Sava, pe vechiul ei loc, lîngă biserica numită la fel, cu elevi de familii bune, dar șotioși ca puii de mahala. Bulevardul Academiei, cu clădirile lui mutate, una cîte una, sub pămînt. Case cu nume, case cu personalitate. Statui, precum cele de la Universitate, din care prima dezvelită, într-o atmosferă de sărbătoare populară, cu odă scrisă de Alecsandri, cu drapele și studenți entuziasmați
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
revoluției, e descrisă și ea, și reprodusă după acuarela lui H. Trenck. O fîntînă cu pridvor, avînd vedere spre vii. În rîndul micilor bijuterii, nu neapărat somptuoase, stă și o biserică mică, modestă, care e de găsit și astăzi pe Academiei, pe "scurtătura" dinspre Cîmpineanu spre Universitate, acolo unde un domn fanariot, Caragea, și-a scurtat drumul rugăciunii, făcîndu-și punte suspendată către biserică: "ea trebuie evocată așa cum era în noaptea călduță și parfumată de primăvară cînd silueta fină a șiretului fanariot
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
cititorul mai obișnuit cu izolarea și marginalizarea din ultimele decenii comuniste. Tomul 35 din Bulletin de la Société linguistique de Paris, 1935, de exemplu, cuprinde recenzii la revista Bulletin linguistique, publicată la București de Al. Rosetti, la o fasciculă din Dicționarul Academiei, condus de S. Pușcariu și la cartea lui N. Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV (...); ultimele două recenzii sînt semnate de Al. Graur. În primul număr din Revue de linguistique romane, 1925, publicau articole ample Iorgu Iordan (Un catéchisme étymologique) și
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
utile în studiul sintaxei sau al pragmaticii, în care esențială este organizarea textuală și raportarea la context. Într-o rapidă trecere în revistă a "bibliotecii românești" risipite în Internet ar mai fi multe de pomenit: manuscrisele eminesciene fotografiate de la Biblioteca Academiei, edițiile școlare de clasici (de pe CD-ul mai vechi al Editurii Litera Internațional); colecțiile începute bine dar necontinuate din diferite motive (biblioteca.euroweb.ro, proiectul Dosoftei etc.), poeziile de pe site-urile veterane - romanianvoice.com, poezie.org -, diverse texte literare disparate
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
constă originalitatea lui Ion Creangă. Și mă străduiesc să găsesc acele corespondențe de care vorbeați. - Se poate vorbi de enciclopedismul marilor istorici? La noi, cred, Kogălniceanu e reprezentativ pentru epoca sa. A deschis, în 1843, cursul de istorie națională, la Academia Mihăileană, editează cronici și prima publicație de documente istorice, "Arhiva Românească", apoi "Dacia literară", cu programul ei fecund, scoate o "Foaie sătească...", administrează, împreună cu Negruzzi și Alecsandri, Teatrul Național, face politică și diplomație de rang mare, scrie literatură. G. Călinescu
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
de Ștefania Gârbă. Din aceste documente aflăm, de pildă, că reeditarea operei lui Panait Istrati în Franța, într-o ediție în 4 volume, între 1968-1970, s-a datorat, inițial, văduvei scriitorului, Margareta Istrati, cu sprijinul lui Joseph Kessel, membru al Academiei Franceze, și al lui Eugen Ionescu, cum relatează Roger Grenier, prestigios scriitor și publicist francez: "Lucram la Gallimard când, în iunie 1967, Claude Gallimard a primit o scrisoare de la Joseph Kessel: ŤDragul meu Claude, vei primi vizita Doamnei Panait Istrati
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
lada cine știe cărui colecționar de suveniruri, printre contur, dînd drept de viață, în regnul atît de sobru al criticii, speciei pe care, în poezie, Arghezi o botezase creion. Am găsit, prin vrafurile de cărți pensionate (și de-asta, mai simpatice) de pe Academiei, cutia cu creioane cu două sertare a lui Călinescu, cronicile mizantropului și cele rebotezate, ale optimistului, unite într-o carte cu al doilea titlu, din '64, de la Editura pentru literatură. Era (vezi Nicolae Balotă, Caietul albastru) un an semnificativ pentru
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
române - pe care cititorul le poate găsi și descărca gratuit, pentru a le păstra în propria bibliotecă digitală. E remarcabil faptul că existența unor texte se datorează nu doar inițiativelor românești (proiectul Classica de la Universitatea București, manuscrisele Eminescu de la Biblioteca Academiei), ci și programelor care, în biblioteci străine, scanează texte vechi, inclusiv pe cele în sau despre română (Google Book Search, Gallica). Lista parțială de mai jos - rezultată din căutări nesistematice prin Internet, pe care o propun în ideea că ar
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
comită o crimă - sau tentativa acesteia -, având la îndemână un singur indiciu, numele Vega, pe care pacientul îl pronunță în zbuciumatul lui somn. Cu viclenie, cel claustrat refuză să-și divulge secretul. Vega este numele unui potentat, mare grangur la Academie, cu care insul nostru fusese cumva coleg de școală. De multă vreme șomer în disperată căutare de loc de muncă, în regimul luptei de clasă, o speranță se naște când protectorul cel generos îi promite o grabnică găsire de slujbă
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
Europe after 1989 (Institute for Human Sciences, Viena, 2012). MIRCEA TECA este profesor de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București și expert al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS). Este doctor în statistică și cibernetică economică al Academiei de Stiinte Economice din București. ALEXANDRU VOLACU este doctorand în științe politice și cadru didactic asociat la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). A fost vicepreședinte al Internațional Association for Political Science Students
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
acum. Sunt oameni care colecționează timbre, oameni care colecționează monede, alții care colecționează tablouri. Domnul Gheorghe Păruși colecționează de-o viață informații despre București. Pasiunea lui a fost înlesnita și de faptul că a lucrat foarte mulți ani la Bibliotecă Academiei. O carte foarte interesantă pentru istorici, pentru sociologi, pentru prozatori." Din nou Alex Ștefănescu, referindu-se la apariția încă de la inceput matură a lui Dan Stâncă: "El este în primul rând un romancier profesionist, inepuizabil. Iar aceasta fără a face
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]