2,546 matches
-
din țesutul nervos, iar acidul behenic predomină în lipidele splenice. Acidul cerotic liber sau esterificat se găsește în ceara de albine și în sucul de pe lâna oilor. În lipidele din untul de vacă intră acizii caprilic și caprinic. Starea de agregare a acizilor grași saturați și punctele de topire sunt în funcție de lungimea catenei: primii trei acizi grași sunt lichizi, iar ceilalți solizi la temperatură ordinară; acizii grași superiori au punctele de topire mai mari decât cei inferiori. În catena acizilor grași
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
prezentate în tabelul 2.1. Înălțimea minimă admisibilă a coșului industrial se calculează cu ajutorul formulei, unde: S - un coeficient adimensional care ține seama de debitul și concentrația maxim admisă a fiecărui poluant; K - coeficient ce ține seama de starea de agregare a poluantului; K = 340 pentru gazele SO2 și NOx și K = 680 pentru cenușă; q - debitul instantaneu maxim de poluant emis la gura coșului industrial, kg/h; CM - concentrația maxim admisă de poluant la nivelul solului, mg/m3; se calculează
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cu reverberații asupra tuturor componentelor vieții comunitare europene. 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii Mondializarea vine cu noi moduri de gestionare a diversității pe mai multe axe: individual-comunitar (suntem foarte diverși ca indivizi, dar omogeni când societatea solicită forme de agregare spre aceleași valori), vechi-nou (activarea unor valori tradiționale, dar într-o nouă stilistică, eventual prin reinterpretare), local-internațional (prin activarea simultană atât a unor valori specifice mediului comunitar, dar și ale unora preluate din alte culturi, deseori distante fizic și spiritual
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și anorganici). 14.2.2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată de prostaciclina de origine endotelială. Prostanoizii vasodilatatori induc relaxare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină. Leucotrienele produc constricția căilor aeriene și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și în mecanismele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel încât fluxul sanguin să nu îndepărteze gradientul osmotic al zonei medulare. 24. Microanatomia nefronului Unitatea de bază structurală și funcțională a rinichiului este nefronul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
proximal, este denumit „contort” deoarece este răsucit. Fiecare tub distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de selecție, combinare și modificare a informației. g) Principiul intuiției constă în cunoașterea nemijlocită prin percepții directe(prin reprezentări) a realității. De exemplu, pentru studiul substanțelor chimice, prin organele senzoriale, elevul dobândește senzațiile respective, care reflectă însușirile fizice(stare de agregare, aspect, culoare, miros, solubilitate). La percepția completă a unui eșantion de substanță participă mai mulți analizatori: vizuali, olfactivi, tactili. Dacă elevul participă la o demonstrație experimentală folosește numai percepțiile vizuale și auditive(un om reține cam 30% din ce vede
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
bazându-se foarte mult pe aspectele concrete, practice, dar și de lucru în echipă, de comunicare organizațională. Pornind de la publicul-țintă, persoane adulte care lucrează și au o serie de obligații, avem de-a face cu chestiuni planificatoare-organizatorice, cum ar fi: - agregarea sau modularizarea seminariilor; - negocierea cu colaboratorii, cu lectori/profesioniști asociați care să susțină cursul; - procurarea materialelor de lucru; - gradul de diferențiere a unei oferte; - tipurile de activități; - modalitățile de publicitate (Sava și Ungureanu, 2005). Planificarea seminariilor - presupune pregătirea activităților, respectiv
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazându-se foarte mult pe aspectele concrete, practice, dar și de lucru în echipă, de comunicare organizațională. Pornind de la publicul-țintă, persoane adulte care lucrează și au o serie de obligații, avem de-a face cu chestiuni planificatoare-organizatorice, cum ar fi: - agregarea sau modularizarea seminariilor; - negocierea cu colaboratorii, cu lectori/profesioniști asociați care să susțină cursul; - procurarea materialelor de lucru; - gradul de diferențiere a unei oferte; - tipurile de activități; - modalitățile de publicitate (Sava și Ungureanu, 2005). Planificarea seminariilor - presupune pregătirea activităților, respectiv
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al unui raport contractual Între guvernați și guvernanți. Acestea sunt asociate cu deciziile de politici publice luate la nivelul unor instituții reprezentante ale statului român, ca fiind justificate exclusiv prin performanța pe care o prezintă pentru constituenții acestor instituții. Problema agregării unei acțiuni colective formate la acest nivel constă În capacitatea de a regla caracteristicile relației dintre ceea ce produce administrația și structurile acesteia, astfel Încât orice demers să poată fi cât mai ușor asociat cu expresia unei voințe politice corespunzătoare. În această
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
caracteristicile relației dintre ceea ce produce administrația și structurile acesteia, astfel Încât orice demers să poată fi cât mai ușor asociat cu expresia unei voințe politice corespunzătoare. În această perspectivă, politicile publice nu sunt exclusiv apanajul administrației publice, ci sunt considerate rezultatul agregării unei acțiuni colective, indiferent dacă aceasta ia sau nu forma unei inițiative a administrației publice. Asocierea unei abordări de politici publice cu inițiativele administrației publice este determinată, din acest punct de vedere, doar de efortul de a face cât mai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unite de o legătură necesară. Cele două concluzii ce ar decurge de aici ar fi: una excesiv de optimistă, cu privire la capacitatea instituțiilor guvernamentale de a Îmbunătăți viața cetățenilor (prin satisfacerea preferințelor acestora), și una excesiv de pesimistă, cu privire la capacitatea altor forme de agregare a acțiunii colective (În afara formei guvernamentale), cu scopul de a atinge rezultate cel puțin similare. Însă o privire mai atentă asupra definiției politicilor publice ne permite să distingem trei nivele diferite ale politicilor publice, În funcție de gradul În care au un
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
egal de decizie asupra mersului lucrurilor 1. O teorie democratică se justifică prin recunoașterea faptului că există bunuri ce Îi afectează pe toți membrii comunității mai degrabă similar decât diferențiat 2. Procesul politic specific democrației va consta, prin urmare, din agregarea acțiunii colective a cetățenilor În vederea furnizării de bunuri și politici publice. Întrebarea fundamentală este cum poate fi realizată cu succes această acțiune colectivă. Un aspect esențial al problemei este că standardul de evaluare e dat de satisfacerea preferințelor cetățenilor. O
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
conceptul de rețele de politici 1. Prin urmare, Peterson propune ca deciziile europene să fie Împărțite În trei categorii și, În funcție de fiecare În parte, să apelăm la alte teorii deja existente, pentru a putea Înțelege respectivele procese. 1.3. Modelul agregării preferințelor și modelul transformării preferințelor Eberlein și Kerwer (2002) Împart Încercările de a teoretiza modul de guvernare european În două mari categorii: cele care consideră că procesul de luare a deciziei constă Într-o agregare a preferințelor și cele care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
respectivele procese. 1.3. Modelul agregării preferințelor și modelul transformării preferințelor Eberlein și Kerwer (2002) Împart Încercările de a teoretiza modul de guvernare european În două mari categorii: cele care consideră că procesul de luare a deciziei constă Într-o agregare a preferințelor și cele care consideră că avem de-a face cu o transformare a preferințelor. Teoriile de agregare a preferințelor se bazează pe imaginea procesului decizional european, aceea de sistem cu mai multe niveluri. În acest sistem, deciziile se
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
teoretiza modul de guvernare european În două mari categorii: cele care consideră că procesul de luare a deciziei constă Într-o agregare a preferințelor și cele care consideră că avem de-a face cu o transformare a preferințelor. Teoriile de agregare a preferințelor se bazează pe imaginea procesului decizional european, aceea de sistem cu mai multe niveluri. În acest sistem, deciziile se iau În urma agregării preferințelor manifestate la nivelul diverselor arene de decizie de la nivel național și supranațional. Aceste arene sunt
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și cele care consideră că avem de-a face cu o transformare a preferințelor. Teoriile de agregare a preferințelor se bazează pe imaginea procesului decizional european, aceea de sistem cu mai multe niveluri. În acest sistem, deciziile se iau În urma agregării preferințelor manifestate la nivelul diverselor arene de decizie de la nivel național și supranațional. Aceste arene sunt fie strâns cuplate (tight coupled systems), ceea ce implică faptul că arenele implicate au capacitatea de a se influența una pe cealaltă, fie slab cuplate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nivel național și supranațional. Aceste arene sunt fie strâns cuplate (tight coupled systems), ceea ce implică faptul că arenele implicate au capacitatea de a se influența una pe cealaltă, fie slab cuplate (loose coupled systems). Conform celor doi autori, teoriile de agregare a preferințelor au un succes mai mare la identificarea problemelor decât la explicarea modului În care acestea sunt rezolvate. Transformarea preferințelor nu se face prin coerciție, ci prin schimb de informații și negocieri Între actori. Conform teoriilor de transformare a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
legături Între actorii din rețelele compuse din relații de schimb (Emerson, 1962). Emerson a adus două critici la adresa cadrului teoretic propus de Homans: a) prima consideră că Homans nu prezintă o concepție reală cu privire la societate, excepție făcând definirea acesteia drept agregarea comportamentului individual; b) a doua constă În faptul că Homans trata drept „dat” contextul social În care erau poziționați actorii sociali. Măsurătorile de tip sociologic realizate la nivelul structurii sunt integrabile conceptului de variabilă structurală. Accentul pus pe relații, pe
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
19583. Singura care a intrat în vigoare este Convenția din 15.VI.1955 asupra legii aplicabile vânzărilor cu caracter internațional de obiecte mobiliare corporale 4 (1.IX.1964), dar nu a cunoscut o primire pe măsura așteptărilor, refuzându-i-se agregarea cu dreptul substanțial uniform al vânzării internaționale de mărfuri realizat prin cele două legi uniforme purtate de cele două convenții de la Haga din 1.VII.1964, intrate în vigoare la 18.VIII.1972 (Convenția privind Legea uniformă asupra vânzării internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Unii au fost preocupați de faptul că includerea în titlu a termenului "internațională" ar putea conduce la o aplicare restrictivă a Convenției, dar s-a căzut de acord că "termenul internațională nu ar trebui să primească interpretare restrictivă"10. Ideea agregării Convenției de la Haga cu CVIM, a paralelismului cu aceasta în scopul de a facilita astfel însușirea 11 și aplicarea celor două instrumente nu se confirmă pentru art.1 al Convenției, destul de diferit de art.1.1. CVIM, situație explicabilă câtă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Niger. 5 Au ratificat dintre semnatari Anglia, Belgia, Germania, Italia, Israel (numai LUVI), Olanda, San Marino și a aderat Gambia în 1974. 6 Nu mai puțin, art. 4 al celor două Convenții din 01.VII.1964 ia în considerare și agregarea riguroasă a dreptului uniform substanțial cu dreptul conflictual unificat, oferind statelor care devin părți posibilitatea unei declarații prin notificare adresată depozitarului că ele nu vor aplica legile uniforme în cazurile vizate de convențiile de unificare a dreptului conflictual al vânzării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o serie de alte probleme pe care le implică, de exemplu: a) ignorarea discontinuității schimbării; b) orientarea atenției către identificarea unui proces principal de schimbare, și nu către schimbări fragmentare, variate, diverse și pe nivele multiple, care de fapt prin agregare și abstractizare dau imaginea generală; c) încearcarea eronată de a elabora concluzii despre dinamica sistemelor pe baza unor analize sincronice, deoarece o anumită configurație a unui sistem nu spune neapărat ceva despre modul în care se va dezvolta acesta ș.a.
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ce urmează intră sub această umbrelă, fiind bazate în general pe date culese prin interviu; totuși, acolo unde a fost posibil ele au fost asociate și cu rezultate obținute prin cercetări la nivel național (BCC-2005) sau local (CSDS-2007-05). Scopul acestor agregări este de a întregi imaginea obținută prin metodă calitativă cu elemente cantitative, reprezentative. Așa cum am constatat în Capitolului 4, studiile și teoriile românești arată că ortodoxia, cultura populară (folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]