3,174 matches
-
panonice. Deși joasă și plană aceasta nu este lipsită de variație. Formată pe locul unui bazin maritimo-lacustru, ea se află în faza de luncă și mlaștină pe cea mai mare parte a ei. Străbătută de cursurile marilor râuri și ale afluenților acestora Câmpia de Vest a luat mai multe denumiri. În Bihor o mare parte a sa are denumirea de Câmpia Crișurilor, la rândul ei împărțită în mai multe subunități. La contactul cu dealurile vestice, în câteva sectoare, câmpia are caracter
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
apă din teritoriu, pentru alimentarea crescătoriilor piscicole și pentru irigarea ternurilor agricole. Principalul curs natural de apă este Râul Gepiu (pe hărțile vechi Nyarer sau valea Iandi), un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate pe direcția est-vest hotarul satului. Chiar dacă debitul său este variabil în cursul anului, vara ajungând uneori la cote extrem de reduse, el nu seacă niciodată. Acest curs de apă, aflat la circa 2 km sud de centrul
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
caracteristicile zonei de deal, fiind parte a Câmpiei și Dealurilor de Vest. Este situată la frontaliera cu Ungaria, legătura fiind realizată prin punctul de trecere Létavértes - Săcuieni, oraș aflat la 12 km de Diosig. Satul este străbătut de râul Ier, afluent al râului Barcău. În ceea ce privește clima, localitatea are un climat de câmpie moderat, cu o faună caracteristică silvostepei. În sat există utilități: energie electrică, apă, canal, telefonie fixă - mobilă, furnizori servicii cablu, TV, internet precum și un serviciu de salubrizare. Numele așezăii
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
Beclean, în mijlocul localității Uriu, exista o “așchie de drum” care te ajută să răzbești până sub culmile Țibleșului însoțindu-te tot timpul o “vâna de ape”, care nu este alta decât Valea Ilișuii, Valea satului, caselor, cum se mai numea, afluent al Someșului Mare. La 10 km de Uriu este așezat satul Căianu Mic. Apele fac parte din bazinul hidrografic al Someșului Mare, cea mai importantă fiind Valea Ilișua cu afluenții săi Dobricelul și Digșorul. Exista și un lac cu apa
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
decât Valea Ilișuii, Valea satului, caselor, cum se mai numea, afluent al Someșului Mare. La 10 km de Uriu este așezat satul Căianu Mic. Apele fac parte din bazinul hidrografic al Someșului Mare, cea mai importantă fiind Valea Ilișua cu afluenții săi Dobricelul și Digșorul. Exista și un lac cu apa dulce numit “lacul Cetățele” care are o lungime de 102 m și o lățime maxima de 60 m, în jurul originii lui țesându-se numeroase legende ca și dealtfel asupra tuturor
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
ușoară creștere în altitudine de la râu spre cei doi versanți. Râul este adâncit cu 2-5 m în formațiunile de luncă, dar malurile albiei minore sunt inegale. Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a Crișului Repede cu afluentul său de dreapta, valea Borodului. Structura tuturor teraselor este de tip aluvionar, peste roca de bază se dispune un orizont de pietrișuri și nisipuri cu grosime variabile. Cea mai mare parte din suprafața a localității se desfășoara în spațiul montan
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat teritoriul satului au un debit inegal ca volum. Afluenții în hotarul satului Lunca Ilvei a râului Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa, Ursoaia și Cucureasa. În localitate există două lacuri mici numite de localnici tăuri, în care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
fiind situată la o altitudine de aproximativ 480 m față de nivelul mării, dispune de condiții optime pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea animalelor. Valea Zăgrii se mai numește și Valea Țibleșului după denumirea apei care izvorăște din Munții Țibleșului, având ca afluent Valea Găurenilor, făcând confluența în centrul satului Zagra. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piuă necesare măcinării cerelalelor și prelucrării materialelor din lână. Relieful este variat, de la
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic Someșul Mare cu afluentul său de dreapta (V.Gersei) cu o lungime de . Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între , regimul de scurgere e permanent, cu debit maxim la sfârșitul primăverii (mai-iunie) și minim la sfârșitul verii (august-septembrie). Teritoriul studiat se află într-o zonă
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
Someșului Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, râu cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Tarlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lunga sau a Molișetului, văi cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților, Agries, Racateș, Zambrita, Mihaleasa sunt încă subsecventa cu asimetrii pronunțate ale pofilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologică s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. Formate, mai ales în parte superioară
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Someșul Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, rău cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Târlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lungă sau a Molișețului, vai cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților Agrieș, Răcăteș, Zâmbrița , Mihăleasa sunt inca subsecventa cu asimetrii pronunțate ale profilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologica s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. În deprsiunea Tărlișua cursul văii a
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
cu caracteristici fizico-chimice și dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane și de suprafață) în alimentarea cu apă a localităților. Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar. Apele stătătoare există sub formă de mici iazuri amenajate pentru adăpatul animalelor. Din anul 1977
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
molcom al Prutului. Pe malul drept, “al nostru”, ascunse de vegetația bogată a luncii râului se ivesc prin verdeață, pereții albi sau acoperișurile multicolore ale căsuțelor de basm ale Oroftienei. Dinspre sud, prin văi ascunse de pădure, se strecoară doi afluenți timizi: Poiana (Valea Lingurari sau Pelihaciu) și Duruitoarea care se înfurie doar când precipitațiile depășesc limitele normale. Spre sud, pe distanță de 3-4 km se aliniază în șirururi aproape paralele spinări de “cueste” și văi, parțial împădurite, ce coboară lin
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
și văi, parțial împădurite, ce coboară lin până dispar în fața albiei Bașeului superior care secționează, tot de la vest la est, zona cea mai îngustă a comunei. Aici, la mijlocul traseului suhărean, Bașeul are o “piață” de adunare a apelor, a majorității afluenților săi de pe arealul comunei. Peisajul zonei de nord te duce cu gândul că te afli în ținutul depresiunilor bucovinene. Aspectul de depresiune este întărit de priveliștile “luate”de pe alte două puncte cu frumoasă vedere: fie de pe fruntea cuestei Coasta Morii
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
infiltrare a apelor meteorice și la circa 17% a menținerii în râuri și lacuri. Principalele pâraie au lungimi între 4 si 7 km. Râul Ibăneasa, singurul râu important din satul Ibanesti, care izvorăște din Dealul Ibanesti (după Pleșa), fiind singurul afluent important al Jijiei pe stânga (42 km lungime) are un curs permanent, datorită alimentării continue din apele subterane.În ceea ce privește încadrarea administrativă, bazinul râului Ibaneasa se găsește în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, la poalele nordice ale Vârfului Stegii și cele sudice ale Heniului Mare din Munții Bârgău. Localitatea Leșu este situată la poalele munților Bîrgăului. Gospodăriile sunt dispuse pe Valea Leșului (afluent al Ilvei) și pe cele ale afluenților săi, precum și pe dealurile din bazinul Leșului. Distanța de la centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud este de 30 km, iar până la reședința de județ
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de nord-est a județului, la poalele nordice ale Vârfului Stegii și cele sudice ale Heniului Mare din Munții Bârgău. Localitatea Leșu este situată la poalele munților Bîrgăului. Gospodăriile sunt dispuse pe Valea Leșului (afluent al Ilvei) și pe cele ale afluenților săi, precum și pe dealurile din bazinul Leșului. Distanța de la centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud este de 30 km, iar până la reședința de județ - municipiul Bistrița - este de 60 km. Cea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și în timpul verilor secetoase (a se vedea schița cu afluenții Prutului). În general, rețeaua hidrografică a teritoriului Crasnaleuca are un regim torențial, ca urmare a defrișărilor de păduri care au avut loc în decursul timpului. Din suprafata totală a satului Crasnaleuca, 83% reprezintă vegetația naturală, din care pădurile ocupă 6
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
România. Poziția geografică: 46ș19' latitudine N, 25ș18' longitudine E. Satul Beclean, aflat în vechea Țară a Făgărașului, este așezat de o parte și de alta a drumului național DN1, la 3 km vest de Făgăraș, fiind străbătut de râul Săvăstreni, afluent al Oltului. Din punct de vedere administrativ, de comuna Beclean aparțin satele: Beclean (reședința comunei), Boholț, Calbor, Luța și Hurez. Satul este menționat pentru prima dată într-un document din 17 mai 1473, emis la București de către domnitorul muntean Radu
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
Davidoaia, Dealu Crucii și Vorniceni (reședința). Comuna Vorniceni este situată la 47 grade și 59 minute latitudine nordică și 26 grade și 39 minute longitudine estică, cu o poziție NE în cadrul țării, central-nordică, în Câmpia Moldovei, pe valea pârâului Ibăneasa, afluent de pe stânga Jijiei. Ocupă o poziție centrală în cadrul teritoriului județului Botoșani. Poziția geografică a favorizat în trecut legăturile comerciale care se stabileau între munte și „câmp”, cât și cu drumul comercial dinspre Liov spre Marea Neagră și Valea Siretului. Față de căile
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
dezvoltat de timpuriu agricultura, prin existența unui ”petic” de pădure, prin descoperirea unor urme de locuire continuă, este o comună căreia i se acordă o atenție tot mai mare, în ultimii ani. Localitatea Vorniceni este așezată pe valea râului Ibăneasa, afluent de pe stânga Jijiei, în nordul Câmpiei Moldovei. Coordonatele geografice ale localității sunt: 47059’ latitudine nordică și 26039’ longitudine estică. În cadrul acestor limite geografice localitatea are o suprafață de 6292 Ha. Prima atestare documentară despre satul Vorniceni este strâns legată de
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea este de 20 km, iar de municipiul Făgăraș, comuna Comăna se află la 27
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Dridif este un sat în comuna Voila din județul Brașov, Transilvania, România. Dridiful este situat pe drumul național DN1, care leagă Făgărașul de Sibiu, fiind la distanță egală față de Brașov și Sibiu, pe malul drept al râului "Văiuga", mic afluent al Oltului. La est de sat, la circa 1,1 km, curg apele râului Netot, afluent al Oltului. Localitatea este formată ca așezare dintr-o stradă principală din care se mai poresc alte trei străduțe. În cimitirul de lângă biserica mai
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
pe drumul național DN1, care leagă Făgărașul de Sibiu, fiind la distanță egală față de Brașov și Sibiu, pe malul drept al râului "Văiuga", mic afluent al Oltului. La est de sat, la circa 1,1 km, curg apele râului Netot, afluent al Oltului. Localitatea este formată ca așezare dintr-o stradă principală din care se mai poresc alte trei străduțe. În cimitirul de lângă biserica mai mică, cu hramul "Sf. Paraschiva", chiar lângă gardul de la stradă, în anul 1985 a fost ridicat
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]