3,948 matches
-
estetic precum În cazul cubismului. Depășirea realului nu va explora autonomia expresiilor abstracte, ci va condensa Într-o imagine manipulată informații denotative și conotative aparținând arhitecturii. În această abordare, realul nu ar fi considerat inadecvat virtuozității și integrității artei (În accepțiunea teoreticianului modernist Clement Greenberg), ci arta Își va adaptalimbajul pentru a cuprinde complexitatea realului arhitectural vizibil și non-vizibil. Vom remarca faptul că un astfel de discurs imagistic va fi un artefact, artificial și neconcord cu canoanele reprezentării fotografiei „clasice― În
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
cu instrumente intelectuale noi, mai precis spus cu o terminologie ce însemna o conotare modificată a terme¬nilor. Situația aceasta era rezultatul atât al evoluției pe care cultura bizantină o înregistra încă din secolul XIII, cât și a preluării unor accepțiuni și sensuri terminologice din spațiul cultural apusean. De aceea este important să subliniem, așa cum o face și Runciman, că amândouă taberele erau sincere în pozițiile lor și aveau în vedere rezolvarea a ceea ce însemna justificarea posibilității experienței spirituale. Faptul este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de a se gândi în acest orizont nu se încadra în nici una din exigențele sub care putea fi recunoscut demersul filosofic. În afara reproșului lipsei autonomiei discursului, nu au putut fi recunoscute și descrise ca atare principalele domenii ale filosofiei în accepțiunea sa apuseană, post- renascentistă, și mai ales contururile unei metafizici. Lipsa a ceea ce spiritul modern recunoaște a fi originalitate în gândul bizantinului a reprezentat un aspect la fel de important, ca să nu mai menționăm nemanifestarea gândirii sistematice, a sistemului, în filosofia Răsăritului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mult decât atât, se pot adăuga oricând noi înțelesuri. În general, nu s-a ținut cont de această situație a înțelesului bizantin de filosofie și exegeții moderni au implicat că este valabilă semantica pe care conceptul a primit-o în accepțiunile pe care creștinismul apusean i le-a împrumutat, în mod similar cu ceea ce s-a întâmplat în precizarea înțelesului termenului de teologie. În Apus, prin filosofie interioară, în primul sens menționat în spațiul bizantin, se înțelegea teologia dogmatică și revelată
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cea mai bună comparație cu orizontul actual și de o posibilitate pentru noi de a ne apropia într-o manieră mai adecvată de intențiile care animau gânditorul bizantin. Dincolo de toate aceste aspecte, ceea ce trebuie să se înțeleagă este că această accepțiune a filosofiei nu este o atitudine exotică, descoperită undeva la marginile lumii, ci face parte din tradiția europeană, este parte organică a acesteia, își face simțită prezența și astăzi, chiar dacă semnele sale pot fi întâlnite mai cu seamă în Răsăritul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
precizarea distincției natură-persoană ar fi fost distincția logică pe care Aristotel o face între ouaia ngorg și ouaia Suuwga. Prima sintagmă ar fi fost pusă în legătură cu unoamaig dată fiind semnificarea concretului și individualului, cea de a doua cu ouaia în legătură cu accepțiunea de general și comun. O asemenea ipoteză nu stă însă în picioare decât cu dificultate întrucât Părinții greci nu o afirmă în mod explicit nicăieri. Mai sigur este că, în primele secole după Hristos termenul ouaia capătă tot mai mult
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
limitată”, sintagmă ce reprezintă de fapt o contradicție logică. Important este că actorul tragediei simte semnificațiile stării de libertate, se îndreptă, chiar dacă limitat și cu insucces, către asumarea stării de persoană, cu caracterele de libertate, unicitate și irepetabilitate. Masca în accepțiunea tragediei antice se dovedește a fi un element supraadăugat și nu ceva ce ține de adevărata sa ființă. Însă totuși această dimensiune a lui ngoaonov a fost exploatată de Părinții capadocieni pentru a conferi dimensiunea dorită înțelegerii bizantine a modalității
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
trebuie să pornim de la cele dintâi afirmații de bază. Dar pornind de la ceea ce este mai presus de toată negația, adică de la afirmația de bază, trebuie să negăm cele care sunt mai străine de El”. Găsim aici elementele care vor marca accepțiunile pe care autorii bizantini le vor da mai târziu atitudinii apofatice în gândire, nota distinctivă ce va marca noul apofatism fiind accentul nu pe contemplația intelectuală ci pe ceea ce s-a numit unire. O caracteristică a înțelegerii răsăritene a apofatismului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
inaccesibile. Este meritul lui Dumitru Stăniloae de a atrage atenția asupra faptului că apofatismul bizantin nu se suprapune pe ideea de teologie negativă, pe această cale aducând o corecție interpretărilor care vedeau în gnoseologia bizantină existența unui apofatism radical, în accepțiunea de via negativa, cum este lectura pe care o face Vladimir Lossky sau Christos Yannaras textelor Răsăritului. Stăniloae afirmă că o atentă lectură a textelor bizantine din posteritatea lui Dionisie dovedește că apofatismul nu a fost la modul singular cheia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
inteligibilă analogic. Bizantinii au acordat de asemenea un rol important analogiei în actul de cunoaștere, însă au făcut o altă lectură a lui Aristotel, și aceasta a fost nuanțată prin Dionisie, care întrun pasaj din Despre Numirile Dumnezeiești își prezintă accepțiunea sa asupra uzanței acestui procedeu: „Pe lângă acestea trebuie cercetat cum cunoaștem noi pe Dumnezeu, care nu este nici inteligibil, nici sensibil, nici în general ceva din cele ce sunt? Nu cumva e drept să spunem că pe Dumnezeu îl cunoaștem
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
hesychaste și este legată de asocierea la termenul dionisian de Suvapsiq a unui concept al filosofiei lui Aristotel, ce va juca un rol fundamental în istoria ulterioară a spiritualității răsăritene: svspysia.2 Grecii îl utilizaseră în vremea filosofiei clasice în accepțiunile de forță în acțiune, forță în putere (în act), acțiune, influență dar și ca producere(ca activitate a spiritului, așa cum vorbește Aristotel în Etica Nicomahică), executare, împlinire, influențare.3 Termenul svspysia jucase un rol semnificativ în tradiția bizantină și înainte de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înțelegere ierarhică nu doar a organizării lumii văzute și nevăzute, dar și a putințelor cunoașterii ca și a multor altor aspecte ce vor preocupa meditația filosofică bizantină. Înțelesurile bizantine ale ideii de ierarhie sunt legate de o anumită precizare a accepțiunilor sub care stă un termen conex, cel de analogie. În acest sens, ierarhia înțeleasă ca participare analogică la cunoaștere, și în mod mai radical, ca participare la ființă, va face mai cu seamă apel la schemele explicative sub care se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
au dovedit accentuarea existențială a înțelegerii ierarhiei, odată cu trecerea vremii. Este citabil cazul lui Simon Noul Teolog, care prin modul în care a înțeles situația existențială a participării la ierarhia bisericească a produs multe nedumeriri, acuza fiind că ierarhia în accepțiunea sa poate oricând lua chipul anarhiei. Din punctul de vedere al autorului de filosofie, raportarea la textele care se găsesc sub numele de Tradiție nu joacă doar rolul de argument al autorității, ci mai mult, de înscriere pe o cale
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
articolului precizează că sunt dificultăți într-o precizare clară a sensului. Un dicționar de termeni, Merriam Webster, stabilește că prin ideologie se poate înțelege o manieră sau un conținut de gândire caracteristic pentru un individ, grup sau cultură (aceasta în accepțiunea care ne interesează pe noi). În fine, o enciclopedie filosofică, Routledge Enciclopedia of Philosophy, precizează că prin ideologie se poate înțelege un set de idei, credințe și atitudini, conștient sau inconștient asumate care reflectă sau descriu buna sau defectuoasa înțelegere
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
filosofică, Routledge Enciclopedia of Philosophy, precizează că prin ideologie se poate înțelege un set de idei, credințe și atitudini, conștient sau inconștient asumate care reflectă sau descriu buna sau defectuoasa înțelegere a lumii politice și sociale. Această sursă indică două accepțiuni ale termenului, o utilizare peiorativă (care este lesne de ghicit pentru un est european) și una care trimite la „diferite accepțiuni despre clase de simboluri culturale și idei implicate în perceperea, înțelegerea și evaluarea realităților politice și sociale în general
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
inconștient asumate care reflectă sau descriu buna sau defectuoasa înțelegere a lumii politice și sociale. Această sursă indică două accepțiuni ale termenului, o utilizare peiorativă (care este lesne de ghicit pentru un est european) și una care trimite la „diferite accepțiuni despre clase de simboluri culturale și idei implicate în perceperea, înțelegerea și evaluarea realităților politice și sociale în general, adesea pe baza unui model explicativ sistemic”. Sunt elemente care ar reprezenta serioase dovezi în favoarea tezei că elementele conținute în aceste
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
percepție, ce a fost un bun comun al culturii Răsăritului, se cristalizează în jurul unui termen cu largi reverberații încă din vremea clasicismului grec: 0swQia. Filosofia Bizanțului este în înțelesul său cel mai înalt contemplație. Dicționarul Bailly ne oferă mai multe accepțiuni în care 0s«Qia a fost utilizat în primele orizonturi ale culturii și filosofiei grecești, însă principalele folosințe se găsesc între acțiunea de a vedea, observa, examina, a călători pentru a vedea lumea, acțiunea de a vedea un spectacol, de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Nazianz insistă asupra necesității de a părăsi întreaga lucrare a simțurilor, ori mai bine spus de depășire a simțurilor, și orientarea către contemplația vizuală interioară, pentru a cunoaște cele ale lui Dumnezeu. Dar în spatele acestei aparente simetrii simbolice stă o accepțiune profund diferită în ceea ce privește temeiul întru care este posibil actul „vederii”. Dacă pentru neoplatonicieni, înțelegi ceea ce vezi cu mintea și te împărtășești din această vedere pentru că vouq-ul tău este de aceeași natură cu Realitatea contemplată, Zeul, pentru bizantin actul contemplației este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ro 3 ARGUMENT De la moartea lui Vladimir Streinu au trecut 40 de ani. Imaginea definitivă a personalității criticului s-a fixat în oglinda posterității în contururi precise și clare. Generația de aur a criticii noastre interbelice s-a „clasicizat”, în accepțiunea cea mai nobilă a termenului, intrând în manuale și în conștiința generațiilor de cititori. Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu se bucură de o îndreptățită prețuire, sunt citiți și citați, apar cu o frecvență legitimă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
vezi capitolul .... „Obiectivele tratamentului”). De exemplu, conform recomandărilor Clinicii Joslin din 1994 (Joslin’s Diabetes Mellitus, Eds. C.R. Kahn, G.C. Weir, Ed. Lea & Febiger, 1994), obiectivele minimale, medii și intensive pentru tratamentul diabetului zaharat au fost în 1994 următoarele: În accepțiunea noastră, nu putem stabili obiective minimale sau medii. Obiectivele (țintele) trebuie să fie cele maximale („intensive”). Mai curând s-ar putea vorbi de rezultate minimale, medii sau maximale. Când obiectivele maximale nu sunt atinse, vina poate fi a echipei de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
o piatră foarte solidă la temelia lui, și anume o nouă constituție. Redactarea și aprobarea "pactului fundamental" descătușa noi energii ținute în frâu atâta vreme și crea posibilitatea exprimării viziunii, a direcției pe care trebuia să o ia România în accepțiunea celor aflați în poziții decizionale. Perioada ce a urmat este una în care, prin luări de poziție, intervenții de la tribuna Parlamentului și articole de presă, partidele politice românești se defineau tot mai mult. Practic, grupările politice de mai târziu prind
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de la tribuna Parlamentului și articole de presă, partidele politice românești se defineau tot mai mult. Practic, grupările politice de mai târziu prind contur și încep să se diferențieze unele de altele, chiar dacă acum nu putem vorbi de partide politice în accepțiunea de astăzi. Setul de valori pe care unii sau alții le vehiculează după 1866 sunt anunțate. într-un fel cât se poate de deschis, în cadrul dezbaterilor care au loc în jurul Constituției. Una dintre problemele delicate pe care noul regim politic
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
la 7/19 decembrie, se atrăgea atenția asupra existenței, în spațiul public românesc, a unor idei și tendințe anarhice care puteau pune în pericol, în viziunea lui, viitorul statului român 79, prin publicații precum Constituționarul se revenea nu întâmplător asupra accepțiunii pe care o avea în concepția conservatorilor termenul de progres 80. Conștienți de impactul pe care-l putea avea presa asupra imaginii unui om politic, ziare precum cel menționat anterior realizau o încadrare perfectă a lui Gr.M. Sturdza, susținut pentru
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
A. Rosetti, adică cei care altădată erau oarecum izolați pentru radicalismul lor, demonstrau, prin luările de poziție de acum, gradul lor de maturitate politică, pledând pentru instituirea unui consens politic și o trecere în plan secund a vechilor dispute. În accepțiunea lor, consensul trebuia să existe și în perioada ce urma actului de la 11 februarie și cu toate acestea ideea de a exista doar două partide politice din care unul să-i regrupeze pe "moraliști" și celălalt pe "cei pătați" era
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Dacă nu e așa, cum e?, Portretul, Ghici cine e și multe alte jocuri Îi Învață pe elevi să Înțeleagă și să folosească anumite structuri gramaticale, Înainte ca ele să fi fost definite. O compoziție este un text, care, În accepțiune structuralistă, definește un mod de funcționare a limbajului, o activitate de producere a sensului prin explorarea și prelucrarea capacităților de funcționare ale limbii. Considerată fie ca exercițiu de realizare a educației formalfunctionale, fie, În general, ca mijloc de exprimare verbală
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]