19,817 matches
-
Protocolul 7, un străin pentru care s-a solicitat „expulzarea“ pentru motive de securitate națională trebuie: să poată fi expulzat numai în temeiul executării unei hotărâri luate conform legii (paragraful 126); să cunoască elementele faptice relevante pentru a putea contesta afirmațiile autorităților potrivit cărora securitatea națională este în discuție și a putea prezenta în mod rezonabil motivele care pledează împotriva expulzării sale (paragraful 129); să poată să ceară examinarea cazului său unei autorități independente (paragraful 119) și să poată să fie
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
Curtea Constituțională a observat că, de principiu, garanțiile procedurale prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7 sunt respectate. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului anterior evocate, străinii trebuie să cunoască elementele faptice relevante pentru a putea contesta afirmațiile autorităților potrivit cărora securitatea națională este în discuție, pentru a putea prezenta în mod rezonabil motivele care pledează împotriva expulzării lor și să poată fi reprezentați în acest scop în fața autorității competente. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
Curții Constituționale punctul său de vedere, prin Adresa cu nr. 2/9.447 din 1 noiembrie 2022, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.728 din aceeași dată, prin care apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 67. Astfel, în ceea ce privește afirmația autorilor sesizării cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), art. 69 alin. (1), art. 74 alin. (5), art. 75 alin. (1) și (3) și art. 76 alin. (3) din Constituția României, republicată, prin faptul
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
regim special. În acest caz, Regulamentul ședințelor comune prevede, în art. 18, un termen maxim de 10 zile pentru înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect de lege pentru care s-a primit raportul. ... 68. În ceea ce privește afirmația autorilor sesizării cu privire la faptul că legea dedusă controlului de constituționalitate cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, apreciază că este nefondată, întrucât argumentele redate de autorii sesizării nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci simple declarații/opinii politice
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
cuvântul „sau“ nu trebuie interpretat într-un sens care să aibă ca finalitate lipsirea de efecte juridice a normei. Textul criticat nu este redactat într-un limbaj de specialitate, tehnic, ci într-un limbaj accesibil tuturor. ... 72. Cu privire la afirmația referitoare la funcționarea „fără numărul legal de membri“ a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ar reieși din art. 30 alin. (5) din legea criticată, arată că textul în cauză reglementează un criteriu obiectiv de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
revină în mod automat adunării generale“, apreciază că este nefondată, întrucât, potrivit textului de lege criticat, conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție este asigurată de președintele acesteia, vicepreședintele acesteia, precum și de Colegiul de conducere. Așadar, nu se susține afirmația autorilor sesizării potrivit căreia s-ar diminua „puterile“ colegiului, deoarece acesta participă la conducerea Înaltei Curți. În plus, textul atribuie competența colegiului de conducere de a hotărî asupra problemelor generale de conducere. ... 80. În privința criticii art. 31 alin. (4
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
paravan pentru deciziile președinților/ vicepreședinților de instanță“, se apreciază că autorii sesizării ignoră dispozițiile art. 31 alin. (4) din lege, potrivit cărora hotărârile se adoptă cu majoritate de voturi, cu condiția îndeplinirii condiției de cvorum (prezența a 7 membri). Așadar, afirmația autorilor este nefondată. Se mai arată că judecătorii aleși ca membri în cadrul colegiului exercită aceleași atribuții pe care le au și ceilalți membri în cadrul organismului colegial denumit „colegiul de conducere“. Orice altă interpretare, cum ar fi, de exemplu
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
apărării garanțiilor procesuale. ... 86. Referitor la critica privind art. 115 din legea contestată, referitoare la conducerea Institutului Național al Magistraturii, care este realizată de director, și nu de consiliul științific, astfel cum este reglementat în prezent, se consideră că această afirmație este nefondată. Aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate, ci doar un punct de vedere politic diferit față de decizia politică majoritară. Și afirmația potrivit căreia „toată puterea decizională se concentrează în mâna unui singur om“ este nefondată întrucât
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
și nu de consiliul științific, astfel cum este reglementat în prezent, se consideră că această afirmație este nefondată. Aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate, ci doar un punct de vedere politic diferit față de decizia politică majoritară. Și afirmația potrivit căreia „toată puterea decizională se concentrează în mâna unui singur om“ este nefondată întrucât, potrivit textului de lege criticat, directorul și cei 2 directori adjuncți sunt numiți și revocați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care are întreg controlul
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
al Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii în favoarea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau a Consiliului Superior al Magistraturii, se arată că această critică nu vizează niciun articol din legea supusă controlului de constituționalitate. Astfel, afirmația autorilor sesizării privind încălcarea art. 1, 124 și 148 din Constituție este nefondată. De asemenea, critica autorilor sesizării referitoare la prevederile conform cărora concursurile nu se vor mai organiza de Consiliul Superior al Magistraturii prin Institutul Național al Magistraturii, ci
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
cu privire la problemele generale de conducere. Se intră astfel pe domeniul de competență al adunării generale, fiind încălcat art. 124 din Constituție, și este neclar ce rol mai poate avea în aceste condiții adunarea generală. ... 140. Curtea observă că afirmațiile autorilor sesizării nu susțin pretinsa neconstituționalitate a prevederii de lege criticate, având în vedere că atribuțiile colegiului de conducere și cele ale adunării generale sunt distinct individualizate în cuprinsul legii, diferențiindu-se net și acoperind problematici clar determinate. Astfel, atribuțiile
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
asupra modului în care acest aspect ar fi trebuit reglementat, ca expresie a nemulțumirii față de soluția legislativă aleasă de legiuitor. ... 147. Tot astfel, autorii tind spre modificarea soluției legislative preconizate de legiuitor prin legea supusă controlului de constituționalitate și afirmațiile potrivit cărora ar trebui acordată judecătorilor din fiecare instanță libertatea de a decide care sunt judecătorii ce îi vor reprezenta în colegiul de conducere, pentru că în reglementarea criticată se ajunge la o componență nedemocratică a colegiilor de conducere a
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
referitoare la schimbarea membrilor celorlalte completuri de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție și la celelalte instanțe, nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci de consecvență redacțională, care excedează competenței de control exercitat de Curtea Constituțională, astfel că afirmația autorilor sesizării în sensul că aceste criterii ar trebui prevăzute și în cazul celorlalte completuri de la nivelul Înaltei Curți, precum și al celorlalte instanțe din sistem reprezintă o simplă propunere de ameliorare a stilului redacțional prin adoptarea unei soluții
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nefiind necesar ca acestea să fie prevăzute în lege, ca act de reglementare primară. De altfel, nu există niciun temei legal care să susțină afirmația autorilor sesizării în sensul că ar fi posibilă schimbarea discreționară a membrilor completurilor, ipotezele în care este necesară înlocuirea acestora rezultând din situații obiective, generate de incidente procedurale precum incompatibilitatea și abținerea ori de intervenirea unor împrejurări cum ar fi
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ierarhic superior, astfel că intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției poate fi cenzurată de autoritatea cea mai înaltă, înzestrată cu atribuții privitoare la garantarea și asigurarea independenței justiției. ... 179. Afirmația autorilor sesizării în sensul că legea criticată intenționează să creeze mecanisme de control politic asupra dosarelor penale, având în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorii șefi ai Direcției Naționale
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
dezbaterilor. (2) Propunerile prevăzute la alin. (1) se adoptă cu votul deschis al senatorilor prezenți. Articolul 134 (1) Un senator poate cere dreptul la replică în situația în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmații incorecte sau ofensatoare de la microfonul Senatului, în limita a maximum două minute. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică. (2) Președintele de ședință va acorda cuvântul liderilor sau
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
din argumentele invocate de autorii sesizării de neconstituționalitate se referă, în principal, la elemente care țin de oportunitatea reglementării. Susținerile cu privire la termenul de prescripție pe care îl consideră „exagerat“ și „potențial instrument de presiune asupra magistraților“, precum și afirmațiile cu privire la procedura revocării din funcția de membru al CSM, pe care o consideră ca fiind „extrem de anevoioasă“, nu pot avea valoarea unei motivări a unei sesizări de neconstituționalitate. De altfel, art. 61 alin. (1) din Constituție consacră
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
27 alin. (2) din legea criticată, se consideră că, având în vedere că Legea fundamentală nu stabilește un astfel de cvorum pentru ședințele Plenului, iar, potrivit prevederii criticate, acesta este identic cu cvorumul legal stabilit de art. 67 din Constituție, afirmația că cerința de cvorum stabilită de lege ar exprima o valoare prea mică este neîntemeiată. Pe de altă parte, soluția aleasă de legiuitor este caracterizată de moderație, acesta stabilind că doar dacă nu se realizează cvorumul de 15 membri, la
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
prin legea criticată în care există un colegiu de conducere în care președintele are un singur vot, iar acesta doar propune comisia, Secția pentru judecători fiind cea care ia decizia finală. ... 198. Se susține că autorii obiecției de neconstituționalitate fac afirmații generale, invocă documente europene, fără a arăta în concret în ce mod legea criticată aduce atingere acestor documente. Totodată, se apreciază că în sesizare nu se arată în ce mod puterea executivă exercită presiuni asupra întregului sistem judiciar. ... 199. Se
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
că Secția din cadrul CSM oferă argumentele contestatarilor rezultatelor concursurilor de promovare doar în cazul admiterii contestațiilor, nu și în cazul respingerii. Această împrejurare este de natură să arunce o umbră asupra activității de soluționare a contestațiilor“. O astfel de afirmație nu are acoperire în legea analizată, art. 140 nereglementând această ipoteză. ... 200. Cu privire la criticile ce vizează art. 234 alin. (2) din lege, se arată că, de principiu, calitatea de expert nu este o funcție în sensul dispozițiilor constituționale
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în discuție aspecte de neconstituționalitate. ... 279. Autorii obiecției arată că promovările pe loc vor fi blocate o perioadă lungă de timp sub pretextul dorinței de stimulare a magistraților de a se înscrie la interviurile pentru promovări efective; or, o asemenea afirmație nu este decât una speculativă, și nu un argument de neconstituționalitate. Chiar dacă ar fi adevărat ceea ce susțin autorii obiecției, se poate constata că aspectul învederat este unul de fapt, și nu unul de drept; or, Curtea nu se
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
reține că prevederile Constituției nu cuprind reglementări exprese sau implicite cu privire la asigurarea de răspundere civilă a magistraților. Reglementarea acesteia este o chestiune de opțiune și oportunitate legislativă. De altfel, critica formulată nu este argumentată, fiind mai degrabă o afirmație. Prin urmare, art. 269 alin. (16) din lege nu încalcă art. 1, 16, 124 și 148 din Constituție. ... (3.27) Criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 271 din lege în raport cu art. 1 alin. (5), art. 124 alin. (3), art.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
hotărâri/ordonanțe/ordonanțe de urgență a Guvernului, proiectul acesteia se elaborează în cadrul puterii executive, în cadrul Guvernului, astfel că - având în vedere poziția lor constituțională - judecătorul sau procurorul nu poate face parte dintr-o astfel de comisie integrată puterii executive. Aceeași afirmație este valabilă și în privința propunerilor legislative, inițiate pe filieră parlamentară. O persoană nu poate să fie în mod concomitent atât judecător/procuror, cât și membru în comisiile de întocmire a diverselor acte normative pentru că ar cumula calități specifice puterii
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de gen în ceea ce privește îngrijirea pe termen lung. De exemplu, un sondaj realizat în 2015 în rândul femeilor angajate cu responsabilități de îngrijire din București a constatat că 50 % dintre respondenți nu au fost deloc de acord cu afirmația: "O femeie nu ar trebui să lase îngrijirea unei rude în vârstă să stea în calea carierei sale". Mai mult, 31 % nu au fost deloc de acord cu faptul că o femeie ar putea să-și asume responsabilitatea de a
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
nu au fost pe deplin sincere, deoarece, după cum reiese dintr-o declarație a lui C.M., discuțiile în cauză fuseseră inițiate în schimbul unei promisiuni făcute de anchetatori de a facilita evacuarea unui chiriaș care ocupa o garsonieră aparținând acestuia; ... – afirmația reclamantei cu privire la provocare a fost confirmată și de declarațiile făcute de J.M. și F.J. în cursul anchetei, care au indicat dorința anchetatorilor de a-l implica pe procurorul V.G., soțul reclamantei, la săvârșirea infracțiunii în cauză, situație confirmată
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265389]