7,542 matches
-
s-ar putea explica prin temerea ultimelor două față de consolidarea hegemoniei americane în sistem - o explicație așadar structurală, a cărei sursă se află la al treilea nivel de analiză. În sfârșit, variabila instituționalizarea sistemului internațional este considerată (în special de către adepții instituționalismului neoliberal) ca exercitând un impact major asupra relațiilor internaționale. Opus neorealiștilor, care consideră că statele rămân principalii actori ai sistemului, iar instituțiile ar fi cel mult o variabilă dependentă, o expresie a intereselor statelor, autorii aparținând acestui curent atribuie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
oferind surse alternative de explicație. Cea de a doua critică se referă la posibilitatea schimbării în relațiile internaționale: dacă sistemul constrânge statele și nu invers, atunci cum se explică tranzițiile de la un sistem la altul în decursul istoriei? Răspunsul oricărui adept al utilității nivelului al treilea de analiză ar fi, probabil, acela că schimbările inteligibile, de explicat, sunt doar cele în cadrul sistemului, nu și cele de sistem. În general, diversele teorii și modele explicative din relațiile internaționale recurg în explicațiile lor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și autorii unor modele și teorii normative precum cele al societății mondiale (J. Burton) sau a cosmopolitismului (D. Held). În ceea ce privește constructivismul, ca una dintre cele mai recente „producții” teoretice majore ale relațiilor internaționale, trebuie precizat că raportarea la niveluri a adepților lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se constituie însă ca o școală de gândire aparte, relativ nouă și cert înclinată spre latura teoretizării, dificultatea precizării nivelurilor de analiză prezente în teoria
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
disciplină însă, formalizarea instituțională marchează doar etapa finală a dezvoltării unui domeniu care adesea își revendică/identifică ideile fondatoare în dezbateri și poziții exprimate cu decenii, dacă nu cu secole în urmă. Acesta este și cazul relațiilor internaționale, în care adepții „realismului” se revendică de la o linie ilustră pornind uneori de la antica Arthasashtra, dar cel mai adesea de la istoricul Tucidide, în timp ce linia liberală se identifică de la autori ai Iluminismului european, incluzând nume precum John Locke, Hugo Grotius, Adam Smith, Immanuel Kant
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a atacurilor lui E.H. Carr; principiile liberale de filosofie a istoriei - și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții realpolitik-ului; dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel internațional, susținută printr-o politică de dezarmare și respectarea principiului non-intervenției în afacerile externe - acesta din urmă devenit principiu liberal al politicii externe la mijlocul secolului al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ci mai degrabă în cel al unei colecții de luări de poziții în jurul mai multor aspecte incluzând relația dintre capitalism și război, definirea strategiilor de adaptare la provocările agresive ale statelor totalitare sau disputa - clasică în politica externă americană - dintre adepții intervenționismului și cei a izolaționismului (Ashworth, 2002, p. 33). Devine tot mai clar faptul că prin mitul „primei dezbateri” conceptele internaționalismului liberal interbelic sunt interpretate dintr-o perspectivă realistă. Se ridică astfel întrebarea care au fost mecanismele prin care E.H.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dominat de pasiuni, ilogic [...]. Exact de aceea este important să instituim anumite organizații internaționale, o Ligă a Națiunilor sau alte instrumente, în vederea disciplinării instinctelor distructive într-o manieră potrivită (apud Sylvest, 2004, p. 424). În acest context, putem spune că adepții modelului liberal în politica internațională dintre cele două războaie mondiale corectează ideea armonizării naturale a intereselor, așa cum a fost ea prezentată de precursorii lor liberali în secolele precedente: armonizarea intereselor poate fi transformată din potențială în reală prin utilizarea rațiunii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atenția mai mult decât a făcut-o principiul securității colective. Astfel, existența și, mai ales, deficiențele principalului sistem al securității colective în perioada interbelică, și anume proiectul Ligii Națiunilor, au atras cele mai aprige critici asupra întregului proiect liberal din partea adepților revenirii la principiile realiste în perioada interbelică, cum ar fi E.H. Carr. În acest sens, varianta convențională în teoria relațiilor internaționale este de a opune mecanismului realist al balanței de putere, principiul (internaționalismului) liberal al securității colective. Mult mai expusă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comune teoriilor de inspirație marxistă. A încerca identificarea mai multor teme de legătură este un demers mai degrabă inutil, dacă nu chiar înșelător. În definitiv, între lumea lui Lenin, a imperiilor colonizatoare, și cea a emancipării globale despre care vorbesc adepții teoriilor critice sunt prea multe diferențe pentru a putea fi tratate într-un mod unitar. Dincolo de interpretările, generalizările și previziunile - de multe ori greșite - ale adepților acestor curente, se poate spune că marxismele reprezintă una dintre cele mai importante provocări
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lumea lui Lenin, a imperiilor colonizatoare, și cea a emancipării globale despre care vorbesc adepții teoriilor critice sunt prea multe diferențe pentru a putea fi tratate într-un mod unitar. Dincolo de interpretările, generalizările și previziunile - de multe ori greșite - ale adepților acestor curente, se poate spune că marxismele reprezintă una dintre cele mai importante provocări intelectuale aduse liberalismului triumfător. Falsa profeție nu este apanajul unei anume perspective - după cât se pare, Istoria nu s-a sfârșit, după cum afirma un neoliberal marcant precum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi îmbogățite prin încorporarea balanței ofensivă-defensivă, un concept care la realiștii neoclasici nu mai este unul pur structural, ci include și factori ne-structurali precum diplomația, politica internă sau competența conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist sau realist neoclasic, adepții defensivei apreciază că statele pot găsi soluții de cooperare, în condiții de anarhie. Gândire realistă și teorie neorealistă Kenneth Waltz pretinde că demersul său aduce teoriei politicii internaționale acea legitimitate științifică pe care realiștii clasici sau protagoniștii „celei de-a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a și fost relativ facilă încorporarea acestor contribuții, pentru a completa sau combate realismul structural waltzian. În alte tipologii, foarte multe dintre aceste teoretizări sunt asociate „neorealismului”. Tot în acest sens poate fi înțeleasă și dezbaterea între neorealiștii și neoliberalii adepți ai alegerii raționale, care l-a făcut pe Robert Keohane să opineze că mulți neoliberali participă la conturarea unui program de cercetare neorealist lărgit sau să sugereze existența unei tabere comune raționaliste, opusă reflectivismului. Subdisciplina studiilor de securitate a produs
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teoriei constructiviste Pentru constructivism, lumea interacțiunilor dintre actorii internaționali este eminamente un spațiu social. Sistemul internațional este o creație socială în ansamblul său, la fel cum componentele sale definitorii - mai exact, procesele, actorii și structurile internaționale - sunt produse sociale. Potrivit adepților constructivismului, lumea socială se constituie din înțelesuri intersubiective (sensul pe care membrii unei comunități îl atribuie unui lucru), cunoaștere subiectivă (cunoașterea deținută de fiecare actor) și obiecte materiale, a căror existență fizică este incontestabilă. Una dintre premisele esențiale ale constructivismului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
șubredă, mozaicată, cu un grad de generalitate care se pretează la adaptări în fiecare dintre cele două tabere enumerate în dihotomiile de mai sus și căruia, prin urmare, îi lipsește unitatea proprie unui nou curent de gândire. În același context, adepții radicali ai fiecăreia dintre pozițiile menționate critică teoria constructivistă tocmai pentru că este diferită, în anumite aspecte, de convingerile și asumpțiile elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în anumite aspecte, de convingerile și asumpțiile elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în relațiile internaționale și contestat ca atare din cauza eclectismului său. Pentru un adept al premiselor și viziunii constructiviste despre lumea internațională, constructivismul reușește să constituie, în mod coerent și promițător pentru viitorul disciplinei, al treilea pol teoretic în relațiile internaționale. O altă critică, amintită succint anterior, este diversitatea metodologică excesivă. Tocmai pentru că este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de gândire deja existente, fapt care nu contribuie, desigur, la întărirea identității și contribuției sale distincte la dezvoltarea disciplinei. Adler consideră că adevăratul impact al constructivismului asupra domeniului relațiilor internaționale se va judeca în primul rând în funcție de gradul în care adepții lui vor reuși să constituie o bază metodologică proprie, solidă și coerentă (Adler, 2002). În categoria criticilor se situează și autorii care consideră că abordarea constructivistă s-a dezvoltat predominant în plan meta-teoretic și filosofic mai larg (vezi Wendt, 1999
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
După cum s-a văzut într-un capitol precedent, există abordări care fac distincția - introdusă de Robert Cox - între „teoriile de rezolvare a problemelor” (problem-solving theories), ce evoluează în interiorul unei realități date, și cele critice, care își propun schimbarea acestei realități. Adepții teoriilor critice resping abordarea statocentrică, argumentând că, de foarte multe ori, chiar statele sunt o parte a problemei securității. Se presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să neglijeze voința tuturor celorlalte. Altfel, eventualele sancțiuni hotărâte împotriva sa în momentul în care ar deveni agresor nu și-ar atinge scopul. Această primă precondiție pentru eficiența securității colective ține de structurarea sistemului internațional, fapt care îi apropie pe adepții săi de realiști, fiindcă și balansarea se poate face în același context. Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al gândirii liberale, care, spre deosebire de realiști, insistă și asupra alegerilor făcute de indivizi / elite conducătoare din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
limitată doar de renunțarea la instrumentele violenței în purtarea relațiilor internaționale, folosirea forței fiind permisă doar în cazurile în care statul trebuie să se apere sau să ofere asistență victimei unei agresiuni. Securitatea colectivă - principii, avantaje, forme Perspectiva propusă de adepții securității colective are multe în comun cu gândirea realistă. Și pentru unii, și pentru ceilalți, statul este unitatea fundamentală de analiză, iar puterea actorilor este un element luat în calcul, chiar dacă i se acordă o importanță diferită în cele două
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
regim internațional Reglementarea juridică a raporturilor dintre state este exploatată, din punct de vedere academic, mai ales de Dreptul Internațional Public. În ceea ce privește dimensiunea politică a problemei, direcția a fost urmată mai ales în tradiția groțiană a relațiilor internaționale. Grotius și adepții săi văd posibilă constituirea unei societăți internaționale prin negocierea intereselor în mod rațional și de pe poziții egale, spațiul normativ fiind foarte redus. Principala regulă care dirijează interacțiunea dintre state spune doar că, odată stabilit un acord, acesta trebuie respectat. Postularea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state. Pentru Școala realistă, caracteristicile interne ale statelor, cum ar fi natura regimului politic, sunt, dacă nu complet irelevante pentru pace, cel puțin secundare pentru analiza cauzării războiului. În schimb, pentru adepții pacifismului democrat, natura regimului politic intern este, dacă nu elementul, atunci unul dintre factorii decisivi în vederea construirii zonelor de pace, iar realitatea empirică, susțin ei, le confirmă afirmațiile. În una dintre numeroasele analize statistice caracteristice literaturii pacifismului democratic se arată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
artefact al „războiului rece” (Gowa și Farber, 1996, pp. 239-263; Gowa, 1999). În sfârșit, explicațiile pacifismului democrat sunt acuzate că suferă de prezentismul caracteristic optimismului determinat de sfârșitul „războiului rece”. Sesizând transformarea sistemică în comportamentul statelor la sfârșitul „războiului rece”, adepții păcii democratice au dorit să explice acest fenomen prin procese relativ noi. Democratizarea îndeplinește acest criteriu, însă factorii care au favorizat sau chiar generat procesul de democratizare pot fi răspunzători atât de existența păcii, cât și de propagarea războiului. Mansfield
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
orientarea politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri intervenționiste în politica lor externă. Revenind la prima perspectivă, pentru adepții globalismului, probleme de tipul celor amintite nu mai pot fi gestionate eficient de către state, cărora li se contestă deopotrivă eficiența organizațională și legitimitatea instituțională. Consecutiv, este necesară includerea actorilor non-statali în procesul de formulare și implementare a politicilor publice în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
numitei economii a războiului. Mai mult decât atât, teza conform căreia războiul conduce la întreruperea fluxului comercial este contestată și contestabilă - vezi Levy și Barbieri (1999, pp. 463-479). Teoria păcii democratice nu este singura provocare la adreasa realismului lansată de adepții liberalismului. Pe aceași linie se înscriu și alte curente liberale, precum liberalismul comercial (care susține că interdependența economică este legată de pace), liberalismul regulatoriu/instituțional (care studiază rolul instituțiilor internaționale în determinarea/menținerea păcii) sau așa-numitul liberalism sociologic (care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din partea persoanelor tinere. În ultima vreme teoria a fost puternic atacată, de o parte a cercetătorilor care consideră că diferențele dintre persoane în ce privește frecvența de producere a accidentelor se datorează, mai degrabă, gradului mai mare de periculozitate a activității lor. Adepții acestei poziții consideră că trebuie să se renunțe la termeni de genul „predispoziție spre accidentare” în favoarea unor expresii precum „riscul personal” sau „susceptibilitate pentru accidente”, care înglobează atât aspectele personale cât și cele situaționale (Bogathy, 2002). O altă teorie menită
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]