7,965 matches
-
se simte suflul înnoitor adus de formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă atestările despre vampiri datorate fie unor medici
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din nor și alte povești (1914), Frunzulițe din război (I-II, 1918) ș.a. Dintre acestea, prima colecție reprezintă „cea mai de seamă culegere lirică bănățeană, care întrunește deopotrivă valoarea estetică a materialului cu exigența științifică a alcătuirii ei” (Ovidiu Bârlea), aprecieri ce pot fi extinse, în bună măsură, și asupra celorlalte. H. a lucrat ca un folclorist riguros, indicând principalele detalii tehnice ale culegerii: culegătorii și profesia acestora, localitățile cercetate, ba chiar și informatorii, vârsta, profesia și
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
de numeroase digresiuni teziste și de o neinspirată aglomerare de argumente împrumutate de la autori precum Max Nordau. Orașul amintirilor (1936) pare a fi o carte mai puțin obișnuită; filonul autobiografic și evocarea Iașului adolescenței nu sunt decât un pretext pentru alcătuirea unui „jurnal” al propriilor stări sufletești și, totodată, a unui variat „inventar” de lecturi, unde se întâlnesc, după o logică îndreptățită de structura însemnărilor, numele lui Ludwig Büchner, V.G. Korolenko, Alfred de Musset, Paul Verlaine, Jacques de Lacretelle, Charles Maurras
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
mai larg, pe care caută să-l deprindă cu frumusețile unei lumi vechi, dar nu apuse. Convins că disciplina clasică nu se reduce la dimensiunea ei științifică, ci implică în egală măsură valențe estetice, etice și formative, fiind esențială pentru alcătuirea unui spirit armonios, H. încearcă să remedieze ceea ce consideră a fi una dintre carențele culturii române și anume îndepărtarea ei de origini, de sursa de frumusețe și valori a latinității, importantă pentru afirmarea specificității naționale într-o zonă preponderent slavă
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
probleme, formulând supoziții judicioase și concluzii întemeiate. L. a desfășurat și o intensă activitate de editor. A îngrijit, singur sau în colaborare, ediții din scrierile lui Costache Conachi, Gh. Asachi, Alecu Russo, Victor Crăsescu, Al. Mateevici ș.a., a colaborat la alcătuirea unor manuale de literatură și a alcătuit antologia Poezia moldovenească modernă la începuturile ei (1770-1840) (1976). Din păcate, L. a teoretizat și a susținut, prin multe dintre lucrările lui, existența unui „popor moldovenesc”. SCRIERI: Gheorghe Asachi. Viața și opera, Chișinău
LEVIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287792_a_289121]
-
ale vremii și al poeților în viață (o sută cincizeci de nume), în care figurează I. Theo (Tudor Arghezi) printre simboliști și D. Anghel la independenți. Petru Vulcan propune, în 1899, critica operelor reprezentative ale secolului al XIX-lea și alcătuirea unor bibliografii. În cadrul acestui program se tipărește un studiu al lui A.D. Xenopol, Mișcarea literară de la 1822-1848, medalioane dedicate lui N. Nicoleanu, Al. Macedonski, V. A. Urechia. Cu toate acestea, critica literară e slab reprezentată. În R.p. apar traduceri din
REVISTA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
se schimbă, iar din comitetul de conducere al R.s. și s.r. fac parte Mărgărita Miller-Verghy, Hortensia Papadat- Bengescu, Aida Vrioni, Claudia Millian, Ticu Archip, Liviu Rebreanu, Ion P. Peretz, Ion Pillat, Adrian Maniu. Ulterior comitetul își va schimba periodic alcătuirea, cuprinzându-i și pe I.A. Bassarabescu, Nichifor Crainic, N. Crevedia, Radu Gyr, Agatha Grigorescu-Bacovia, Ion Minulelscu, C. Rădulescu- Motru. De la numărul 1/1931 Aida Vrioni devine directoare, iar de la numărul 11-12/1938 directoare-proprietară, în timp ce secretari de redacție sunt, pe
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
săptămânală pentru apărarea culturii românești”. Director: Mihail Sorbul. Articolul-program, Săgetătorul, nesemnat, afirmă că revista „se va ocupa numai de manifestările culturale românești, lăsând celorlalți misiunea să pregătească și să cultive generațiile cu tot ceea ce geniul creator universal împodobește și eternizează alcătuirea slabă și trecătoare a omului”. Rubricile obișnuite sunt „Viața culturală”, „Teatru”, „Cronica artistică”, „Comentarii”, „Impresii din Ardeal”, „Revista revistelor”. În numărul 7/1921 se publică, fără semnătura autorilor, un grupaj masiv de sonete, toate participând la un concurs finalizat în
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
în poezia românească până la Vasile Alecsandri (1979), cursul universitar Literatura română veche (1981) și Valori expresive în literatura română veche (I-II, 1976-1983), rezultat al unei perseverente preocupări de studiere a începuturilor culturii și literaturii române. R. a contribuit la alcătuirea capitolului Literatura istorică în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, inclus în primul volum al tratatului academic Istoria literaturii române. A îngrijit, dar mai cu seamă a prefațat ediții din scrierile lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Constantin Stamati
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
științifice ale organizării unei biblioteci. A promovat principiile apusene de lucru și a susținut o serie de idei durabile despre biblioteconomie, menite a elimina viziunea împământenita la noi despre biblioteci, considerate numai „depozite complete” de cărți. Lui i se datorează alcătuirea inventarelor model, a fisei internaționale, înființarea secției de foi volante, punerea la punct a periodicelor și constituirea catalogului pe materii. Contribuția să în organizarea bibliotecilor s-a manifestat, în primul rând, practic și abia după aceea prin prelegeri în cadrul Școlii
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
1943), conține balade antiotomane, haiducești și fantastice, care demonstrează, printre altele, rolul românilor timoceni în vehicularea cântecelor bătrânești, în transmiterea motivelor pe ambele maluri ale Dunării. Culegerea Cântece bătrânești și doine (1967) se impune atenției atât prin caracterul științific al alcătuirii, cât și prin bogatul capitol de balade (peste o sută de piese) fantastice, vitejești, păstorești, haiducești, de curte și familiale. Alături de baladele timocene, figurează și câteva cu largă circulație în Oltenia și în Moldova. O carte de basme prelucrate, Casa
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
de Ministri 36. Conform noilor prevederi, consiliul poate să adopte o legislație atunci când jumătate dintre membri, reprezentând 60% din populația Uniunii Europene, votează pentru ea. Aceasta le dă națiunilor mari - Germania, Marea Britanie, Franța și Italia - mai multă putere potențială În alcătuirea agendei legislative. Pe de altă parte, puterea Consiliului de Miniștri este oarecum redusă deoarece au fost cedate Comisiei puteri adiționale. Pentru națiunile mai mici, care favorizează o Uniune cu un caracter mai federal, constituția dă puteri sporite Comisiei Europene. Comisia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
baza sondajelor preelectorale este un exemplu elocvent. În SUA, în intervalul 1972-1984, deviația rezultatelor sondajelor preelectorale față de rezultatul urnelor a fost numai de 1,2% (apud Chelcea, 1993). Și la noi în țară, institutele specializate au realizat predicții electorale bune. Alcătuirea unui chestionar reușit, mai ales atunci când este vorba despre unul complex, este mai mult o chestiune de artă decât de știință, neexistând rețete și reguli precise. Bunul-simț și experiența de cercetare practică au sedimentat însă câteva condiții care sporesc probabilitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
corecta spunând că este vorba de Noe, și nu de Moise, întrucât le-ați îndreptat atenția în acest sens. 5. Un alt exercițiu la paralimbaj este intitulat recitarea alfabetului (reprezintă o adaptare după Joel și Lois Davitz); acest exercițiu presupune alcătuirea unei liste cu următoarele emoții: bucurie, supărare, furie, gelozie/suspiciune, frică, iubire, nervozitate, mândrie, satisfacție, simpatie. După alcătuirea listei se va alege un partener; acesta va închide ochii, și dumneavoastră va trebui să recitați șapte litere ale alfabetului (de la A
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sens. 5. Un alt exercițiu la paralimbaj este intitulat recitarea alfabetului (reprezintă o adaptare după Joel și Lois Davitz); acest exercițiu presupune alcătuirea unei liste cu următoarele emoții: bucurie, supărare, furie, gelozie/suspiciune, frică, iubire, nervozitate, mândrie, satisfacție, simpatie. După alcătuirea listei se va alege un partener; acesta va închide ochii, și dumneavoastră va trebui să recitați șapte litere ale alfabetului (de la A la G) folosind factorii paralingvistici (volumul vocii, viteza, pauzele etc.) pentru a transmite aceste emoții. Paralimbajul va ajuta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Câteodată, oamenii pot descoperi că posedă caracteristici și abilități unice, că au avut parte de experiențe care, chiar dacă la o primă vedere nu păreau să se potrivească cu tema aleasă, vor putea dezvolta motivațional audiența. Pentru a ușura activitatea de alcătuire a acestui inventar personal, putem dezvolta activități de brainstorming individual (vezi capitolul despre comunicarea intrapersonală și cel despre metode). În al patrulea rând, trebuie să purcedem la o analiză a audienței. Trebuie să cunoaștem, înainte de toate, ceva despre publicul căruia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acceptă: - idei; - comportamente; - sentimente; • respinge: - idei; - comportamente; - sentimente. C. Răspunsul elevului/studentului: • răspunde profesorului: - predictibil; - nepredictibil; • răspunde altcuiva. D. Elevul/studentul inițiază comunicarea: • inițiază comunicarea cu profesorul; • inițiază comunicarea cu alt elev/student. E. Altele: • tăcere; • confuzie. Pasul următor desemnează alcătuirea unei matrice care să conțină o interacțiune a categoriilor de mai sus; spre exemplu: „Profesorul respinge ideile elevului/studentului” și „elevul inițiază o conversație cu profesorul”. Acest inventar poate fi extins (spre exemplu, se poate face desemnarea multiplelor roluri identificate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei atare perspective, vom observa că sursele conflictelor acționează ca un criteriu extrem de nuanțat, de complex, dar semnificativ pentru alcătuirea unor tipologii ale conflictelor. Spunem că avem de-a face cu un criteriu complex deoarece, câteodată, unele dintre surse acționează și într-un mod secvențial, dar putem observa cu ușurință și o mulțime de intersecții ale acestor surse în interiorul unui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu dinamica termenului performanță (asupra încercării de definire a noțiunii de echipă educațională vom reveni). Importantă în acest moment și din această perspectivă devine astfel definirea grupului propriu-zis în elementele care îl caracterizează și pot reprezenta linii de forță în alcătuirea unor astfel de echipe; în lumina acestui considerent, vom dezvolta caracteristici specifice lui (spre exemplu, competiția și colaborarea), segmentele constitutive (normele, rolurileetc.). De asemenea, considerăm util de semnalat distincția pe care o facem - în aceste rânduri- între ceea ce reprezintă o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rotații diverse (introducerea unei stări de entropie în grup, de dezarmonie prin inabilitarea unor persoane pentru rolurile pe care le dețin; ulterior, persoanele își cristalizează dimensiunea rolului, grupul se stabilizează și se profesionalizează); - constituirea unor criterii specifice grupului respectiv (la alcătuirea cărora să participe toți membrii grupului) de evaluare a membrilor; aceste criterii vor conține diferențierile de status și de abilitate. 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice tc "10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice " În ceea ce privește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
toți cei cu litera B etc. -, iar după o pauză, după criteriul cifră: A1, B1..., A2, B2... etc., numărul de combinații în formarea echipelor fiind multiplu); avantajul principal al brainstorming-ului pe grupuri mari presupune reîmprospătarea implicării elevilor/studenților prin alcătuirea unor noi echipe când subiectul pare că a fost epuizat în activitatea cu vechea echipă. În continuarea sesiunii de brainstorming urmează o „perioadă de incubare”, de reflecție, evaluarea și selecția ideilor sau soluțiilor propuse realizându-se într-o a doua
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a oferi explicații ale fenomenului în cauză. Un alt aspect important al modului sub care trebuie privite întrebările în cadrul anchetei este acela că nu există răspunsuri „bune” sau „rele”. Ancheta poate fi dezvoltată individual, desfășurându-se mai degrabă prin alcătuirea de către cursant a unui ghid al diferitelor elemente controversate ori confuze pentru propria înțelegere (ceea ce în cadrul anchetei se va transforma într-un ghid de învățare), dar și colectiv (în dublu sens: ori mai mulți cursanți lucrează împreună, ca în cazul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
patru, fiecare elev/student va trebui să le împărtășească celorlalți experiența sa, în sensul dificultății alegerii grupului, al mesajelor nonverbale emise sau recepționate privind admiterea în grup sau rejectarea din acesta. Într-o etapă ulterioară, clasa reunită va discuta pentru alcătuirea unei liste de comportamente prin care se comunică altora acceptarea sau respingerea din grup, o listă de sentimente privind atât admiterea lor în grup, cât și respingerea din grup; elevii/studenții vor fi încurajați să construiască un comportament suportiv de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spre bătrînețe, bătrînețea și pacea finală; această schemă, propusă de Pizzolato, are avantajul de a depăși contradicția, despre care vom vorbi imediat, dintre partea autobiografică și cea exegetică). în ansamblu, opera pare scrisă cam dezordonat, pentru că exigențele lui Augustin, în ceea ce privește alcătuirea povestirii, nu corespundeau cu ale noastre, și noi am fi vrut să citim mai mult în legătură cu anumite subiecte (el însuși recunoaște adesea că a omis cîte ceva); este, poate, mai lungă decît ar fi fost nevoie secțiunea dedicată adolescenței (trei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ortodocși” (555). Acest episod a marcat încheierea controverselor origeniste. în ce privește conciliul de la Constantinopol, acesta a avut ca rezultat principal condamnarea celor Trei Capitole printr-o formulă cristologică prin care era oficializat neocalcedonismul; în ea se proclama în Cristos „unirea potrivit cu alcătuirea sau potrivit cu ipostasul” și se afirma că Isus crucificat în carne „este Dumnezeu adevărat și Domn al slavei”. Forme ale producției literare Producția literară teologico-dogmatică din această perioadă este în mare parte polemică. Pe de o parte, sînt combătute doctrine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]