2,420 matches
-
m (Dealul Nucului) iar cea mai mică înălțime (60 m), aparține văii pârâului Ezăreni. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin câteva forme depresionare care constituie trasee de concentrare a scurgerilor de suprafață în urma ploilor mari sau la topirea zăpezilor. Pârâul Ezăreni, afluent al pârâului Nicolina, este cel mai important curs de apă cu debitul nepermanent. Datorită regimului hidrologic torențial ,acesta este regularizat prin două bazine de acumulare. Apele de suprafață provin din ploi și zăpezi, iar pe terenurile cu pantă mai mare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sa scrie că "vatra satului (Ipotești) e așezată pe lunca Sîcnei, destul de largă între coline", iar mai jos, pe aceeași pagină, dă și amănunte: "Sîcna brăzdează leneșă Ipoteștiul, de la nord spre sud. Izvorîtă în Dorohoi (sic!) și primind pe parcurs afluenții Bucecea, Dolina, Slatina (sic!) și Loieștii (!), după o zi-două de ploaie gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor" (Noi contribuții..., pag. 51). Această greșeală se repetă și în volumul publicat la Deva: "Pîrîul Sîcna, izvorît cale lungă din Dorohoi, brăzdează molcom
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
depărtare de vreo 12 km nord-est de Ipotești și Sîcna nu și-a pus în gînd să treacă în curmeziș, călare, peste o mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală o face Augustin Z. N.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a lui Horia Zilieru, cel puțin unul dintre tomurile antologice din urmă Astralia. Opera poetică, Ediție critică, Princeps Edit, Iași, 2008 și Mirungere, Editura Alfa, Iași 2009 sesizează imediat nu doar faptul că în albia poematică specifică se varsă numeroși afluenți lirici, veniți din cele mai diferite zone de influență culturală (de la barochismul sau concetismul secolelor XVI-XVII la suprarealismul începutului de secol XX ori onirismul evident în deceniul al șaptelea al secolului trecut, de la filosofia marilor alchimiști ori mistici germani precum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
începutului de secol XX ori onirismul evident în deceniul al șaptelea al secolului trecut, de la filosofia marilor alchimiști ori mistici germani precum Theophrastus Bombast von Hohenheim, zis Paracelsus, sau Jacob Böhme la ontologia analitică actuală), ci și că toți acești afluenți se adună, într-o mișcare bine gândită, în jurul câtorva centri lirici turbionari: misticismul erotic, religia Poeziei, alchimia Verbului ori a existenței. E adevărat, totuși, faptul că universul artistic configurat de creația lui Horia Zilieru a lăsat încă de la început senzația
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
U. Nuvela centrală s-ar putea numi foarte bine Viața și opiniile lui Zenovie. Ea construiește cronica familiei al cărei ultim descendent este Zenovie, amalgamând mărturii, amintiri, opinii și adagii sapiențiale provenind din trei surse principale, cu o serie de afluenți. În același plan cu Zenovie se mai află doi martori și povestitori: tatăl său vitreg, tâmplarul de sicrie Semproniu, și negustorul de antichități Petru Cain, raisonneur-ul istorisirii. În jurul acestui fir epic se țese o plasă de depoziții, relatări, confesiuni, bârfe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
fapt confirmat de numeroase exemple. Convertirea pe un drum al Damascului generează Credința cea mai dîrză. Astfel, cei care au persecutat Europa sub chipul lui Saul au devenit astăzi Apostolii săi. Desigur, acest aport intelectual nou nu este decît un afluent al unui fluviu, în vreme ce conștientizarea europeană necesită o confluență de intelectuali veniți din toate zările. Ea necesită de asemenea un elan care, ridi-cîndu-i deasupra carierei sau a profesiunii lor pe membrii intelighenției, să-i auto-instituie ca intelectuali. Atunci se va
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a interferențelor cu alte culturi e binevenită. Fiindcă, o știm de la N. Iorga, "civilizația umană nu e un mare fluviu unic, ieșit din munții cei mai înalți din izvoarele cele mai adânci, ci cursul ei duce apele vii ale tuturor afluenților care aduc cu ei fiecare un mister de vitalitate fără de care fluviul s-ar pierde în mlaștini"1. Omenirea e un ansamblu în care toate vocile contează, deși nu se poate obține nicicând armonia deplină. Ea cuprinde în expresia aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spațiu. Vom urmări prin această activitate ca toți elevii să știe care sunt apele curgătoare; să înțeleagă ce este albia unui râu; ce este o confluență și să arate și să denumească pe macheta lor ceea ce au realizat (izvor, râu, afluent, confluență, albie). Corelarea cunoștințelor pentru aprofundarea acestora se va realiza în discuțiile pregătitoare care se va baza pe cunoștințele de la limba română și cunoașterea mediului. Vă prezentăm un tabel pentru integrarea interdisciplinară la disciplina Cunoașterea mediului - clasele I și a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
et al., 2009): • vena safenă accesorie anterioară a gambei (fig. 8); • vena safenă accesorie posterioară a gambei sau vena Leonardo (fig. 9); • vena safenă accesorie anterioară a coapsei; • vena safenă accesorie posterioară a coapsei sau vena Cruveilher, care are ca afluent vena Giacomini care face legătura între sistemul venei safene interne și externe. La nivelul crosei vena safenă internă primește următorii afluenți (Rutherford, 2005, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009): • vena circumflexă femurală laterală; • vena circumflexă femurală mediană; • vena pudendală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
9); • vena safenă accesorie anterioară a coapsei; • vena safenă accesorie posterioară a coapsei sau vena Cruveilher, care are ca afluent vena Giacomini care face legătura între sistemul venei safene interne și externe. La nivelul crosei vena safenă internă primește următorii afluenți (Rutherford, 2005, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009): • vena circumflexă femurală laterală; • vena circumflexă femurală mediană; • vena pudendală externă superficială. Vena safenă internă are un calibru de 3-5 mm la nivelul originii, ajungând la 4-7 mm la coapsă fiind
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de 2-3 cm care prin unire cu vena tibială anterioară formează o vena poplitee (fig. 6, fig. 7) care după unirea cu vena safenă externă poartă denumirea de o venă femurală superficială (fig. 4, fig .5). Aceasta primește mai mulți afluenți, cel mai important fiind vena femurală profundă ce drenează sângele de la musculatura posterioară coapsei, devenind astfel vena femurală comună. De la nivelul ligamentului inghinal aceasta poartă numele de venă iliacă externă. 1.1.1.3. SISTEMUL VENELOR PERFORANTE Cele două sisteme
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
profunzime și având culoarea albastră; varicele tronculare - diametrul venulei este peste 3 mm fiind situate la 0,7 mm profunzime; Varicele sistematizate apar ca niște cordoane subcutanate, proeminente, vizibile de la distanță care interesează trunchiul celor două safene și principalii lor afluenți, la care poate să apară o rețea varicoasă difuză mai mult sau mai puțin întinsă. Varicele sistemului safenei interne (safenei mari) se dezvoltă pe partea internă a membrului inferior, de la maleola internă până la regiunea inghinală. În regiunea inghinală, la locul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tibiale anterioare; venele tibiale posterioare; venele peroniere. Uneori este necesară examinarea completă a unui trunchi venos, de-a lungul întregului său traseu, mai ales pentru evaluarea confluențelor venoase. Sistemul venos superficial urmărește principalii colectori (vena safenă intenă și extenă) precum și afluenții acestora (Jeanneret et al., 1999). Un loc important îl reprezintă examinarea venelor perforante (Kulkarni et al., 2007). Examinarea venelor se realizează atât în mod static cât și dinamic. Explorarea statică implică vizualizarea prin ecografie bidimensională a trunchiului venos în stare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ambele membre inferioare, fiind esențial pentru stabilirea stadiului C (clinic) al clasificării CEAP. Am identificat și urmărit vena safenă mare, respectiv vena safenă mică, de la origine până la abușarea în sistemul profund, cu identificarea eventualelor modificărilor morfologice macroscopice (dilatații sacciforme, tortuoase), afluenți dilatați și poziția acestora, realizând astfel o primă cartografiere a sistemului venos superficial al membrelor inferioare. La palpare am urmărit existența edemelor, a gradului de golire și umplere a varicelor tronculare, consistența tegumentelor suprajacente dilatațiilor venoase, orificiile venelor perforante dilatate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evidențiabilă. Evaluarea posibilelor surse de reflux sau punctele proximale de insuficiență a inclus incompetența joncțiunii safenofemurale, a venelor de la nivelul abdomenului inferior și a pelvisului, de la nivelul coapsei. Vena safenă mare a fost urmărită pe toată lungimea ei și a afluenților, până la nivelul gleznei. Această venă se află într-un compartiment fascial care poate fi identificat cu ușurință cu ultrasonografia B-mode, aspectul caracteristic fiind cunoscut sub denumirea de „ochi de safenă” (fig. 33). Pentru toate cazurile, măsurarea diametrului crosei venei safene
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al cupolei pleurale prezintă raporturi cu elementele vasculo-nervoase de la baza gâtului. Considerate dinapoi înainte acestea se dispun în trei planuri: a. Planul arterial - reprezentat de artera subclaviculară și ramurile sale colaterale; b. Planul venos - reprezentat de vena subclaviculară și de afluenții săi; c. Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent, ansa Vieussens și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
duce pe lumea cealaltă „cu alte însărcinări”. Nepoții gornistului (1953) sau Mitologizarea ilegalității Mecanism de bază al propagandei politice, tragerea istoriei la temele prezentului începe să fie utilizată în Nepoții gornistului. Personajul numit, cum altfel, Dorobanțu adună ca pe niște afluenți Războiul de independență 1877, Răscoala țăranilor 1907, Războiul mondial 1917 și varsă totul în grevele muncitorești conduse de comuniști în anii ’30, pregătind momentul 23 August 1944. Gornistul de pe redută, care nu dă înapoi în fața turcilor, e un protocomunist. Țăranul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se plasează mai mult în sud, în zona satelor Slobozia și Curmătura făcând parte din marele trup de pădure ce se întinde de la Repedea (Iași) - Bârnova - Grajduri - Mogoșești (Iași) - Mădârjac - Sinești - Ghidean - Roman; 6. prezența unor râuri (Frumoasa la nord, afluent al Nicolinei și Poiana Lungă la sud afluent al Dobrovățului) și iazuri respectiv două mari acumulări de ape, iazul Zanea (14,5,ha) aparținând de primăria Ciurea și heleșteul de iernare Ciurbești - Ciurea (5 ha) aflat în proprietatea S.C.Pescaris
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
satelor Slobozia și Curmătura făcând parte din marele trup de pădure ce se întinde de la Repedea (Iași) - Bârnova - Grajduri - Mogoșești (Iași) - Mădârjac - Sinești - Ghidean - Roman; 6. prezența unor râuri (Frumoasa la nord, afluent al Nicolinei și Poiana Lungă la sud afluent al Dobrovățului) și iazuri respectiv două mari acumulări de ape, iazul Zanea (14,5,ha) aparținând de primăria Ciurea și heleșteul de iernare Ciurbești - Ciurea (5 ha) aflat în proprietatea S.C.Pescaris S.A., Ferma Ciurea, care prin peisajele proprii exercită
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
Sibiu este de 45 km. Suprafața comunei este de 43,3 kmp. Drumul de acces este DJ Miercurea Sibiului Ludoș , derivat din DN1 Sebeș-Alba. Comuna se află într-o zonă de podiș deluros, în depresiunea Miercurea, drenată de râul Secaș, afluent al Sebeșului. Culmile dealurilor din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o constituie alimentarea pluvio nivală, cu mari variații de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova (sector din cursul inferior). În partea de sud a județului se află
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova (sector din cursul inferior). În partea de sud a județului se află afluenții Bârladului. Iazurile au o mare răspândire, mai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova (sector din cursul inferior). În partea de sud a județului se află afluenții Bârladului. Iazurile au o mare răspândire, mai ales în partea de nord-est a județului, adică în Câmpia Moldovei, imprimind o notă specifică peisajului. La acestea se adaugă bălțile din lunca Prutului, a Siretului și, mai ales, a Jijiei. Regimul apelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]