6,858 matches
-
grabă afurisind, scuipând în sân și bătând cruci mărunte. O matahală de femeie, concubina starostelui, probabil, într-un costum de catifea vișinie ce-i lăsa goale pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase și unsuroase, mai multe șiruri de dinți mici și ascuțiți de știucă. Avea părul pudrat cu făină de orez trecută prin sită de borangic, pomeții sulemeniți
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
tinere - elasticitatea lui, rotunzimilecalde, finețea și luminozitatea epidermei - este realizarea formală și structurală cea mai desăvârșită a materiei vii, este miracolul suprem înfăptuit de natură după miliarde de dibuiri și încercări neizbutite, este termenul ultim al evoluției cosmice. 9. Feminitatea agita molem 1. Ființa neutră, improblematică, inofensivă, fata mică de zece ani, în unghiuri drepte ori ascuțite, cu două bețe în loc de picioare, dizgrațioasă la figură, devine adesea la cincisprezece ani izvor de seducții roind din formele rotunzite, din reliefurile ce se
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
convingerile greșite, spre a inocula ideea adevărată. Dar vine în curând o vreme când începi să simți masiva realitate a inerției omenești, acea alcătuire din deprinderi, prejudecăți și, mai ales, instincte, sentimente, pasiuni. Iar când în problemele de care suntem agitați vorbește partea aceasta afectivă, ideile noastre nu sunt decât expresia naturii noastre intime, iar argumentele cu care le susținem nu sunt decât justificarea cu orice preț a acestei naturi. În cazul acesta, o idee care nu corespunde deprinderilor și sentimentelor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
scurt, ca majoritatea fetelor -și văd și acum expresia de pe fața lui Seymour când m-a auzit râzând mânzește sau mai curând armăsăricește. (Cum pot evita să explic acest tip de adâncă analiză? Am depășit oare granițele? Trebuie să-mi agit nuiaua?) Gata! Lui Seymour îi plăceau sporturile și jocurile, atât de interior, cât și de exterior, și era, de obicei, spectaculos de bun sau spectaculos de prost la ele, și niciodată între aceste două extreme. Acum vreo doi ani, sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nouă pacoste trimisă În lume de cel proclet, Încât nu s-ar fi sfiit să tragă o fugă pe la sora sa Fedosia pripășită la oraș, spărgând cutia În bucăți; un gând Însă nu-i dădea pace. Printre circarii ce se agitau acolo, Îl văzu În treacăt și pe blajinul mitropolit Amvrosie, care se stinsese cu mult timp Înainte de război și care juca acum, alături de Condrat și preceptor, rolul de dulgher, cărând pe spate o scândură stropită cu var pe acoperiș. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să ierneze În sat, stând cocârjate, cu ciocul Înfundat sub pene, pe acoperișurile ninse ale caselor, hrănindu-se cu fumul ce ieșea din hornuri și cu dangătul Însângerat al clopotelor. Privindu-le, pe oameni Îi apuca disperarea. Bătrânii le amenințau agitându-și cârjele În aer. Unii chiar se Înarmaseră cu prăjini lungi, pe care le agitau pe ulițele satului, fălindu-se că vor dărâma rând pe rând toate cuiburile. Dar teama de incendii Îi făcea să dea Îndărăt. Din moși-strămoși se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
caselor, hrănindu-se cu fumul ce ieșea din hornuri și cu dangătul Însângerat al clopotelor. Privindu-le, pe oameni Îi apuca disperarea. Bătrânii le amenințau agitându-și cârjele În aer. Unii chiar se Înarmaseră cu prăjini lungi, pe care le agitau pe ulițele satului, fălindu-se că vor dărâma rând pe rând toate cuiburile. Dar teama de incendii Îi făcea să dea Îndărăt. Din moși-strămoși se știa că de cuibul de barză nu ai voie să te atingi, altfel Îți ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sinuciderea ar fi posibilă, rând pe rând ne-am sinucide toți și am scăpa astfel de balamuc. Autoritățile și opinia publică, Într-un cuvânt, toți știu asta, dar când văd că ai ajuns la capătul răbdării, te lasă să te agiți ca oul În găleată. Până la urmă, realizezi că nu ai nici o șansă să-ți pui capăt zilelor și te lași păgubaș. După un timp Însă, Îți pierzi din nou răbdarea și iei totul de la capăt. - E destul de complicat, murmură Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ca o un carusel multicolor o singură idee: că Întreaga lume și-a pierdut credința și că nimeni nu mai crede În Dumnezeu. Caruselul se Învârtea din ce În ce mai repede, antrenând În mișcarea lui Întreaga omenire, cu cățel și cu purcel. Oamenii agitau din mâni, strigau după ajutor, unii căutau să se desprindă de scaunele În care se așezase trupul lor bicisnic, dar din pricina vitezei și a necredinței lor, sufletul le devenise atât de greu, Încât erau ca niște bucăți de plumb inerte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
clopote sunau din ce În ce mai dogit, gata-gata să-și reverse Întregul conținut peste cuibul ascuns În lanul văratic. Mașa se pregătea totuși să primească În cuibul ei zglobiu toate cele trei țevi umflate În extaz și toate cele șase clopote care se agitau În aer; puiul golaș și auriu Își căscă din ce În ce mai nerăbdător ciocul său arămiu spre ele, Își pregăti gușa uriașă ca să Înghită Întreg conținutul revărsat de acea uriașă pasăre-tată; paiele și ierburile și penele din cuib se umeziseră din nou, cochiliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Întâi babulea, apoi mama ei, Fevronia, și, În sfârșit, Mașa, lipăind cu picioarele goale prin casă, Înainte de a se duce spre toaleta așezată tocmai hăt, În fundul curții. De fiecare dată, după o astfel de pățanie, babulea Îl fugărea În jurul casei agitând bastonul ridicat În aer, iar biata sa consoartă se punea pe plâns. Mașa se spăla pe mâini și tăcea chitic, ca și cum n-ar fi pățit nimic; se răzbuna abia seara, când tatăl ei cădea frânt de oboseală, adormind o dată cu găinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lor În două: acesta era semnul că bărbatul era nemulțumit de blânda sa consoartă, arătând că Între el și ea se afla acum o graniță oarecum asemănătoare cu cea care despărțea satul lor de cel vecin. Intervenea atunci babulea și, agitând același baston În aer, Îi Împăca, bodogănind În legea ei:„Mâine-poimâine vei aduce câte un bou să tragă la plug pe fâșia ta arată?!“. Sau zicea, dojenindu-i pe amândoi: „Nu cumva aveți nevoie pentru a vă rezolva treburile voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În mintea ei copilărească, Îi separa pe cei buni de ce răi. Pe credincioși de necredincioși. Aici era raiul, dincolo iadul, plin de cazane de smoală, În jurul cărora roiau oameni În pufoaice și căciuli cu urechi, cu ochi arzând de foame, agitând linguroaie mari de lemn deasupra unor bliduri goale. Dincolo de fâșia de pământ arată și Împrejmuită cu un gard de sârmă, se Întindeau ogoarele fără haturi, dincolo erau colhozurile, foametea, tătucul Stalin, Siberia, deșertul Gobi, stepa, tătarii, picenegii și cumanii, dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
iar coasa ce foșnea prin iarbă nu se auzea nici ea, de parcă tăișul ei ar fi fost Învelit În cârpe. Sau ca și cum iarba pe care o coseau ar fi fost din câlți. La vremea secerișului, babulea Tatiana Începea să se agite. Strângea prin casă tot ce apuca și, la lăsarea serii, luând-o pe albia pârâului, se Îndrepta spre graniță, cărând o groază de pachete, atât de bine mascată cu iarbă și crengi de răchită, Încât de la depărtare ziceai că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și trebuia să călătorească pe scară. Îndepărtându-se, făceau semne de rămas-bun, fluturându-și tustrei șepcile pe fereastră: unchiul Pancratie, cu ochii săi veșnic uzi, Tigru și Eufrat, tunși la chelieși cu insignele de pionier la piept. Sofronia pe scară, agitând din mâini ca din niște snopi. Abia când locomotiva se punea În mișcare, profitând de fluierat, Pancratie Îngâna În loc de scuze: „Nici la noi nu umblă câinii cu colaci În coadă...“. Iar babulea, Îi răspundea: „La voi și gaura de la covrig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
execuție, urmând suplimentarea devizului pentru opținerea banilor necesari. Cufundat În studierea planului, Tony Pavone uită de Atena și de biletele cumpărate la circ. Se trezi la realitate numai atunci când, termină discuția cu șefii săi de echipă, văzând-o pe fată agitându-se. „Cer scuze... Niciodată nu poți avea liniște...” Anotimpul de iarnă debută cu rafale de vânt suflând din toate direcțiile, În vreme ce câțiva fulgi de zăpadă Îi avertiză mai mult ca sigur, capitala nu va fi scutită de o grea iarnă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
terminat, totuși, ce doriți?” Se făcu prezentările iar Tony Pavone nu se Înșelase. Primul era un mare propietar de terenuri undeva În nordul țării În timp ce secundul un anteprenor de lucrări. Evident, această vizită neașteptată o determină pe Atena să se agite, plimbându-se nervoasă, făcând calcule: dacă mai Întârziem puțin, va trebui să renunțăm la aperitivul propus. Se uită rugător la prietenul ei dar, acesta ridică din umeri vrând parcă să motiveze: „Ce pot face? Trebue să văd totuși ce vor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zilele următoare.Paharele golindu-se prea repede,ospătarul fu nevoit să pândească momentul când urma să primească poruncă de-a repeta de fiecare dată comanda. Însfârșit, Șeful Șantierului ceru nota de plată.Suficient de bine dispus, acesta făcu ochii mari, agitându-se. „Prietene, nu văd eu bine ori ai Încurcat borcanele.Șase sute lei pentru câteva păhărele de băutură? Imposibil, domnule.Pentru banii ăștia, eu muncesc o săptămână...! Spune te rog, ai găsit fraierii...? Totuși fi-i amabil, mai verifică nota de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de haosul general, uni clienți luaseră drept amintire două trei paltoane În plus...!! Câteva momente Atena privi fără grai garderopa goală, apoi izbucni În plâns exclamând. „Netrebnicii, au furat haina mea de blană...!” Îl apucă de mână pe Tony Pavone agitându-se. „Uite, nici paltonul tău nu mai este, să fugim după ei, poate-i mai prindem...!” Tony Pavone răspunse Încercând s-o liniștească. „Să mulțumim destinului,după cum vezi, deocamdată, mai suntem În viață...! Cât despre paltoane, nu te necăji. Mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
puțin curaj. „Nu te mai gândi la rele fata mea...Odată scăpați, nu ne mai caută prea curând, doamna aceea,aducătoare de moarte...!!” Dar Atena, se Încăpățâna cu Înverșunare mai ales drept urmare a unor zvonuri instigatoare făcute de alarmiști ce agitau spiritele, Înfricoșând mulțimea! „Ascultați la mine, fu de părere un sinistru agitator - balansarea scoarței pământului care a durat numai 17 secunde, a fost o mică glumă pe lângă ce are să urmeze...Însăși „Profeții Antichității”, au stabilit cu precizie acest cutremur de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cosciugul mortului: acesta se transformă imediat În...strigoi! După această priveghe, răposatul este așezat Într-un vehicul mobil - după posibilități financiare și, este plimbat În jurul străzilor din cartier cu bani aruncați la fiecare răspântie de drumuri În timp ce rudele mortului se agită zgomotos făcând paradă de isterie și leșinuri, contribuind În suficientă măsură și - BOCITOARELE - special plătite de unele familii bogate Încât, te pune pe gânduri un asemenea ridicol spectacol...! Ajuns la cimitir, tragic - comedia se repetă cu o intensitate fulminantă...! După
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe coșciug, Într-o isterie de strigăte și leșinuri Încât Întreaga asistență se cutremură, dându-le lacrimile. În această situație, te Întreb și mă Întreb: dacă noi toți suntem muritori și cunoaștem condiția existenței noastre planetare, nu trebue să ne agităm Însă trebue să privim viața ca un favor oferit de materia cosmică, profitând și Încercând să pătrundem cât mai adânc În morfologia atomică a corpului omenesc pentru a realiza prelungirea vieții, măcar o sută ori două de ani...! Vorbesc prostii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vă stau la dispoziție...” Tony Pavone Încă nu era restabilit după șocul suportat cu o zi În urmă. Sistemul său nervos nu mai lucra la Întreaga lui capacitate iar o voce interioară Îi zgândărea imaginația șoptindu-i: nu te mai agita. Orânduirea pământenilor săvârșită cu zeci de mii ani În urmă nu mai poate fi schimbată decât datorită unor fenomene provocate de Însăși evoluția planetei ori cu ajutorul unor criminali ce vor pune În mișcare, tot arsenalul de distrugere! Așa să fie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să adopt. Iar Înainte de plecare, după unele coli de hârtie volante și scrise În tipar, Întreaga asistență a Început să miorlăie În timp ce unele femei ridicau mâinile deasupra capului și privind la tavanul Încăperii, urlau besmetic În timp ce copii plângeau, țipau, se agitau Într-o totală isterie, nevrozându-ma și simțindu-mă stingher și, dacă nu-i promiteam acelui lucrător o vizită la familia lui, o rupeam la fugă...!!” Chiar așa...? Niciodată nu mi-am Închipuit...!” interveni Șeful Șantierului. „Stai să vezi, Încă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cauzate de cutremur Înainta Încet, cu reclamații, Într’o degringoladă totală. În aceste dificile condiții de lucru, grupul de șantiere din piața Matache Măcelaru, nu cunoștea odihna. Din zorii zilei până noaptea târziu tehnicienii constructori puteau fi vazuți la șantier agitându-se, parlamentând cu sinistrații iar uneori ridicând vocea la muncitorii care lucrau ilicit...! În dimineața unei astfel de tumultoase zile, Își făcu apariția un individ ce propulsa În jurul său repulsie, datorită staturii sale de atlet bine proporționat, cu față ciupită
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]