6,796 matches
-
din 19 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În zilele ce urmară, Hamid așteptă în zadar nelipsitul S.O.S din partea Patriciei. Începu să se dea de ceasul morții, perpelindu-se ca pe jar, mai ales nopțile, când somnul alungat de ambiția lui nestăvilită, nu se lipea de el, cu nici un chip. Calmul și siguranța de sine, pe care reușise să le obțină în urma prieteniei cu Patty, se evaporau încet, dar sigur din sufletul lui, iar frustrarea și nervozitatea se instalau tot
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 12) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375656_a_376985]
-
să le camunfleze sub un metalimbaj ceva mai abstract, dar nu imposibil de descifrat. Poezia sa mustește de simboluri ambigui, începând chiar cu titlul volumului - În umbra zeilor. Ce-ar sugera acest titlu? Pe de o parte, poate, modestia sau ambiția poetei de a accede spre vârful Olimpului sau, poate, ascunde sarcasmul adresat celor care se cred zei, privind dintr-un Înalt imaginar, cu aroganță și infatuare. Personal, înclin să cred în cea de a doua alternativă, căci într-o poezie
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
-și cititorii în zoriștea satului, poezia blagiană le restituie vârsta mitică. Îi reintroduce în ”marea poveste”. Acest lucru relevă și versurile semnate de Titi Nechita. Acesta vine și întărește expresia: ” Veșnicia s-a născut la sat”.... Satul pare să vindece ambițiile lipsite de sens, reușind să redea, în mare măsură, gustul pentru simplitate, pentru bucurii inocente. Sufletul își recapătă disponibilitatea pentru mirări, pentru încântări, pentru extaz ( aptitudinea de a înțelege ”povestea”. Purificat, insul vede totul cu ochii pe care i-a
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
uman reprezintă cheia de boltă a dezvoltării societății omenești și a relațiilor interumane. Dar pentru a gusta din adevăratul fruct al fericirii, este recomandabil să renunțăm la acele dorințe care se nasc și care la rândul lor nasc orgolii și ambiții nemăsurate, întrucât toate aceste dorințe conțin otrava ce ucide fericirea... Revenind la clasificarea lui Schopenhauer, în ce mă privește o apreciez ca fiind corect formulată și argumentată. Atâta doar că-i incompletă, deoarece au fost trecuți cu vederea anumiți factori
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
mai neiertător adversar al omului. Actuala civilizație, o civilizație a consumului nesăbuit, n-a avut înțelepciunea să elimine cauzele avertismentelor venite din partea naturii agresate, căci aceasta ar fi însemnat ca omul să-și suprime o bună parte din poftele și ambițiile sale nesățioase, ci s-a arătat preocupată doar de înlăturarea efectelor acestor avertismente: furtuni, inundații, secete prelungite, alunecări de teren etc. Dar iată că poluarea fără precedent s-a transformat într-un fenomen global imposibil de stăvilit, chiar dacă din această
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
post modern nu este de fapt decât un spectator iresponsabil al istoriei. Utopia post modernă, desacralizarea programată a istoriei, a istoriei fără Dumnezeu este eminamente demonica. Crește la sân șarpele adamic, post paradisiac, ascuns, înveninat cu elixilurile puterii și al ambițiilor faustice, deșarte. Există o istorie scrisă sau nescrisa a vietii spirituale a omului, a gândurilor și implacabilelor sale aspirații spre sacru, o istorie vie și plină de sens, o istorie căreia îi căutăm cu toții albia firească și normală a curgerii
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
boudaiste, admirator al Vedelor, pasionat pentru operele poetice din toate timpurile, posedând știința celor publicate până azi din istoria și limba română, el se află în comoara ideilor și a unor orizonturi fără margini a gândirii omenești. Luxul, starea materială, ambiția și iubirea de glorie, nu au făcut parte din preocupările sale. Eminescu a făcut parte din acea pleiadă de poeți în care exemplaritatea nobleței s-a vădit deopotrivă în viață și în operă. Asemenea atitudini de neștirbită consecvență și convergență
,, UNIVERSUL POEZIEI LUI EMINESCU ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374270_a_375599]
-
un timp lung, chiar pe tot parcursul ei. Dacă îi întrebi ce au cu tine, fac pe victimele și neagă totul cu nerușinare chiar dacă le demonstrezi că au greșit. Te defăimează, îți scot zvonuri, nu mai pot de invidie și ambiții că se simt eclipsați. Mai mult, se țin și de meschinării. Însă pentru aceștia sunt legile care le rezolvă „plictiseala sau monotonia unei vieți fără griji dusă în huzur”, pentru că totul are o limită, au fost de părere unii interlocutori
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
de vestimentație descusut, „ca să nu ne facem de râs”. Prin urmare, având, ca popor, o esență nobilă și un psihic debusolat prin premeditare mârșavă, consider că revenirea la dreptele valori se poate face atât prin promovarea acestora, cât și prin ambiția noastră de a ne regăsi identitatea de ființă. Ceea ce fac, felul în care eu reușesc să expun anumite valori de bază ale stării de uman (în special valoarea poeziei, prin recitări, așa cum ați spus) este minimal, dar mă ajută să
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
de lungă durată și a contemplațiilor profunde, despre care ne oferă cele mai importante modele nu numai cele mai vechi poeme epice Rămăyana și Mahăbhărata, ci numeroase alte opere de artă poetică. Adeseori astfel de penitențe sînt făcute, desigur, din ambiție sau cel puțin în vederea anumitor scopuri care nu duc la suprema și ultima unire cu Brahman și la omorîrea a ceea ce e lumesc și mărginit cineva urmărește, de exemplu, scopul de a ajunge să posede puterea unui brahman etc. -; cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
două cărți (una în colaborare)177, ceea ce înseamnă că urmărea de aproape evoluția regimului comunist din România. Era vorba, după opinia autoarei, nu atît de o biografie, cît de istoria unei puteri și a unei ideologii, de acel "sistem de ambiții, de frustrări și de reprezentări colective" care au făcut posibilă dictatura în cauză. Sînt semne că acest interes s-a prelungit și în epoca post-ceaușistă18. Este epoca în care Catherine Durandin a ajuns să elaboreze deja amintita Histoire de la nation
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceste condiții, adevărata întrebare, pe care forțele politice și intelectuale românești din 1995 nu o formulează cu claritate, trimite la legătura între romanitate, dezvoltare și reflecția asupra finalității acestei dezvoltări. Lupta pentru cucerirea puterii nu creează o politică. Perestroika avea ambițiile politicului: ea a eșuat. Nota anilor care au trecut după '89 este tot atît de neclară, încît nu poate fi calificată, cuvîntul tranziție fiind un fel de a pune semnul întrebării, fără a-l trasa. România nu este o insulă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
publicată, în 1837, la Berlin. Izvoarele folosite în această lucrare au fost studiate de Al. Zub prin cercetarea corespondenței lui Kogălniceanu. Două scrisori, datate februarie, respectiv aprilie 1837, luminează acest grăbit demers: "Singurul meu scop, singurul meu gînd, unica mea ambiție a fost să scriu cît mai repede istoria țării mele". Instalîndu-se, în 1835, la Lunéville, Kogălniceanu scrie acasă să i se trimită poeziile apărute în "Albina românească" și fragmentele din Istoria MoIdovei. El cere să i se mai trimită și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ivan III și Ivan IV. De altfel, Dracula apoi Ivan III și Ivan IV au condus războiul împotriva dușmanilor crucii: turcii pentru Dracula, tătarii pentru Rusia... CRUCIADA Revenirea la stilul de cruciadă exemplară, pe care se grefează o viziune a ambiției naționale privind unificarea teritoriului într-un stat centralizat, se produce sub domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601). Istoriografia anilor regimului Ceaușescu, care încă mai alimentează reprezentarea patriei unite, după căderea regimului în 1989, celebrează opera centralizatoare a acestui domnitor ca prefiguratoare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
această întrepătrundere. Aceste acțiuni sînt simfonice și mărturisesc complexitatea căilor fondate pe strategiile conjuncturale de supraviețuire și de putere. La sfîrșitul secolului al XVII-lea se prevede o mutație importantă: deschiderea Moldovei spre o alianță nisă, după ce Polonia decepționase din cauza ambițiilor sale hegemonice. Nobilii Moldovei află o Rusie în plină efervescență ideologică, o Rusie ale cărei elite sînt sensibile la strălucirea Ucrainei și Kievului. Grigore Ureche și Miron Costin sînt oameni ai spațiului polono-moldav, Dimitrie Cantemir intră fără opreliști în sfera
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se reproșează că ar fi pactizat cu fanarioții. Fanarioții așază în față noblețea funcției; boierii "de țară" sînt legitimați după cum explică cronicarul Cantemir în Descrierea Moldovei de o decizie a voievozilor întemeietori care și-au înnobilat oștenii înzestrîndu-i cu pămînturi. Ambiția fanarioților consistă în a reduce numărul boierilor scutiți de plata impozitelor. Marii boieri se sustrag fiscalității, micii boieri fără funcție (mazili) vor fi supuși la o taxă personală. Rangul depinde de vechimea familiei, dar este legat de asemenea de funcția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de școli pentru elevii uniați, iar în 1785, el definește pentru Transilvania o acțiune școlară de ansamblu, care include o rețea de școli elementare ortodoxe. Aceste măsuri nu vin în sensul regenerării romanității și a elementului românesc, însă exprimă o ambiție pedagogică de asimilare a popoarelor prin educație și prin învățarea germanei. Unul din obiectivele fixate de Șincai în școlile sale uniate era aducerea la același nivel a elevilor în ceea ce privește limba germană. Învățarea acestei limbi continuă cu difuzarea de manuale de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o lucrare despre provinciile danubiene și românești, redactată împreună cu Chopin. Aceste lucrări de informare se înscriu cel mai adesea într-o serie de studii politice semnate de autori interesați de aplicarea principiului naționalităților pentru această parte a Europei, rîvnită de ambițiile unor puteri rivale. Punctul de vedere este francez și este interesant de amintit că centrele de interes ale anumitor observatori politici merg din Algeria în Siria, trecînd prin Balcani. De aici se observă o dublă apropiere și grija pentru specificul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Rusiei, a Franței și a Marii Britanii, aceea a Constantinopolului contra Rusiei. Apelul la puterile străine se face în funcție de aprecierea ierarhiei amenințărilor luate în calcul și a priorităților de apărat. Istoria Principatelor care se agață, în aceste decenii, de o ambiție născută din suveranitate în cadrul frontierelor statului-națiune, suveranitate justificată prin argumente de drept și fondată pe demonstrații în favoarea guvernului potrivit este sincronă cu evoluția contemporană a Serbiei, a Greciei și a Bulgariei. Sincronia aceasta este adesea ștearsă din istoriografia națională în favoarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cariera de publicist și de dramaturg, alături de Kogălniceanu, și montează primele sale piese la Iași, între 1840 și 1844. Obiectivul tinerilor este să ajungă la un public și să-l mobilizeze, să depășească opinia creată și să se desprindă de ambițiile meschine de ascensiune nobiliară și de strategiile matrimoniale. Alecsandri și Kogălniceanu înțeleg să ridice nivelul dezbaterii, să-și implice concetățenii într-o reprezentare a destinului colectiv, economic, social, național. Kogălniceanu creează mai multe reviste destinate unui public popular Foaia sătească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o intenție cvasicolonială. Rusia este puternică și de aceea se dorește ca ea să fie stăpînită; Austria vecină este prezentă și de aceea se dorește să fie respinsă; Imperiul otoman este slăbit, deci el este încă folositor ca frînă în fața ambițiilor rusești și austriece. Contemporanii se plîng de anarhie, de intrigi, de caracterul trucat al alegerilor, de aspectul clientelar al alianțelor și speră să conceapă și să impună într-un spațiu al frontierelor imperiale o entitate delimitată, definită, să imagineze un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
organizează un trafic de arme și de muniții. Prințul Carol acționează, încă din 1866, într-o logică ce conduce la ideea de independență, care a fost și a lui Cuza, ca și cum apartenența la dinastia Hohenzollern pe de o parte și ambiția de a moderniza Moldo-Valahia pe de altă parte ar fi interzis cele mai slabe legături cu Poarta. Suzeranitatea otomană este considerată ca anacronică. Carol de Hohenzollern se arată preocupat să stabilească o autoritate și o legitimitate ce intră în conflict
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu supușii săi, mai exact el nu se gîndește la nevoile și aspirațiile lor. Tenacitatea și energia pe care prințul le dezvoltă pentru a crea un stat militar sau pentru a face paradă de independență sînt imputate de către țară numai ambițiilor sale personale". Garanțiile și mizele anilor 1875-1878 sînt enorme. Echilibrul între constrîn-gerile externe și autonomia deciziilor interne se dovedește a fi dificil de stabilit. În prima etapă a crizei, prudența tactică conduce spre București. În mod rațional, Carol mizează pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Camera Deputaților la 16 aprilie cu 79 voturi pentru și 25 împotrivă. La 23 aprilie, armatele țarului intră în România. La 4 mai 1877, Brătianu părăsește Bucureștii pentru a merge la cartierul general al marelui duce Nicolae. Carol are ambiția de a se face recunoscut ca aliat al Rusiei, dar și drept comandant al unui corp special armata română -, în timp ce mobilizarea aduce 60.000 de oameni sub arme. S-ar părea că rușii n-ar fi voit decît 10.000
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
doi ani la sud de Dunăre este o sfidare adresată Marilor Puteri, care supraveghează drumul Constantinopolului. Bucureștii nu sînt tratați ca aliați, iar cabinetul de la Sankt-Petersburg suspendă corespondența diplomatică cu românii. Prințul Carol și Brătianu contează pe Europa în vederea frînării ambițiilor ruse și fac uz de garanția puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Camerele române protestează unanim împotriva retrocedării Basarabiei. Guvernul este interpelat de partidul conservator, Brătianu este acuzat că ar fi dispus de destinele țării ca un adevărat dictator. De
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]