11,233 matches
-
fac posibil procesul percepției? În câte feluri poate fi receptata o formă? Până în acest moment am realizat o ierarhizare formală, în care obiectele simțurilor externe au fost clasificate în func ție de calitatea lor de a fi obiecte proprii sau accidentale. Astfel, am putut distinge între obiecte esențiale per se, care sunt obiecte proprii unui singur simt extern, obiecte esențiale comune, care sunt perceptibile de mai multe simțuri, și obiecte accidentale, care nu sunt obiecte proprii ale nici unuia dintre simțurile externe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ție de calitatea lor de a fi obiecte proprii sau accidentale. Astfel, am putut distinge între obiecte esențiale per se, care sunt obiecte proprii unui singur simt extern, obiecte esențiale comune, care sunt perceptibile de mai multe simțuri, și obiecte accidentale, care nu sunt obiecte proprii ale nici unuia dintre simțurile externe, ci depășesc puterile de per ceptie ale acestora. În cadrul fiecăreia dintre aceste trei câte gorii formale de obiecte ale simțurilor externe putem identifica mai multe obiecte, de această dată în funcție de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și afecteze direct simțul, și deoarece simțul necesită și o formă imateriala pentru a simți, însemna că niciodată nu intrăm în contact cu calitățile obiectelor, ci întotdeauna cu speciile acestora. În fond, o calitate nu este altceva decât o formă accidentala a unui obiect din afara sufletului care „re useste“, prin intermediul speciei, adică prin asemănarea ei, să fie atât în obiect, cât și în mediu, si in organul de simt, modificându-le pe acestea uneori într-o manieră materială, alteori într-una
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cel al gustului, căci în momentul în care mâna atinge ceva cald se încălzește și limba se umezește prin umezeală celor gustate. În organul olfactiv sau cel au ditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere decât în mod accidental. Prin urmare, Toma din Aquino o dată spune că schimbarea naturală afectează carnea, adică mediul simțului tactil, iar alta dată spune că afectează chiar organul de simt. În cazul gustului, limba este umezita de umezeală, dar umezeală nu este organul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
afectează chiar organul de simt. În cazul gustului, limba este umezita de umezeală, dar umezeală nu este organul de simt, ci mediul intermediar unit cu organul de simt. Schimbarea naturală care are loc în limba are doar aspectul unei schimbări accidentale pentru procesul perceperii gustului. Cât despre cazul auzului, atunci cand un sunet este transmis prin aer, vibrațiile produc o schim bare naturală miscându-l; la fel se întâmplă și cu aerul din interiorul urechii, care este, și el, schimbat într-o manieră
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțul tactil a este analizat de Toma din Aquino, așa cum am putut observa, atât în funcție de obiectele lor proprii, cât și în funcție de schimbările pe care le produc speciile sensibile în organele de simt sau în mediul aferent. Sensibilele, calitățile sau formele accidentale ale obiectelor extramentale, care pot fi receptate și traduse în date informaționale de către simțurile externe, pot fi sensibile per se a perceptibile în mod primar doar de câte un simț în parte, cum este cazul culorilor sau al parfumurilor percepute
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simț în parte, cum este cazul culorilor sau al parfumurilor percepute doar de vaz sau de miros a, sensibile comune a care pot fi obiectul mai multor simțuri ex terne, cum sunt numărul, mișcarea, dimensiunea sau formă a sau sensibile accidentale a cele care depășesc puterea de percepere a unui singur simt. În funcție de gradul de „demnitate“ al celor percepute, Toma din Aquino realizează o primă ierarhizare a simțurilor, în care văzul ocupă primul loc, deoarece atributele vizibile ale obiectelor extramentale au
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rece. Toate aceste informații privitoare la simțurile externe, manieră în care acestea receptează speciile sensibile și modul funcționarii lor, au ajutat la formarea unei imagini a fundalului necesar pentru următorul subcapitol, care va chestiona relația dintre speciile sensibile și formele accidentale, care sunt, așa cum am mai spus, calitățile sensibile ale obiec telor percepute de simțuri. În fapt, rolul subcapitolului care tocmai s-a încheiat a fost acela de a desfășura o analiză anatomica a primului nivel cognitiv, cu scopul de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile și calitățile sensibile ale obiectelor percepute, așa cum există ele în lumea extramentala, împreună cu materia? Ce anume simțim, calitățile, sau speciile sensibile? Altfel spus, care este primul obiect al cunoașterii senzoriale? Înainte de a analiza relația dintre speciile sensibile și formele accidentale ale obiectelor materiale, voi clarifica ce anume sunt aceste specii sensibile. Când spuneam că o calitate a unui obiect extern, o culoare de pildă, traversează me diul intermediar, provocând o schimbare spirituală, fiind apoi receptata de ochi, unde, de asemenea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
schimbare spirituală, fiind apoi receptata de ochi, unde, de asemenea, produce o schimbare spirituală, vorbeam de fapt despre speciile sensibile, fără a le numi astfel, întotdeauna, în chip explicit. Așadar, speciile sensibile sunt cele prin care (id quo) conținutul informațional accidental al obiectelor, formele accidentale, afectează mediul și organele de simt. Dar cum se face că aceste forme au capacitatea de a fi atât în obiectul extern, cât și în mediu? Cum se face că obiectele nu devin incolore atunci cand formă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
receptata de ochi, unde, de asemenea, produce o schimbare spirituală, vorbeam de fapt despre speciile sensibile, fără a le numi astfel, întotdeauna, în chip explicit. Așadar, speciile sensibile sunt cele prin care (id quo) conținutul informațional accidental al obiectelor, formele accidentale, afectează mediul și organele de simt. Dar cum se face că aceste forme au capacitatea de a fi atât în obiectul extern, cât și în mediu? Cum se face că obiectele nu devin incolore atunci cand formă accidentala a culorii lor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al obiectelor, formele accidentale, afectează mediul și organele de simt. Dar cum se face că aceste forme au capacitatea de a fi atât în obiectul extern, cât și în mediu? Cum se face că obiectele nu devin incolore atunci cand formă accidentala a culorii lor traversează mediul? Poate că acest exemplu al culorii nu este cel mai potrivit, deoarece, așa cum am observat deja, culoarea nu produce în mediu decât o schimbare imateriala, si nu una naturală sau materială, iar dacă o culoare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
epistemologiei tomiste pentru a putea spune, fără urmă de îndoială, ca trandafirul, în starea lui normală, nu-și pierde parfumul emanându-l prin aer și că obiectele nu devin incolore atunci cand traversează aerul sau apă. Obiectele nu-și pierd formele accidentale, cele care le fac să fie într-un anumit mod, atunci când acestea se tran smit prin mediu sau atunci când sunt receptate de către un organ de simt, iar motivul pentru această rezidă în faptul că formele au capacitatea de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen, ci doar una dintre agent și efect, dintre actualizator și actualizat. Așadar, în cazul cunoașterii senzoriale, subiectul cunoscător împărtășește cu obiectul simțit formă accidentala a acestuia, forma care însă este în cunoscător altfel decât în obiect, adică nu în mod natural și material, după cum s-a putut observa din pasajul (ÎI.1.8.) și după cum se poate observa din urmă torul pasaj din Quaestiones
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie deposedate de speciile obiectelor sensibile pentru a le putea recepta în acord cu modul de a fi spiritual care produce cunoașterea. Concluzia lui Robert Pasnau cu privire la nivelul intelec tului, în cazul lui Toma, este ca speciile inteligibile sunt forme accidentale ale intelectului care îi conferă acestuia capacitatea de a cunoaște un anumit obiect, motiv pentru care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări ale intelectului. Aceste
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
perspectivă s-a conturat indirect, prin criticile primei perspective. Tezele ei sunt următoarele: a) speciile sensibile sunt văzute ca id quo-ul, si nu că id quod-ul cunoașterii senzoriale; b) între simt, specia sensibilă care informează organele de simt și forma accidentala care este în lucru există o identitate formală; c) specia are capacitatea de a exista în două suporturi diferite, în obiectul extramental și în organul de simt. Faptul că speciile sunt cele prin care [id quo], si nu cele pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ipsa species quae est similitudo rei intellectae. (I Super. Sent., d. 27, q. 2, a. 2, q. c. 1, co.). [...] sau specia ei care este asemănarea obiectului înțeles. Identitatea formală dintre specia sensibilă care informează organul de simt și forma accidentala a obiectului, așa cum este ea propriu-zis în lucrul din afara sufletului, este cea care face ca reprezentationalismul tare să fie imposibil de apli cât teoriei tomiste a cunoașterii umane. Motivul constă în faptul că, odată cu cunoașterea speciilor, cunoaștem în mod direct
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ale obiectului extramental. Un exemplu pentru procesul cunoașterii care urcă până la nivelul simțurilor externe ar putea lua următoarea formă: o felie de prăjitură transmite prin aer aroma să, culorile cremelor care intră în compoziția să și alte asemenea delicioase calități accidentale ale obiectului particular. După ce aceste specii traversează aerul, modi fi cându-i mirosul, insă nemodificându-i culoarea, ajung în contact cu organele de simt aferente, de exemplu nasul sau ochii. Aici produc alte modificări, în urma cărora fericitul subiect cunoscător X simte
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dimensiuni determinate, în măsura în care conduc către cunoașterea materiei singulare. Așa cum formă universală conduce către cunoașterea materiei în genere, la fel formă individuală conduce către cunoașterea materiei determinate, care este principiul indi viduatiei. Dar mintea este totuși unită cu singularele în mod accidental, în măsura în care se află în continuarea puterilor senzitive, care sunt îndreptate către [obiectele] singulare. Această continuitate este dublă. Într-un mod, în măsura în care mișcarea părții senzitive se termină în minte, așa cum se întâmplă în cazul mișcării dinspre obiecte spre suflet. Și astfel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru Toma din Aquino, folosit cu sensul de împărtășire sau asimilare a unei forme. De pildă, imaginea unui manuscris cu miniaturi are în comun cu manuscrisul propriu zis formă. Mai exact spus, la acest nivel imaginea împărtășește cu manuscrisul formele accidentale sau speciile sensibile ale originalului: dimensiunile, culorile, formele, grosimea, mirosul și textura. Din moment ce speciile sensibile unificate a căci aceasta este, în fond, o imagine a au capacitatea de a exista atât în obiectul extramental, cât și în mintea mea, rezultă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Pentru a sistematiza, reiau întrebarea privitoare la rolul pe care imaginile îl joacă în procesul cunoașterii descris de Toma din Aquino. Am aratat mai sus că imaginile au urma toarele caracteristici: a) stau într-o relație de asemănare cu formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele ex tramentale; b) sunt formal identice cu formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele extramentale; c) sunt id quo-ul cunoașterii; d
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Am aratat mai sus că imaginile au urma toarele caracteristici: a) stau într-o relație de asemănare cu formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele ex tramentale; b) sunt formal identice cu formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele extramentale; c) sunt id quo-ul cunoașterii; d) au capacitatea de a exista atât în obiectul extramental a unde reprezintă trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tramentale; b) sunt formal identice cu formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele extramentale; c) sunt id quo-ul cunoașterii; d) au capacitatea de a exista atât în obiectul extramental a unde reprezintă trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural a, cât și în simțurile interne ale unui subiect cunoscător a unde au un mod de a fi intențional și imaterial, deși au și o componentă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întrebări, voi furniza o analogie care să ilustreze manieră în care funcționează simtu rile interne. După ce simțurile externe au perceput culoarea, forma, textura, dimensiunea, aroma, mirosul și gustul unui obiect extramental, simțul comun preia toate aceste informații, toate aceste forme accidentale care traduc călita tile obiectelor, si le pune laolaltă, acționând asemenea unei pâlnii prin care toate datele senzoriale disparate sunt adunate la un loc. Farfuria în care se scurge tot acest melanj formal este puterea cogitativa, care are capacitatea de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci într-un sens mai larg, asemenea unor imagini care cuprind și informații auditive, tactile, gustative etc. Între puterile cognitive și imagini se instaurează o relație cauzala, iar când spun asta am în vedere relația de asema nare dintre formele accidentale a care au un mod de a fi material și natural în obiectul extramental și un mod de a fi intențional în subiectul cunoscător a, identitatea formală dintre ele și formele așa cum sunt ele în obiecte, statutul de id quo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]