5,319 matches
-
astea toate întrunindu-se, întrepătrunzându-se ca o justificare existențială, ideatică și deopotrivă estetică. A.B. Referindu-se la eseurile dvs., unii exegeți au remarcat erudiția inserată în text și subtext. Îndrăznesc să cred că am o predispoziție creativ-euristică, de aflare a noutăților ideatice (nu de puține ori... antice). Astăzi e de neimaginat un scriitor adevărat care să nu "devoreze" cu aviditate tomurile de filozofie, aș vrea să zic, însă nu pot face asta, deoarece realitatea (scrisului, discursului) atestă contrariul: mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acuză între ele pentru bătăi și atitudini din acea perioadă, fără a cunoaște întregul context al suferințelor îndurate de fiecare. Un alt element important îl constituie tăcerea adoptată de către unii dintre participanți, pentru că ea dă naștere la speculații și împiedică aflarea întregului adevăr. Considerăm însă că, în afară de puținele excepții ale deținuților din primul lot al agresorilor, care nu au fost bătuți înainte de a începe acțiunea, catalogarea victimelor acțiunii ca vinovați este injustă și ajută la menținerea unei confuzii voite. Mai mult
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un articol de fond intitulat „Bucovina” în ziarul cu nr.65/1919. Bucovina a stat mereu la dispoziția cititorilor cărora le-a cerut să-i scrie ce se întâmplă în localitățile lor de baștină. Număr de număr s-a solicitat aflarea de corespondenți pentru informarea largă a populației. Din Bucovina ori de peste Carpați, din țară ori din străinătate, românii au fost informați cu de toate, într-o curată și armonioasă limbă română. * „Orfanii neamului. Societatea „Ocrotirea”. Orfelinatele din Iași. Principesa Olga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, Societatea Tipografică Bucovineană. Fondat, deci, în 1887. În cronologia pe anul 1906 sunt de reținut următoarele: răpirea Ierusalimului (Anul 70), descălecarea romanilor în Dacia sub Traian (105) dezbinarea bisericii latine de cea ortodoxă (1054), aflarea hârtiei (1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400), suirea pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
XIX, Cernăuți, 1905, Societatea Tipografică Bucovineană. Fondat, deci, în 1887. În cronologia pe anul 1906 sunt de reținut următoarele: răpirea Ierusalimului (Anul 70), descălecarea romanilor în Dacia sub Traian (105) dezbinarea bisericii latine de cea ortodoxă (1054), aflarea hârtiei (1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400), suirea pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știință, folclor, clarviziunea ziariștilor. Astfel, cititorii se vor întâlni cu rânduri referitoare la tezaurul românesc depus spre păstrare la Moscova și nerestituit nici în ziua de azi, cu opera literară și științifică a repedeiuitate Carmen Sylva, regina Elisabeta a României, aflarea cauzelor adevărate ale morții lui Lenin... Se poate aprecia că, total dezinteresați material, fără gând la privilegii prezente ori viitoare, ziariștii au fluturat permanent tricolorul românesc, cu prețul suportării unor ani grei de temniță și alte privațiuni și cu eforturi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din România sovietizată. Pentru acea perioadă, un neînsemnat emigrant, susținător al artei cu tendință, era un mai important critic și dătător de direcție decît conservatorul și "reacționarul" Titu Maiorescu. Fapt pe care noi acum sîntem datori a-l arăta întru aflarea adevărului. Pentru că, folosind cuvintele lui Maiorescu: "De la sine nu se îndreptează nimic în capetele unei generațiuni, căci orice cultură este rezultatul unei lucrări încordate a inteligenței libere, și datoria de a afla adevărul și de a combate eroarea se impune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Uniunea Scriitorilor Români, ce se pretinsese uneori și fusese o citadelă a opoziției "estetice", nu a făcut nimic din 1990 încoace pentru a obține același lucru". O mare spaimă pare a fi, după căderea regimurilor comuniste, deschiderea arhivelor și, implicit, aflarea adevărului despre așa-zișii eroi comuniști (mai toți spioni în slujba Moscovei) idolatrizați de comuniștii și simpatizanții occidentali. Demascarea derutează, ei vor să creadă în visurile lor asupra unui comunism care, în fapt, n-a existat niciodată. Cum remarcă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
timp, comunismul s-ar zice că a fost un fel de accident meteorologic de care nimeni nu se consideră responsabil". Cum singură recunoaște, Monica Lovinescu nu-i dotată pentru uitare. Ca o Casandră ne cheamă la neuitare, la implicare, la aflarea adevărului, pentru a nu repeta Răul prin care am trecut. Îndemnîndu-ne a nu ne pierde memoria, prin Diagonalele sale, marea conștiință civică care este Monica Lovinescu pledează pentru urgența procesului comunismului, altfel, sîntem atenționați, riscăm să ne furăm viitorul. [Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ani, că se simte încă la jumătatea drumului spre libertate. Nu sînt un sceptic, mi-am refuzat întotdeauna cinismul, dar la un deceniu după aceste însemnări sînt convins că noi, cu toții, încă nici la jumătatea drumului nu am ajuns în aflarea adevărului. Nu spune la carte: Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi (Ioan, 8,32)? Nu putem fi liberi cît timp adevărul despre atrocitățile comuniste și autorii lor nu vor fi aduse la lumină și supuse judecății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sau pentru ce, însă, ca de fiecare dată, a ascultat-o. Capitolul 11 Cruce albă de mesteacăn Nu mai văzuse niciodată Bucureștiul atât de întunecat, mai ales într-o zi de vară. O tăcere ca de mormânt învăluise orașul odată cu aflarea veștii că Regina Maria s-a stins la Sinaia, la Pelișor, cu câteva zile în urmă. Pe străzi, puținii oameni care ieșiseră erau îmbrăcați sobru, în culori cât mai închise, își țineau privirile triste în pământ, îngândurați și părând să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
La scrisoarea Dvs. din 8 iunie 1971, vă fac cunoscut că sunt Întru totul interesat În privința documentelor muzicale găsite . Vă rog să-mi comunicați dacă pot veni la Fălticeni spre a le consulta și, totodată, a investiga alte căi de aflare a vieții muzicale din trecutul orașului. Îmi propun a veni la 27 iunie (duminică) În caz că termin sesiunea examenului de stat. Vă rog să-mi comunicați dacă pot găsi eventual o cameră la hotel În caz că trebuie să zăbovesc mai mult de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un cochet magazin de CD-uri din Piața Restauradores. Ascult ultimul Sting - Brand new day, formația Era, muzică gregoriană. Nu lipsește Amalia Rodrigues, marea interpretă de fado, de curând dispărută. Despre ea a scris Virgil Mihaiu în Contrafort, pe durata aflării sale la Lisabona. Andrei este entuziasmat și aproape hotărât să-și procure un CD cu Amalia Rodrigues... „Ar fi cea mai convingătoare ilustrată a vizitei mele la Lisabona” - îmi spune. Aș vrea să cumpăr și eu ceva - atâtea tentații! -, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Caragiale, dar nu vreau să-l încarc inutil, după eșecul managerial pe care l-a suferit - a pierdut, totuși, din cauza noastră, patru beri și un platou de creveți! - cu titluri și sintagme din autori români. Gracias España! VITALIE CIOBANU: Cloo-ul aflării noastre la Expo 2000 l-a constituit plimbarea cu skybahn-ul (seilbahn, în germană), de-a lungul și pe deasupra marelui perimetru presărat cu pavilioane. Plătim, Vasile și eu, câte zece mărci pentru o călătorie dus-întors, pe o distanță de aproape 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca ceilalți. În fine, ne regăsim, întreaga echipă, în trenul nostru literar care ne duce la Malbork, acolo unde vom ajunge după 12 ore de drum. Nu putem rămâne în același loc mai mult de două-trei zile, mișcarea e sensul aflării noastre aici, împreună. Am timp suficient pentru a-mi umple golurile și discontinuitățile jurnalului. Suntem anunțați că va trebui de-acum încolo să ne cărăm singuri bagajele: începe aventura Estului care implică și controalele la frontieră, cu tot deranjul imaginabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu!” - aud o voce patetică, undeva, în spatele meu. „Ați fost convocați pentru a asista la o transfigurare, la o schimbare de sens și de repere interioare. În ce direcție, veți afla mai târziu, fiecare de unul singur, rebobinând mental «documentarul» aflării voastre împreună.” VASILE GÂRNEȚ: Cu siguranță, nu hazardul poruncea în aceste locuri, oricât de dezmoștenite îmi păruseră la sosire. Regăsim vaporul în același loc, ghidați mai degrabă de instinct decât de memoria traseului parcurs până la amfiteatrul cu happening-uri. Pofta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Pe de altă parte, fără această latură, declarat militantistă și în subsidiar politică, un turneu cultural care să cuprindă și Occidentul nu ar fi avut nici o șansă să obțină finanțare. În plus, dacă stau să mă gândesc și mai bine, aflarea în „Estul sălbatic” ne ridică deodată în ochii scriitorilor vestici din Tren. Colegii noștri germani, francezi, spanioli, irlandezi, britanici ș.a.m.d. realizează abia acum adevărata noastră valoare: de translatori ai unor realități halucinante, de călăuze printr-o lume ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Neva, Piața Dvortzovaya și nu mai puțin celebra Fontanka etc., repere clasice, devenite - în epoca turismului triumfător - embleme ale unei foste metropole orgolioase. Dar există și o altă față a orașului, pe care am cunoscut-o din primele ore ale aflării noastre în orașul lui Petru cel Mare. Mi-e greu să mă abțin să nu descriu și eu acest revers lugubru - de fapt, o minusculă parte a lui - pe care l-am simțit pe pielea noastră. Celor ce vor citi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mă instalez are o fereastră cu deschidere spre curtea interioară, mică, a hotelului, dar nu văd nimic în afara unor țevi și materiale de construcție frumos împachetate. Hotelul e în plină renovare și bănuiesc că lucrările au fost stopate pentru perioada aflării noastre aici. Trag storurile, pentru că cei de la etajele de sus din cealaltă aripă de hotel privesc ca în oglindă în camera mea. Când ies de la duș, găsesc strecurate discret pe sub ușă câteva oferte de masaj erotic și servicii sexuale. „Detectivul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și tânărul tovarăș al sublocotenentului L... e fiul autorului lui Manasse. Stând de vorbă despre una și despre alta, cu tânărul (care era student la o universitate germană), îi arătam că mi-a părut rău că n-am știut de aflarea tatălui său în Hârlău; aș fi vrut să-l cunosc. Tânărul vorbea admirabil românește. Părea cult și inteligent. Și pe când vorbeam, deodată sublocotenentul L..., oaspetele lui Ronetti Roman zice cu mare uimire: Dar bine, frate, eu nu înțeleg un lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trimițând pe Ștefan în robie, să ierneze în Camenița, în Podolia. În primăvară, să treacă apoi în Ungaria, unde era să se unească cu o a doua armată, în fruntea căreia se afla el.” Deși Ștefan era creștin ortodox, la aflarea veștii despre victoria de la Podul Înalt, Papa i-a oficiat un Te Deum pe altarul bisericii Sfântul Petru și l-a numit pe Ștefan „digul creștinătății”. Autorul cronicii de la Dubnic scria și el că turcii au făcut campania din 1475
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
frescele de la Pătrăuți au fost pictate imediat după ce s-a terminat zidirea bisericii. Deși deteriorate, se pot distinge în altar unele scene ca patimile lui Iisus, Judecata, Mironosițele, etc. În pronaos, s-a păstrat una din capodoperele artei medievale românești, Aflarea Sfintei Cruci, numită și Cavalcada lui Constantin cel Mare. Existența unor inscripții grecești l-a făcut pe istoricul de artă André Grabar să presupună că pictura de la Pătrăuți a fost făcută de un zugrav venit din sudul Dunării. Tetraevanghelul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare au suferit repictări după anul 1504. S. Ulea a considerat că teza repictărilor trebuie părăsită, acestea “fiind foarte puține și reducându-se aproape exclusiv la primul registru”. O importanță deosebită pe planul mentalităților o are fresca Aflarea Sfintei Cruci de la Pătrăuți. Ea este cheia care ne dezleagă sensul care l-a avut ridicarea atâtor lăcașuri de cult, începând chiar cu biserica din Pătrăuți și cu cea de la Voroneț. Ambele biserici au fost ridicate în 1487, adică imediat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre cele mai interesante portrete ale domnului. Ștefan este urmat de fiul său Bogdan (probabil) și cele două fete, Ana și Maria, și doamna Maria. Pe peretele de vest al bisericii este pictată faimoasa frescă intitulată Cavalcada Sfintei Cruci sau Aflarea Sfintei Cruci. Arhanghelul Mihail călare pe un cal alb, conduce un grup de călăreți din care fac parte, imediat după arhanghel, împăratul Constantin cel Mare, călare pe un cal de culoare portocalie, urmat de Sfinții militari (voievozi), cei doi Theodori
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]