122,471 matches
-
20 iulie 1987) și -22,9°C (28 decembrie 1996) la stația Cotnari, 38,2°C (iulie 1992) și -33°C (ianuarie 1986) la stația Pașcani. Bruma și înghețul sunt fenomene meteorologice negative care în unii ani aduc pagube însemnate agriculturii. De obicei, primul îngheț se produce în preajma zilei de 15 octombrie, iar cel mai târziu, după 15 aprilie, existând ani în care acest fenomen se produce cu o lună mai devreme sau mai târziu față de data medie. Numărul mediu al
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură, culturi pomi viticole, până la pășuni și fânețe naturale. II. Caracterizarea geografică a populației 1. Contextul emigrării și stabilirii rușilorlipoveni în România și în localitățile supuse studiului Comunitatea reprezintă o formă complexă de organizare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
că mulți absolvenți ai unor instituții de învățământ superior s-au stabilit în localitățile în care au primit post, conform sistemului de repartizare practicat până în 1990. Altă explicație ar putea fi migrația sezonieră pentru muncă în domeniul construcțiilor și al agriculturii. O parte din cei care au lucrat o perioadă mai lungă în același loc și-au întemeiat familii și s-au stabilit în acele părți. 1.3. Scurt istoric al așezărilor și contextul stabilirii rușilor-lipoveni în județul Iași Orașul Târgu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa în agricultură, în vreme ce 58% practica diferite meserii și activități comerciale. Documentele vremii consemnează că la 1855 circa 50 de familii refugiate din Rusia s-au stabilit în orașul Tg.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa în agricultură, în vreme ce 58% practica diferite meserii și activități comerciale. Documentele vremii consemnează că la 1855 circa 50 de familii refugiate din Rusia s-au stabilit în orașul Tg. Frumos. Stabilirea acestora în această zonă a fost facilitată de poziția geografică favorabilă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
meserii și activități comerciale. Documentele vremii consemnează că la 1855 circa 50 de familii refugiate din Rusia s-au stabilit în orașul Tg. Frumos. Stabilirea acestora în această zonă a fost facilitată de poziția geografică favorabilă, condițiile prielnice pentru practicarea agriculturii și de scutirile de taxe acordate populațiilor care se stabileau în lunca Bahluiețului ĂTârgul nou). Într-o statistică oficială din 1865, pe teritoriul orașului Tg.Frumos au fost înregistrați 533 rușilipoveni, iar după episcopul Malchisedek, 756. Ocupația de bază era
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la sfârșitul secolului XIX, din localitățile Manolea, Tg.Frumos, Brătești și Climăuți. Rolul cel mai important în așezarea lor aici l-a avut pământul, fertilitatea și potențialul său productiv, și în prezent cea mai mare parte a populației activând în agricultură (legumicultură și culturi de câmp). În jurul anului 1900 au construit o biserică din lemn cu hramul “Sf. Nicolae”. În ianuarie 1994 aceasta a ars complet, împreună cu icoane și cărți vechi de sute de ani. A fost reconstruită între anii 1998-2002
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
tânără și superior calificată și creșterea ratei șomajului (mai ales în mediul urban). Aceste transfomări majore la nivelul național au afectat într-o măsură mai mică comunitățile de rușilipoveni unde, prin tradiție, cea mai mare parte a populației activează în agricultură, în asociații familiale, iar rata șomajului este redusă. Astfel, la Târgu Frumos și la Brătești, populația ocupată are valori mult mai mari față de media națională (58,98% la Tg.Frumos, 57% la Brătești, față de 43% media națională). Sub această medie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a populației active și a celei ocupate în cadrul comunităților rusolipovenești se datorează atât numărului mare de persoane din grupa adultă, cât și gradului ridicat de ocupare din sectorul agricol, aici intrând și un segment important de populație vârstnică. Implicarea în agricultură a unui număr important de persoane de peste 60 de ani se datorează atât tradiției ocupaționale cât și faptului că multe persoane, nefiind implicate pe parcursul întregii activități într-o structură economică de stat (C.A.P, I.A.S. etc.), nu beneficiază
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
feroviar). În mediul rural întreprinzătorii privați desfășoară activități exclusiv în comerț. În general sunt afaceri de familie în gestionarea cărora se implică ambii parteneri. În cadrul comunităților ruso-lipovenești, categoriile “lucrător pe cont propriu” și “lucrător familial nerenumerat” sunt strâns legate de agricultură, iar diferențele care apar între cele două grupe se datorează faptului că într-o gospodărie agricolă proprie, în general, capul familiei este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalți membri care lucrează în aceeași gospodărie sunt lucrători familiali neremunerați. Ipatiov
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
diferite forme de învățământ. 79,14 8,83 12,03 sector primar sector secundar sector terțiar 81,85 5,96 12,19 sector primar sector secundar sector terțiar Cu excepția Municipiului Iași, în toate localitățile supuse studiului predomină populația ocupată în agricultură, evidențiindu-se valorile procentuale foarte mari din localitățile Brătești (92,74%), Focuri (88,05%) și Tg. Frumos (81,85%). Activitățile din sectorul secundar nu au atras un număr mare de persoane decât în orașul Iași Ă24,89% din populația ocupată
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
100 Români 11461 Maghiari 3 Germani 1 Rromi 917 EvreiMoldoveni 32 Rușilipoveni 1159 Barem de corectare Total 100p. I. 1. c 5p. 2. a 5p. 3. b 5p. 4. a 5p. II. 1. creștin - ortodoxă 5p. 2. mortalitate 5p. 3. agricultura 5p. 4. mijlocii 5p III. - bărbatii practică meserii cu grad mai mare de risc de accident 15p - fumatul, alcoolul IV. se acordă punctaj maxim pentru definirea termenilor geografici 20p. V. 15p. Anul Naționalitați 2002 Nr. % Total 13573 100 Români 11461
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
este dominat de numărul mare de sere și solarii, fapt care individualizează aceste localități în cadrul celor din zonă. La Tg. Frumos din ce în ce mai multe asociații familiale agricole își pun la dispoziție terenurile și experiența în cadrul asociației Ecoleg, orientată spre practicarea unei agriculturi ecologice. Creșterea nivelului de instruire a populației și ridicarea continuă a nivelului de trai au determinat în ultimii 20 de ani o orientare din ce în ce mai evidentă a populației spre domenii ocupaționale precum sănătate, învățământ, telecomunicații, finanțe, transporturi și admininistrație publică. Dacă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
reviste literare și de cultură; îngrijiri de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte (1970-1990, 1995 2002), în radio și televiziune (1990-2000), în învățământ (profesor asociat al Universității „M. Kogălniceanu” - Iași, în anii 2002-2007). Preocupări temporare în agricultură, construcții etc. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (critică, eseu), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (proză), 1986; Poetică eminesciană (critică), 1989 - ediția a doua, revăzută și adăugită, 1999; Contemporanii noștri (interviuri), 2000; „...așa se scrie istoria
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
î.Hr.) a fost elev și admirator al lui Socrate, soldat, mercenar. Lucrările lui Xenofon sunt o sursă importantă pentru studiul istoriei și al filosofiei grecești. Considerat a fi cinic (Joel) preamărește, ca și cinicii, viața la țară și în natură, agricultura, călirea organismului și stăpânirea de sine, considerând mulțumirea de sine idealul suprem al vieții. Împărtășește cu cinicii disprețul față de știință. 6 Foamea de nemurire, care apare la Unamuno și în Despre sentimentul tragic al vieții, Editura Institutul European, Iași, 1995
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
este În regulă și nu mai are conexiune nici cu spiritul și nici cu trupul. Există În viitorul apropiat o problemă alimentară pe Pământ, adică o foamete majoră? Este este pericol? E bine ca oamenii să se Întoarcă Înapoi la agricultură? Nu există pericolul foametei majore, există pericolul ruperii omului de alimentația naturală, pentru că acum voi ați ajuns la un nivel tehnologic În care, prin mijloace genetice, puteți manipula fiecare sămânță, fiecare animal, fiecare aliment. Doar că acestea, obținute prin modificări
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
se va observa că a murit de otravă în cabinetul dumneavoastră, s-ar putea să nu mai fiți ministru. MINlSTRUL: Dar ce? Eu sînt ministrul comerțului, să dau socoteală pentru ce otravă există în pungile de cafea? Să răspundă ministrul agriculturii. Cafeaua e un produs agricol. Crește în pomi sau cam așa ceva. Să răspundă ministrul sănătății. Femeia asta era sănătoasă. Și hop, moare! Ia uite ce moartă e! Păi se poate? JENI: Dar dumneavoastră sînteți chiar ministrul sănătății. MINISTRUL: Eu? Greșești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
în față și nimeni n-o să observe că nu ești profesionistă. BUNICA: Da mai lăsați-mă cu televiziunea! S-o trimită ăștia la toate focurile și exploziile? Dacă-i așa, mai bine face facultatea de pompieri. GETA: Dar unde? La Agricultură sau la Sport, că la astea se pricepe toată lumea. SONIA (începe să reflecteze mai serios): La sport nu. Că nu pot să alerg. În școală m-a pus odată să alerg o sută de metri și am doborît toate gardurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cale de Întoarcere nu va mai fi. Ce vrei tu să faci cu scrisul ăsta În viață? — Vreau să fac Filologia și să intru la un ziar. — Vrei să te faci mâncător de rahat? Să minți oamenii cu realizările din agricultură? Să scrii despre ce condiții minunate de viață ne asigură partidul și despre cum muncesc cu entuziasm tovarășii? Asta vrei? Nu chiar, mă gândesc la presa culturală. — Și În presa culturală crezi că intră oricine? Trebuie mai Întâi să fii
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Birică venea la Buzău ca să-și facă aprovizionarea cu nestematele cireșe de Buzău, cu babic, cu prune de Pogoanele, cărnoase ca sânul de fecioară. Și anul ăsta ce o să poată el culege din pomii sterpi, rămași doar ca decor În agricultura fructiferă a acestui județ de tradiție? ... Avea el, ce-i drept, Parolică, niște rezerve, dar ai fi remarcat de la o poștă că cireșele nu sunt cireșe „inimă de porumbel“ de Buzău, și nici nu le putea Înlocui cu pește de la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-șefi, 2 directori și 4 inspectori, dintre care un inspector șef la direcția generală a finanțelor publice, un consilier al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, 5 funcționari ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, un inspector șef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, din care un comisar-șef) și au fost condamnați 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
săli de sport, drumuri care arata ca dupa bombardament, licitații în care totul e mai scump de 1000 de ori că în comerț etc. Deci așa cum acum un sector sanitar, eficient atunci, erau tehnici care proiectau, construiau și conduceau industria, agricultura. Peste ei erau politiciii, activiștii de partid care, cu ilustrele lor indicații, distrugeau tot, mințeau de îngheța apă, furau, curveau. Acești experți, tehnicii, ca și politicii, sunt și azi și de aceea lucrurile merg cum merg. Un proverb spune: DACĂ
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
partid, trădători, mântuitori sau oportuniști care acum ne fură banii și cer „jus prime noctis”, fetelor noastre. Ai fost membră de partid, draga mea, tu ce ești? EA: Eu sunt o amarata, nu vezi? Față e în Canada, bărbati-miu face agricultură taxele mă cocoșează, și tu îmi scoți pe nas că sunt PCR-istă, deci criminală? Nici nu am știut de astă. Nu ne-a spus nimeni și la televizor nu ne dați. Și ce mă interesează pe mine, tu și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
capătul?\ Nu există vreo regulă”. La poalele munților Himalaya traiește tribul Hunzilor.Acești locuitori au un mod de viața simplă,bazată pe egalitate,cinste și troc.Copiii învată 4 limbi în școală.La căsătorie primesc teren agricol.Se ocupă de agricultură și de păstorit.( In trecut au fost pirații drumurilor dintre munți).Populația cunoaște binefacerile moderne ale tehnicii,dar preferă să recurgă la metodele tradiționale.Alimentația este naturală. Nu sunt pușcării.Oamenii sunt fericiți. Speranța de viață este peste 100 de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
grele. De sărbători a petrecut minunat.Afacerile merg bine.Insă trebuie să-l schimbe pe prefect cu fiul unui om de afaceri.Țopa,actualul prefect e mai șnapan decât Ceapă,vechiul prefect.A fost format la școala marilor corupți din agricultură. Sidefiu,noul prefect îi va mânca din palmă. Ziua se prezenta splendid.Ajunse la destinație. Rezolvă până în ora 12 toate problemele. Politicienii locali îl asigurară de sprijin în operațiunea de schimbare a prefectului Țopa. Mai rămânea semnarea documentului la centru
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]