10,591 matches
-
clipe dragi ce doresc să le revăd, fire sfătoasă cu-albastru' în priviri, mă bucur s-o găsesc prin amintiri! Cobor în gânduri din alte timpuri, aburii amintirii trec spre apusuri și revăd printre florile din grădină pe bunica, o albină fără de tihnă. Dar nostalgia adie fără nicio vină, îmi revăd copilăria-adolescentină, rămâne-o dulce-duioasă amintire, ce-și găsește prin gânduri-nflorire. Timpul aleargă, sunt chiar bunică, un anotimp, ce nostalgia amplifică, nepoții sunt ghioceii din primăvară, primenirea lumii ,,repetabila povară
8 MARTIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376250_a_377579]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > RONDELUL GUVERNELOR CE MOR. Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Rondelul guvernelor ce mor. Guvernele ce vin și mor Ne lasă goi, fără suspine Și spurcă stupul de albine Cu-otrava neputinței lor. Că nimeni nu e stătător Dar lor ca să le fie bine, Guvernele ce vin și mor Ne lasă goi, fără suspine. De cântărim averea lor Furată, prin jocuri meschine Le oferim cum se cuvine Tămâia, ca
RONDELUL GUVERNELOR CE MOR. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376272_a_377601]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ÎN PRISACĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ies albine harnice din florile darnice toate-adună cu mult spor din câmpul multicolor cel mai fin și bun nectar fiecare-un degetar vântul lin adie doar cer senin mărgăritar pentru mine pentru tine de la harnice albine dulce miere cine cere cu plăcere
ÎN PRISACĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379709_a_381038]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului ies albine harnice din florile darnice toate-adună cu mult spor din câmpul multicolor cel mai fin și bun nectar fiecare-un degetar vântul lin adie doar cer senin mărgăritar pentru mine pentru tine de la harnice albine dulce miere cine cere cu plăcere va primi pe săturate picuri galbene curate faguri grei primești de vrei dacă furi înțepături ace mii bâzâituri asta e! nouă ne place mierea s-adunăm în pace *** Referință Bibliografică: în prisacă / Ovidiu Oana
ÎN PRISACĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379709_a_381038]
-
creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi păngăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii apăsați, dar cu sensibilitatea șubrezită. ” Salcâmul: „Nu mai am sub aripă o îndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepăndu-mi florile mai ales cu un cot și cu o limbă tot mai ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
și doinim, Este limba strămoșească, Ce-o cântăm și o vorbim. Nu e limbă mai frumoasă, Nu e grai ca graiul meu Când în limba românescă Îl slăvesc pe Dumnezeu. Limba mea e-așa de dulce Parcă-i miere de albine! Dor îmi este-n limba mea, Când mă aflu-n țări străine. De-ar fi să ne șteargă neamul, Hotarele toate de-ar pieri, Limba nu o să dispară, Cât români în lume-or fi. Așadar, pe copii și pe nepoți
LIMBA NOASTRĂ N-O SĂ PIARĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374776_a_376105]
-
în Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015. CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă... Străjuiesc pe drumul lung... mii de-albăstrele... Din depărtări...aud ca-n vis... doar turturele... Un
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
fir de iarbă urcă-ncet o buburuză... Citește mai mult CÂMPIA...Căldura a-nghițit orice urmă de zgomotși greierele stă la umbră de troscot...Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-naltși... nu mi-e dor de al metropolei asfalt...În zbor de-albine... blând aerul vibrează...Cu galben spicul tabloul colorează...A adormit în soare câmpia-ntinsăși, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă...Străjuiesc pe drumul lung... mii de-albăstrele...Din depărtări...aud ca-n vis... doar turturele...Un stol de
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
a omenirii. Dacă ești slab, ești cumpărat pe nimic, iar clasa politică românească a vândut țara pe mărgele de plastic. Nimeni nu te poate umili în lumea asta fără minimul tău accept. Polidor SOMMER: Cu înțelepciune recunoașteți rolul miraculos al albinelor în alimentația planetei, precizând faptul că actualmente „unul din trei alimente pe care le avem pe masă se datorează contribuției albinelor“. Din păcate, lângă un stup „roditor“ se află, în această atmosferă multi-poluată, și un stup „uscat“... Ce s-a
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
nu te poate umili în lumea asta fără minimul tău accept. Polidor SOMMER: Cu înțelepciune recunoașteți rolul miraculos al albinelor în alimentația planetei, precizând faptul că actualmente „unul din trei alimente pe care le avem pe masă se datorează contribuției albinelor“. Din păcate, lângă un stup „roditor“ se află, în această atmosferă multi-poluată, și un stup „uscat“... Ce s-a întâmplat în toți acești ani distructivi cu forțele vitale ale naturii românești? Călin GEORGESCU: Extragerea resurselor naturale din țară după 1990
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
au pierdut peste 20 de miliarde de Euro în 25 de ani. Mai mult decât atât: drujbele vânzătorilor de țară au ciuntit și sufletul românesc. Sigur că ecosistemele terestre au suferit primele în România, ca peste tot în lume. Dacă albinele dispar, va dispărea însăși viața. Viața pe pământ nu este posibilă fără ele. Aceste mici insecte sunt o mare forță invizibilă, care polenizează 75% din plante, iar valoarea polenizării este estimată la 40 de miliarde de Euro / an la nivel
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
coc merele. Mi-a spus că-l cheamă Radin și adună mere pentru bunicul lui, Iancu, care e grav bolnav. Mi-a relatat și câteva frânturi din viața lui. Bunica băiatului știa să prepare oțet de mere cu miere de albine și mulți ani acest medicament i-a făcut bine bătrânului. Radian nu și-a cunoscut niciodată părinții. A fost crescut de bunicii din partea tatălui încă din primele zile de viață. Mama lui a plecat departe după ce i-a dat naștere
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
păsări ciudate zboară în raza lumii tăcută iubirea e-un flutur ce trăiește secunde! Ploua afară ,ninge în sufletul demult chinuit flori pe cărare,lumânări spre multe destine dintr-o genune ,dintr-un colb ascuns încolțit arhangheli de ceară vânează albine! Valul mării se sparge în priveliști sumare mizeria vieții se-mprăștie în coduri de bară un clopot mai bate ,liturghii legendare viruși războinici se plimba prin gară! La rand stau masonii cu pecetluirea vieții sub zgomot de arme ,zgomot trist
ZILELE DIN URMĂ(V) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375644_a_376973]
-
este plină de flori, care mai de care mai frumoase: petunii cu petale catifelate, regina nopții cu parfum delicat, trandafiri nobili și crăițe cochete, îmbrăcate în rochițe la fel de elegante ca și cele ale dansatoarelor spaniole. Dimineața și în amurg, harnicele albine culeg în coșulețe, nectar și polen pe care îl transportă la stupi. Pe lângă ele, pe corolele florilor se mai găsesc viespi cu acul înfricoșător, dar și fluturi, cavaleri șăgalnici, în căutare de dulceața iubirii... În după-amiaza aceasta(31.08.2011
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
vremea culesului de vie, ne bucuram ca de o mare sărbătoare. De fapt, era sărbătoarea Pământului care umpluse de rod butucii viei, sărbătoarea vieții. Aroma strugurilor copți plutea peste câmpie chemându-te ... Dar, înaintea oamenilor, de cum răsărea soarele, alergau hărnicuțe albinele, înfruptându-se din dulceața boabelor parfumate. Și era o mulțime de struguri ... Unii erau chihlimbarii, de parcă adunaseră tot auriul soarelui, alții erau negri ca murele, și mai erau albi și rose. Se aduna în ciurpenii strugurilor, dulceața câmpiei, căldura soarelui
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
cu liniștea din suflet ,încercam un pas în doi! Ne aminteam de tinerețe și de primul mic sărut de dulceața de pe câmpuri ,flori ce le puneam în păr mirosea atâta pace sufletu-mi era pierdut în odihnă care căra ,doar albine în flori de măr! Câtă dragoste încape într-o simplă poezie când secundele sunt versuri ,strofele ne sunt minute care urcă înspre ceruri,pură lumii frenezie apoi cad că o legendă ,pește suflete pierdute! Râul vieții curge alene pe sub soare
PAS ÎN DOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375779_a_377108]
-
albi. Adormi adânc, cu vise dulci despre miere, în sufletul lui de copil. Se trezi cam prea de dimineață pentru el, curios să vadă dacă bunicul se apucase de treaba cea mai însemnată a zilei, aceea de a fura năbădăioaselor albine mierea cea bună. De când sosise la bunici, i se mai dăduse când și când câte o lingură de miere, din cea veche, zaharisită, dar acum el aștepta să se îndulcească cât îi poftea sufletul din mierea cea proaspătă, înmiresmată de
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
de la centrifuga de scos mierea din faguri, bunicul pusese masca pe figură și se duse la primul stup, cel din capăt. Deschise stupul, dădu podișca de scânduri la o parte, suflă cu foșcăitoarea de fum de iască câteva rafale peste albinele încă amorțite de somn, și începu să scoată rame grele de faguri de miere, măturând în stup albinele așezate ciorchine pe faguri, neconvinse să cedeze așa de ușor bunăstarea lor din stup. Era agonisită cu atâta trudă, era munca lor
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
cel din capăt. Deschise stupul, dădu podișca de scânduri la o parte, suflă cu foșcăitoarea de fum de iască câteva rafale peste albinele încă amorțite de somn, și începu să scoată rame grele de faguri de miere, măturând în stup albinele așezate ciorchine pe faguri, neconvinse să cedeze așa de ușor bunăstarea lor din stup. Era agonisită cu atâta trudă, era munca lor de milioane de zboruri de-a lungul verii. Ramele furate de la albine, le aducea repede în casă, le
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
faguri de miere, măturând în stup albinele așezate ciorchine pe faguri, neconvinse să cedeze așa de ușor bunăstarea lor din stup. Era agonisită cu atâta trudă, era munca lor de milioane de zboruri de-a lungul verii. Ramele furate de la albine, le aducea repede în casă, le ascundea într-o roiniță, să nu le simtă toate albinele din afară. Așa, rând pe rând, stupii ai fost prădați de munca harnicelor albine, care vâjâiau nervoase prin curte și pe la cerdac. Dar bunicul
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
ușor bunăstarea lor din stup. Era agonisită cu atâta trudă, era munca lor de milioane de zboruri de-a lungul verii. Ramele furate de la albine, le aducea repede în casă, le ascundea într-o roiniță, să nu le simtă toate albinele din afară. Așa, rând pe rând, stupii ai fost prădați de munca harnicelor albine, care vâjâiau nervoase prin curte și pe la cerdac. Dar bunicul știa felul lor de a fi și nu se sinchisea prea tare de ele. Doar când
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
milioane de zboruri de-a lungul verii. Ramele furate de la albine, le aducea repede în casă, le ascundea într-o roiniță, să nu le simtă toate albinele din afară. Așa, rând pe rând, stupii ai fost prădați de munca harnicelor albine, care vâjâiau nervoase prin curte și pe la cerdac. Dar bunicul știa felul lor de a fi și nu se sinchisea prea tare de ele. Doar când vreo albină nervoasă din cale-afară îl înțepa, se oprea, scotea tacticos acul din piele
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
afară. Așa, rând pe rând, stupii ai fost prădați de munca harnicelor albine, care vâjâiau nervoase prin curte și pe la cerdac. Dar bunicul știa felul lor de a fi și nu se sinchisea prea tare de ele. Doar când vreo albină nervoasă din cale-afară îl înțepa, se oprea, scotea tacticos acul din piele, și-și continua munca lui migăloasă. Iată, câteva roinițe deja se umplură de rame cu faguri aurii, încărcate cu miere. Atunci, bunicul închise ușile și geamurile de la odaia
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
le întorcea pe partea cealaltă, și relua învârtitul manivelei de la centrifugă. Când ramele se ușurau de povara mierii, bunicul le punea în cutii, cu gândul să le ducă înapoi în stup, dar goale. Acest fapt nu prea era pe placul albinelor, care bâzâiau furioase peste tot. Stând așa multă vreme și admirând cum bunicul învârte ramele în centrifugă, Ionuț se gândi că și el ar fi în stare să învârtă manivela de la centrifugă. Bunicul se înduplecă de curiozitatea copilului, și-i
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
cârpe și lighean, să curețe mierea de pe jos. - Și ce facem cu mierea asta revărsată pe jos ? - Cum ce să facem? Strângem în lighean, apoi punem ceva apă peste miere, și punem ligheanul undeva la umbră, în livadă. Se descurcă albinele să recupereze mierea, rosti bunicul nu prea fericit. În sfârșit, trecură și de această întâmplare, terminară treburile cu scoaterea mierii, rânduiră cât mai bine toate lucrurile, și mulțumiră Domnului pentru recolta frumoasă de miere. Ionuț aștepta înfrigurat. Răbdarea lui, să
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]