2,414 matches
-
lui Lovinescu departe de Universitate și de Academie. E, desigur, la mijloc o mare nedreptate, nu singura, firește, ce s-a făcut în cultura română, căci în timp ce nume azi cu desăvîrșire uitate au ocupat fotolii academice sau au ținut în fața amfiteatrelor goale lecții plicticoase, mediocre compilații, multe spirite înalte au fost sistematic respinse de la orice recunoaștere. Cînd Tudor Arghezi e respins (în 1927, anul apariției "Cuvintelor potrivite"), de la premiul național de poezie în favoarea obscurului Alfred Moșoiu, faptul ne poate umple de
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
cetățenia română. Augustus a înființat aici o colonie civilă (nu militară) în 27 î.Hr., și el împreună cu Tiberius au pus să se contruiască un apeduct care să o aprovizioneze. Brixia română a avut cel puțin trei temple, un apeduct, un amfiteatru, un forum cu un nou templu datând din timpul lui Vespasianus, si cateva băi. În anul 312 când Constantin l-a atacat pe Maxentius, la Brescia s-a încheiat un pact prin care atacatorii au fost forțați să se retragă
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]
-
episcopi sunt cunoscute de nume fără întrerupere până în prezent, în parte pentru că ei erau feudalii ale orașului în Evul Mediu. Orașul român a fost demolată prin intermediul războiului gotic și invazia lombarzilor că pretutindeni în Europa, iar pietrele reutilizate pentru fortificații. Amfiteatrul, însă, a rămas intact. Comună Arezzo între anii 1098 și 1384 a devenit un oraș-stat independent, episcopul pierzându-și puterea. Tendința ghibelină a orașului s-a opus Florenței gulfe. După înfrângerea familiei conducătoare Tarti, ce îi sprijină pe ghibelini, în fața
Arezzo () [Corola-website/Science/297322_a_298651]
-
Românească, 1984). Debutează în volum la Editură Albatros în 1980 cu culegerea de poeme "La noapte va ninge". Publică mai multe grupaje de poezie, precum și fragmente de teatru, în principale reviste și ziare literare naționale și studențești: România literară, Luceafărul, Amfiteatru, Cronică, Viața Românească, Vatra, Echinox etc. În 1987, fuge din România și cere azil politic în Franța, unde obține cetățenia franceză în 1993. În prezent, locuiește la Paris, unde este jurnalist la Radio France Internaționale, si colaborează la diferite alte
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
College din București, incluzînd o călătorie de studii de o lună (aprilie 1996) la Vrije Universiteit, Amsterdam (cercetarea empirică a receptării literare). A publicat aproape 100 de recenzii, cele mai multe dintre ele în revista Tribuna României, dar și în România literară, Amfiteatru, Contrapunct, Limbă și literatură, Limba și literatura română, 22, Ramuri, Familia, Caiete critice, Literary Research. Articole de publicistică culturală au apărut în revista Dilema, în suplimentul cultural Vineri al acesteia, în Echinox. A prezentat cărți noi și a discutat teme
Liviu Papadima () [Corola-website/Science/297604_a_298933]
-
al reviste literare "Echinox". Cu repartiție de profesor de limba și literatura română, a lucrat în satul Mârșa, din județul Giurgiu, în perioada 1978-1983, iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele "Flacăra", "Viața studențească" și "Amfiteatru". După 1989, a devenit directorul revistei "Cuvântul", conducând în aceeași perioadă și alte publicații din București și Baia Mare. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la "Echinox", figură proeminentă a generației literare a anilor '80-'90, membru fondator al ASPRO, membru
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
fost un poet, critic literar, istoric literar, semiolog și eseist român. s-a născut la 28 august 1944, în Slatina, având ca părinți pe Mincu Duță și Voica Anica. Colaborator la toate revistele literare din țară, deținând rubrică permanentă la "Amfiteatru" (Confruntări critice), "Luceafărul" (Semn), "România literară" (Poezia tânără), "Viața românească" (Intermezzo), "Paradigmă" (editorial), "Ziua literară" (cronică literară), "Tomis" (Repere), "Contemporanul -Ideea europeană" (Intermezzo), etc. A avut rubrică săptâmânală permanentă («Accente») în pagina culturală a ziarului „Cotidianul” (1999-2004). De asemenea, colaborator
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
continuare - până în 2008, al Muzeului Literaturii Române. Fondator al Premiului literar Euridice (2005, în exclusivitate pentru tinerii autori), actualmente premiul literar „Marin Mincu”. Debut: cu critică în "Gazeta literară" (articolul „Stilul criticii”, 30 aprilie 1964) și cu poezii în revistă "Amfiteatru" (aprilie 1966). Debut editorial: în poezie cu vol. "Cumpănă" (Editură pentru literatură, 1968); în critică: "Critice" (Editură pentru literatură, 1969); în român: "Intermezzo" ( Editură Albatros, 1984). Marin Mincu a decedat la Spitalul Elias din București în dimineața zilei de 4
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1. BLANDIANA 1970: Ana Blandiana, "Numele lui Petică", în „Amfiteatru”, 4, nr. 4, apr. 1970, p. 3 BLANDIANA 1984: Ana Blandiana, "Un lujer străveziu", în „România literară”, An 17, nr. 48, 29 noiembrie 1984, p. 23. BLUMER 1968: Mirel Blumer, "Ștefan Petică - un glas din mulțime", în „Viața nouă”, nr.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
trafic și nivelului poluării. În anii recenți această tendință a încetat și populația a crescut din nou, mulțumită și dinamismului cultural și economic al orașului, precum și fenomenului imigrației. Unul dintre simbolurile Romei este Colosseumul (70-80 d.Hr.), cel mai mare amfiteatru construit vreodată în Imperiul Roman. Având, inițial, o capacitate de 60.000 de spectatori, a fost folosit pentru lupte între gladiatori. Lista monumentelor foarte importante ale Romei antice include Forumul Roman, Domus Aurea, Panteonul, Columna lui Traian, Piața lui Traian
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
lui Turing și îl reprezintă pe acesta cărându-și cărțile prin campus. Universitatea Politehnică Puerto Rico și Universitatea Los Andes din Bogotá, Columbia, au ambele laboratoare de informatică ce poartă numele lui Turing. Universitatea Paul Sabatier din Toulouse, Franța are un amfiteatru care îi poartă numele. University Texas din Austin are un program de titluri onorifice în informatică denumit Turing Scholars. Universitatea Istanbul Bilgi organizează o conferință anuală de teoria calculabilității intitulată „Zilele Turing”. Sala calculatoarelor de la se numește „Sala Turing”. Universitatea
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
al X-lea, de goți, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari, maghiari și pecenegi. Populația autohtonă, rămasă după retragerea aureliană, a fost nevoită să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortăreață, având intrările baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor în vestul Transilvaniei, au reușit să creeze structuri politice relativ stabile. Determinantă pentru evoluția istorică a Transilvaniei a
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
cu muzică originală inspirată din film. Universitatea din Atena îi oferă titlurile de Doctor Honoris Causa și profesor emerit în anul 2008. Pe 11 decembrie 2011, Vangelis a fost invitat să compună muzica și să organizeze concertul cu ocazia deschiderii amfiteatrului în aer liber din Katara, Qatar. La eveniment au participat numeroși conducători de state si demnitari reuniți cu ocazia celei de a patra ediții a Adunării Alianței Civilizațiilor din orașul Doha. Cu această ocazie acordă un interviu postului de televiziune
Vangelis () [Corola-website/Science/298283_a_299612]
-
a trupei și va deveni nelipsita din repertoriul formației. Piesă cunoaște numai un singur ton, acesta fiind vibrat continuu de Wright. Paralel cu apariția lui "Meddle", pe ecrane apare filmul "Live at Pompeii". Peliculă cuprinde un show unic în ruinele amfiteatrului din Pompeii. Trupa înregistrează EP-ul "Eclipse", ce va sta la baza primului album conceptual, numit mai tarziu "The Dark Side of the Moon". Apărut la începutul anului 1973 albumul avea să spargă toate recordurile cunoscute până la acea dată; 40
Pink Floyd () [Corola-website/Science/298317_a_299646]
-
Capela Sf. Ioan (1829). Ridicată în anul 1996. Linia arhitectonică are ca idee de creație triunghiul, figură ce în simbolistica creștină reprezintă Sf. Treime. Fiecare latură reprezintă o persoană divină: Tatăl, Fiul și Sf. Spirit. La subsol este amenajat un amfiteatru destinat programului tinerilor creștini.
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
Călugări, care în trecut avea dublă intermitență, în prezent are o singură intermitență, fiind declarat rezervație geologică naturală. De-a lungul munților se întind Dealurile Crișene ca o treaptă prelungă a Munților Apuseni, având în interiorul Depresiunii Beiușului o dispoziție în amfiteatru, rețeaua hidrografică fiind convergentă. Ele sunt rezultatul unui proces de eroziune asupra piemontului de acumulare de la baza Munților Apuseni, precum și asupra unui strat de marne, argile, pietrișuri și nisipuri. Din Dealul Curmăturii Criștiorului, prin culmea principală care trece din Dealul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
a câmpiei ondulate a Bălțului. La sud se întinde podișul Ciuluc-Soloneț. Astfel, teritoriul Bălțiului se caracterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici, Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă sub formă de un amfiteatru mare cu laturile puternic ridicate, format de albia râului Răut. Versanții de stânga a râurilor Răut și Răuțel sunt domoli, pe când cei de dreapta - abrupți. Din cauza defrișărilor, ridicarea nivelului apelor subterane și a densității sporite a construcțiilor, versanții abrupți sunt
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
În evul mediu Moldova era considerată o poartă a Europei, pe teritoriul ei trecea unica cale comercială accesibilă între țările asiatice și cele europene numită „drumul moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hîncești, așezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râulețului Cogâlnic-Bucium. Denumirea orașului Hîncești este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul Mihalcea Hîncu . Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
148 î.Hr. și au distrus puterea politică a orașului. Prosperitatea a continuat în principal datorită drumului roman "Via Egnatia" care a trecut prin apropierea orașului. Mai multe monumente din perioada romană rămân în Heraclea, inclusiv un portic, terme (băi), un amfiteatru și un număr de bazilici. Teatrul a fost o dată, capabil să găzduiască circa 3.000 de oameni. În perioada bizantină timpurie (sec IV-VI d.Hr.) Heraclea a fost un important centru episcopal. Unele dintre episcopii au fost observate în
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
Era răspândit cultul cavalerilor danubieni, divinități iliro-traco-dace. De asemenea, era venerat cultul lui Augustus și al împăratului aflat la domnie. La Ulpia Traiana a fost descoperit un palat al ordinului religios-politic al Augustalilor. Erau construite clădiri tipice arhitecturii române: temple, amfiteatre, edificii, băi publice, vile suburbane și rustice. Au fost descoperite urme ale unor temple în orașe și sate, precum și a unor amfiteatre pentru luptele de gladiatori la Sarmizegetusa, Porolissum și Micia. S-au descoperit băi publice în orașe și în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Traiana a fost descoperit un palat al ordinului religios-politic al Augustalilor. Erau construite clădiri tipice arhitecturii române: temple, amfiteatre, edificii, băi publice, vile suburbane și rustice. Au fost descoperite urme ale unor temple în orașe și sate, precum și a unor amfiteatre pentru luptele de gladiatori la Sarmizegetusa, Porolissum și Micia. S-au descoperit băi publice în orașe și în castrele de la Bivolari, Bumbești, Copăceni. O baie română era alcătuită din multe săli, una cuprinzând bazinul cu apă rece, o altă în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Dalmatius, nepotul lui Constantin, avea în pază ripa Gothica. Goții erau catalogați că populații sceptice, și ajungând la Dunărea de jos, sunt numiți "geți", făcându-se o confuzie dintre geți și goți. Unele edificii au căpătat rol de fortificații, ca amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Interiorul vechilor castre de la Slaveni, Răcari, Micia, Apulum, Potaissa au prezenta urme de locuire civilă. Viața urbană a continuat să existe, orașele române păstrându-și parțial menirea că centre meșteșugărești, locuri de schimb, centre bisericești că
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în care de fotbal s-a jucat în serios numai în orașele mari de la nord-vest din Italia, cele mai multe din Verona a fost indiferenți față de sport în creștere. Cu toate acestea, atunci când în 1906 două echipe de oraș a ales city\ Amfiteatrul Roman ca un loc de întâlnire pentru a prezenta jocul, mulțimea interes entuziasmul și mass-media a început să crească. În timpul acestor ani prima Hellas a fost una dintre echipele de zona de trei sau patru joacă în principal la nivel
Hellas Verona FC () [Corola-website/Science/317246_a_318575]
-
(n. 29 martie 1941 - d. 31 august 2012) a fost o poetă din România. a urmat cursurile Facultății de Filologie, Universitatea din București, obținând licența în 1970. Între 1974 și 1989 a fost redactor la revista "Amfiteatru". Din 1990 a lucrat ca redactor la "România literară", unde a semnat rubrica de corespondență „Post-restant“. Constanța Buzea s-a căsătorit în 1961 cu poetul Adrian Păunescu (soții Păunescu au avut doi copii, pe Ioana (2 iunie 1967 - noiembrie 2011
Constanța Buzea () [Corola-website/Science/317583_a_318912]
-
Napoca universitară", Cluj-Napoca (1974-1978), „Măiastră", Baia Mare (1990-1992), „Clipa", Baia Mare (1992-1995), „Glasul de Nord", Baia Mare (2000-2002), „Jurnalul de Sighet" (1993-1999), „Astra vișeuană", Vișeu de Sus (1996-1998). Redactor-șef al cotidianului „Opinia" — subredacția Vișeu (1996-1998). Colaborator la revistele „Echinox" (1974-1978), „Viața studențească", „Amfiteatru", „Dialog", „Astra", „Tribuna", „Orizont", „Cronica", „Urzica" și almanahul „Urzica", „Luceafărul", „Steaua", „Perpetuum comic", „Familia", „Târgoviștea", „Ziua literară", „Curierul ucrainean", „Helvetica", „Archeus", „Poesis", „Nord literar", „Poezia", „Mișcarea literară", „Oglinda literară", ,Plumb", ,Ramuri", ,Citadela", ,Nord literar", ,Bucovina literară", cotidianul „Graiul Maramureșului" și
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]