3,481 matches
-
forestier și a unui curs de apă. Noua orientare privind aceste amenajări recomandă ca animalele să fie ținute în libertate, iar acolo unde condițiile staționale permit să se folosească specii vegetale caracteristice locului de proveniență al animalelor, creându-se astfel ambianța naturală. Se impune amplasarea în apropierea unei ape curgătoare, care să permită o rapidă și ușoară aprovizionare cu apă a animalelor, păstrarea condițiilor igienice din spațiile construite dar și alimentarea cu apă a amenajărilor de faună acvatică. Se recomandă izolarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pergole, treiaje, porticuri, colonade ș.a.; amplasarea cea mai potrivită pentru clădirile admnistrației și a bazei de producerea materialului săditor, sere, răsadnițe etc. TERENUL ÎN AMENAJĂRILE PEISAGERE În arhitectura peisageră se folosește termenul de sit prin care este definit terenul și ambianța acestuia, cu toate aspectele complexe, ca rezultat al condițiilor naturale și al condițiilor create de om. PROIECTAREA PE TERENURI ORIZONTALE Proiectarea pe terenuri orizontale, plane, se execută ținându-se seama de următoarele principii: amenajările pe astfel de terenuri oferă un
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de vegetație, constituind elementul principal al varietății zilnice a unui spațiu verde. Acestea joacă un rol psihologic fundamental, în sensibilizarea oamenilor la frumos, contribuind la crearea climatului de relaxare și odihnă pe care-l caută omul întrun spațiu verde. Orice ambianță artificială este mai plăcută atunci când sunt prezente florile. Caracterul decorativ al plantelor floricole este dat atât de exemplarul luat separat cât și de combinația dintre exemplarele din aceeași specie sau din specii diferite. La alegerea speciilor se au în vedere
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mediul înconjurător [Durac, 2004] și/sau printr-un concept cibernetic; totalitatea ieșirilor măsurabile, pe când emoția are o complexitate mult mai mare, atunci poate fi definită ca reacția complexă a unui organism superior de apropiere ori îndepărtare de un obiect sau ambianță asociată cu modificări funcționale și mentale importante. Manifestările funcționale ale emoțiilor denumite și de expresie au format de mult timp obiectul de studiu al fiziologilor. Acestea sunt somatice: de mimică : gesturi, vocalizare, modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
reprezintă astfel de comunități deschise ce implică executarea unor activități de tip cooperator, practicarea unor profesii, exercitarea unui rol social activ, stabilirea unor nenumărate relații nu numai în interiorul lor, dar și între ele și mai ales cu alte comunități ale ambianței înconjurătoare. Interpretarea grupurilor sociale ca fiind comunități deschise este deosebit de importantă deoarece dă posibilitatea deplasării accentului pus pe individ pe grup, de pe interpersonal pe intergrupal. O cunoaștere reciprocă există nu numai în interiorul grupului, ci și între grupuri; relații se stabilesc
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un stil de conducere centrat pe sarcină); subordonații (adăugându‑se la elementele cunoscute: autoevaluarea inteligenței și competenței, contractul psihologic dat de setul de așteptări ale subordonaților, vârsta, educația); sarcina (natură, complexitate, importanță, restricții de realizare, statutul erorilor - acceptabile sau nu); ambianța (care se referă la poziția de putere a liderului, relațiile liderului cu grupul și organizația, normele, structura, tehnologia organizației, varietatea sarcinilor și subordonaților). Consonanța sau disonanța acestor factori va fi determinantă pentru instalarea și practicarea unui stil de conducere. În ceea ce privește
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activitate operaționalizarea în mod eficient a tuturor acestora. Unii autori, preluând diferențierile provocative operate de Warren Bennis între leadership și management, le prezintă într‑o manieră concisă, dar extrem de sugestivă: liderii cuceresc contextul - acele elemente volatile turbulente sau ambigue ale ambianței care, uneori, par să conspire împotriva noastră și sigur ne vor sufoca dacă le lăsăm -, în timp ce managerii capitulează în fața lui. Managerii administrează; liderii inovează. Managerul este o copie - liderul este original; managerul menține - liderul dezvoltă; managerul se focalizează pe sisteme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în japoneză a fiecăruia dintre cele 5 operații ce trebuie realizate în cadrul acestei practici: Seiri („debarasare”); Seiton („aranjare”); Seiso („controlare”); Seiketsu („ordonare”); Shitsuke („rigoare”). Dat fiind că o muncă de calitate nu poate fi desfășurată entropic, necesitatea organizării mediului sau ambianței de muncă a căpătat o mare pondere. Practica celor 5S vizează tocmai realizarea acestui scop. În obținerea calității, organizațiile recurg la o multitudine de metode. Alături de cele prezentate mai înainte (echipele de lucru, cercurile de calitate, managementul calității totale) există
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacție/insatisfacției sunt necesare în continuare cercetări mai adâncite. Abordarea ambientală versus abordarea dispozițională a satisfacției Până prin anii ’60-’70 ai secolului trecut psihologia organizațional-managerială a recurs la abordarea ambientală a factorilor care generează satisfacția. Se considera că factorii din ambianța fizică și mai ales cei din ambianța socială a muncii (statutele și rolurile angajaților, caracteristicile sarcinii și postului de muncă, relațiile cu colegii și superiorii, salarizarea, metodele de conducere etc.) contribuie direct la generarea satisfacției sau insatisfacției în muncă. Începând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai adâncite. Abordarea ambientală versus abordarea dispozițională a satisfacției Până prin anii ’60-’70 ai secolului trecut psihologia organizațional-managerială a recurs la abordarea ambientală a factorilor care generează satisfacția. Se considera că factorii din ambianța fizică și mai ales cei din ambianța socială a muncii (statutele și rolurile angajaților, caracteristicile sarcinii și postului de muncă, relațiile cu colegii și superiorii, salarizarea, metodele de conducere etc.) contribuie direct la generarea satisfacției sau insatisfacției în muncă. Începând cu anii ’80, o nouă categorie de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
J.P. Campbell); alții o apreciază ca fiind valabilă și utilă (D.A. Whitsett, E.K. Winslow); în sfârșit, alții o mențin doar parțial, condiționând-o și arătând, spre exemplu, că la funcționari factorii valorizanți ar produce satisfacția, în timp ce la muncitori − cei de ambianță; la fel, la cei ce se află în pragul pensionarii, factorii de ambianță satisfac mai mult etc. Cei care manifestă o atitudine mai severă față de teoria bidimensională a satisfacției îi reproșează lui Herzberg și colaboratorilor lui două aspecte strâns legate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Winslow); în sfârșit, alții o mențin doar parțial, condiționând-o și arătând, spre exemplu, că la funcționari factorii valorizanți ar produce satisfacția, în timp ce la muncitori − cei de ambianță; la fel, la cei ce se află în pragul pensionarii, factorii de ambianță satisfac mai mult etc. Cei care manifestă o atitudine mai severă față de teoria bidimensională a satisfacției îi reproșează lui Herzberg și colaboratorilor lui două aspecte strâns legate între ele: caracterul limitat al investigațiilor, întreprinse doar pe două categorii de personal
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de avansare sunt mai mari decât la alte categorii (muncitorii din producție sau secretarele de exemplu), ceea ce face să se creadă că generalizările nu sunt valabile decât pentru aceste categorii; lipsa de deosebire calitativă între factorii valorizanți și cei de ambianță, ambii putând provoca atât satisfacție, cât și insatisfacție. Herzberg însuși, luând act de aceste reproșuri, într-o nouă lucrare publicată în 1966, face un inventar al mai multor cercetări efectuate pe diverse categorii de lucrători, cu preocupări diferite, sexe, vârste
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dacă la aceasta adăugăm și particularitățile situației în care se muncește, precum și pe cele psihoindividuale ale celor ce muncesc, vom înțelege că fiecare dintre factorii prezentați pot produce în egală măsură atât satisfacție, cât și insatisfacție. Factorii valorizanți sau de ambianță nu trebuie luați ca atare, în sine, ci contextual, situațional. Din această perspectivă, unul și același factor ar putea produce satisfacție într-o situație (sau la unele persoane) și insatisfacție în altă situație (sau la alte persoane). Spre exemplu, munca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceste condiții, realizarea, îndeplinirea oricărei trebuințe (indiferent dacă este de tip inferior sau superior) produce satisfacție. Dimpotrivă, frustrarea satisfacerii îndeplinirii unei trebuințe active, întreruperea satisfacerii ei sau doar apariția pericolului insatisfacerii dă naștere la insatisfacție. Elementele de valorizare și de ambianță din teoria lui Herzberg pe măsură ce sunt îndeplinite, realizate, produc satisfacție, iar pe măsură ce sunt frustrate, întrerupte în procesul satisfacerii lor, produc insatisfacție. Încercarea de apropiere dintre aceste două teorii necesită nu doar o abordare teoretică, ci și una experimentală (Wolf, 1970
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
putea explica o gamă variată de comportamente organizaționale ale omului. Cum am putea explica, spre exemplu, comportamentul eficient al unor lucrători, satisfacția resimțită de ei atunci când lucreează în condițiile unei munci prost retribuite, grele prin conținutul ei, desfășurată într-o ambianță nefavorabilă? Sau cum am putea explica productivitatea scăzută, insatisfacțiile resimțite de unii oameni care lucreează în condițiile unei munci bine retribuite cu conținut interesant, plăcut, desfășurată în condiții optime? Dacă nici factorul economic, nici cel profesional nu-i stimulează pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
individuale ale subiectului în situația de muncă la studiul efectelor patogene ale situațiilor și condițiilor constrângatoare ale muncii. O altă precizare se referă la distincția operată de Dejours (2001) între condițiile muncii și organizarea muncii. Condițiile muncii (precaritatea și alterarea ambianței fizice, chimice, biologice a muncii) se repercutează direct asupra corpului și ocazionează patologii profesionale. Organizarea muncii se referă la diviziunea muncii și a oamenilor în contextul muncii, modificarea și alternarea lor afectând funcționarea psihică și sănătatea mentală. De cele mai multe ori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ipoteza patogenetică a modelului toxicologic: dacă siliciul stă la baza afecțiunilor respiratorii specifice silicozei, atunci este foarte probabil ca diferitele constrângeri ale muncii să genereze nevroze sau psihoze profesionale specifice; sunt avute în vedere tulburările psihice cauzate de expunerea la ambianțele toxice, tulburările nevrotice generate de munca repetitivă desfășurată sub constrângerea timpului; abordările epidemiologice, bazate pe analize statistice comparative între diferite tipuri de situații de muncă și diferite tipuri de dereglări psihonevrotice, pe un eșantion de subiecți, pentru a se vedea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ascuțit apăsând pe niște pedale și să efectueze activități intelectuale); se constată apariția unor dezorganizări psihice (cognitive și afective) ce sugerează procesele procesele psihotice, de asemenea, instalarea confuziilor mentale; abordările „agresologice“ centrate pe descoperirea factorilor agresori asupra omului (deficiențe ale ambianței, cadența crescută a executării sarcinilor, incidentele și accidentele, exigențele cognitive) care îi produc suferințe somatice și psihice; aici intră întreaga problematică a stresului; abordările psihanalitice sunt aparent în opoziție cu patologia și psihopatologia muncii și organizațională, deoarece nu se centrează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihoteroarea la locul de muncă Psihologia organizațional-managerială este interesată în mare măsură de asigurarea unui mediu și climat de muncă favorabile obținerii performanțelor înalte și unei satisfacții corespunzătoare. Și dacă multă vreme ea s-a centrat aproape exclusiv pe amenajarea ambianței fizice a muncii, condițiile de climat luminos, sonor, termic, odorific etc. ocupând prim-planul investigațiilor, mai recent, ca urmare a dezvoltării psihologiei sociale, condițiile ambianței sociale au început să-i preocupe tot mai asiduu pe cercetători. Problemele climatului organizațonal, a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unei satisfacții corespunzătoare. Și dacă multă vreme ea s-a centrat aproape exclusiv pe amenajarea ambianței fizice a muncii, condițiile de climat luminos, sonor, termic, odorific etc. ocupând prim-planul investigațiilor, mai recent, ca urmare a dezvoltării psihologiei sociale, condițiile ambianței sociale au început să-i preocupe tot mai asiduu pe cercetători. Problemele climatului organizațonal, a rolului moralului salariaților, cele ale gradului de satisfacție și bunăstare psihologică la care se adaugă influența culturii organizaționale asupra comportamentelor desfășurate în mediile de muncă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe descoperirea tendințelor mediului extraorganizațional, pe găsirea de probleme, decât pe rezolvarea acestora. Așadar organizația paranoidă (centrată pe alții) are următoarele particularități: neîncrederea managerială se convertește în accent mare pus pe sistemele de informare și control organizațional; se explorează permanent ambianța pentru a descoperi amenințările și provocările ce pot veni de la concurenți, clienți etc.; membrii/grupurile decizionale își orientează neîncrederea spre exterior pentru a da un răspuns adecvat eventualelor amenințări; informațiile multe, paralele consumă timp și energie; concentrarea puterii în mâinile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o importanță deosebită. Cei ce lucrează cu surzii trebuie să stabilească cuvintele și expresiile uzuale a căror utilitate imediată este mai mare, să le prezinte și să le exerseze în comunicare, pe bază de auz protezat și labiolectură, într-o ambianță corespunzătoare. Astfel, denumirile jucăriilor: păpușă, mașină, minge, cal, cocoș, etc.; denumirile activităților pe care le îndeplinesc: mănâncă, bea, doarme, se joacă, merge, fuge, etc.; expresii uzitate în timpul jocului: fugi, du-te, ascunde-te, etc.; numele unor stări sau fenomene atmosferice
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
recomandare persoane care se bucură de o mare influență; • să elaboreze reclame care să aibă o mare valoare de conversație. Canalele de comunicare nepersonale vehiculează mesaje care nu presupun contactul sau interacțiunea la nivel personal. Acestea sunt mijloacele de informare, ambianța și manifestările organizate cu diverse ocazii. Mijloacele de informare constau în tipărituri (ziare, reviste, corespondență), rețele (radio, televiziune), mijloace electronice (benzi audio, benzi video, CD-uri) și afișaj (panouri, sigle, postere). Majoritatea mesajelor impersonale ajung la destinatar prin intermediul mijloacelor de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
organizate cu diverse ocazii. Mijloacele de informare constau în tipărituri (ziare, reviste, corespondență), rețele (radio, televiziune), mijloace electronice (benzi audio, benzi video, CD-uri) și afișaj (panouri, sigle, postere). Majoritatea mesajelor impersonale ajung la destinatar prin intermediul mijloacelor de informare plătite. Ambianța este o combinație de elemente ale mediului înconjurător care creează sau amplifică tendințele clientului de a achiziționa un anumit produs. Manifestările organizate cu diverse ocazii sunt evenimente special organizate pentru a comunica auditoriului vizat un anumit mesaj. Departamentele de relații
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]